Negocierile de la Munchen au durat multe ore. Reprezentanţi din 17 mari puteri au discutat cu uşile închise, la ultimul etaj al unui hotel din metropola germană. Pentru a evita orice scurgere de informaţii, semnalul telefonic a fost bruiat în interiorul clădirii. Concluziile discuţiilor au venit după-miezul nopţii.
„Am convenit să implementăm o încetare a ostilităţilor pe tot teritoriul Siriei, care va intra în vigoare în termen de o săptămână”, a spus John Kerry, secretar de stat SUA.
Armistiţiul ar urma să se aplice tuturor părţilor implicate în conflict. Un singur lucru nu se schimbă: ofensiva împotriva grupării teroriste Stat Islamic.
După încetarea focului, prioritatea absolută e livrarea de ajutoare umanitare către zonele cele mai afectate de război. Al doilea pas al acordului presupune reluate negocierile între opoziţia siriană şi regimul Assad.
„Negocierile ar trebui să reînceapă cât mai curând posibil, cu respectarea Rezoluţiei 2254, adică fără ultimatumuri şi condiţii prealabile”, a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Optimismul politicienilor se opreşte însă aici. Nimeni nu ştie cum va fi implementat acordul pe teren. Mai ales că în Siria ostilităţile se duc pe mai multe fronturi. Avem o dată conflictul civil dintre rebeli şi forţele guvernamentale, apoi este lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic, care controlează o bună parte din ţară.
Lupta împotriva jihadiştilor este însă şi ea fragmentată. Pe de o parte, vorbim de raidurile coaliţiei internaţionale conduse de SUA, pe de alta avem şi ofensiva ruso-siriană.
Iar lucrurile se complică şi mai mult, în condiţiile în care există informaţii potrivit cărora rușii ar ataca, de fapt, şi opoziţia siriană.
„Nu este logic să spunem că vom renunţa la o parte din teritoriul nostru. (...) Dacă suntem sau nu capabili e altceva, acesta este scopul pe care vom încerca fără ezitare să îl atingem”, a spus Bashar al-Assad, preşedintele Siriei, potrivit AFP.
Liderului de la Damasc i se cere însă să renunţe la putere. Statele Unite şi Arabia Saudite sunt cele mai vocale în acest sens.
Urmăriți în videoul de mai sus și o analiză făcută de Ștefan Popescu, analist de politică externă.