Manifestul propagandistic al lui Putin: „Rușii și ucrainenii sunt un singur popor". România „a ocupat" Basarabia și Bucovina de Nord

Pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al președinției un articol de opinie al președintelui Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, care fusese anunțat pe 30 iunie 2021, în timpul celei de-a 18-a conferință anuală cu cetățenii. Conținutul articolului, care se concentrează pe analiza istoriei relațiilor ruso-ucrainene, este dominat de afirmația că ucrainenii sunt o parte străveche, inseparabilă a „națiunii ruse triune” (poporul multinațional al Federației Ruse). Majoritatea articolului este dedicat tezei conform căreia rușii, ucrainenii, dar și bielorușii sunt același popor, însă Vladimir Putin face trimitere și la Basarabia și Bucovina de Nord, despre care spune că  „au fost ocupate" de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial.

Vladimir Putin susține că această comunitate (referindu-se la comunitatea ucraineană) se bazează pe o istorie comună cu Rusia, care se întinde pe o mie de ani și care ține de limbă, identitatea etnică „rusă”, sfera culturală comună și religia ortodoxă. Legătura ucrainienilor cu statul rus este specială și organică, susține liderul de la Moscova, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată și influențată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbușirea statalității Ucrainei.

„Rusia jefuită”  

În textul său de 5.000 de cuvinte, Vladimir Putin pleacă de la o idee mai veche a sa, conform căreia distrugerea Uniunii Sovietice a fost o catastrofă geopolitică, cea mai mare din secolul XX. Astfel, propune o incursiune în istorie, care începe din zorii poporului rus, atunci când se vorbea o limbă rusă veche, potrivit lui Putin, iar cnezatele rusești erau răsfirate și subjugate de mongolii Hoardei de Aur. Vladimir Putin spune că o parte din teritoriul baltic a fost rus. Zona Galiției din centrul Europei a fost, de asemenea, populată de ruși, precum și zone din Ucraina, Polonia și Ungaria.

Liderul de la Kremlin pune la îndoială în mod deschis legitimitatea granițelor actuale ale Ucrainei și susține că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ținuturi istorice rusești, precizând în același timp că „Rusia a fost jefuită” de teritorii de-a lungul timpului. Totodată, Vladimir Putin sugerează o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susținând: „Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur și simplu nu are nevoie de Donbas”.

În ceea ce privește România, președintele Putin susține că „în 1940, în Ucraina Sovietică a intrat o parte din Basarabia, dar și regiunea Bucovinei de Nord, ocupate de România în 1918”. De asemenea, în 1948 a fost încorporat și teritoriul insulei Șerpilor din Marea Neagră. În accepțiunea președintelui rus, granițele dintre fostele republici care făceau partea din Uniunea Sovietică erau simbolice. Vladimir Putin spune că „țările care au făcut parte din URSS ar trebui să revină acum la granițele pe care le aveau în momentul în care au intrat în Uniune”.

NATO rămâne cel mai mare dușman al Rusiei

Președintele rus este în mod clar preocupat de activitatea sporită a NATO în regiunea Mării Negre și de cooperarea activă a Ucrainei cu Alianța politico-militară a Atlanticului de Nord. Vladimir Putin susține că Occidentul „guvernează” Ucraina, precizând în același timp că Ucraina se confruntă la momentul actual cu  „crearea unui climat de frică în toată societatea ucraineană, o retorică agresivă, prezența curentului neonazist și militarizarea țării”.

„Asistăm nu doar la o dependență completă, ci și la un control extern direct, inclusiv prin supravegherea autorităților ucrainene, a serviciilor de securitate și a forțelor armate de către consilieri străini”, spune Vladimir Putin, care subliniează și „dezvoltarea“ militară a teritoriului Ucrainei, dar și desfășurarea infrastructurii NATO, făcând trimitere la exercițiile la scară largă ale NATO în Ucraina.

Ca de fiecare dată, Vladimir Putin adoptă poziția „sfătuitorului care vrea binele Ucrainei”, apelând la un joc de propagandă care să-i sperie pe ucraineni și să-i facă să înțeleagă că Occidentul „nu este cel mai bun partener”.

„Desfășurarea infrastructurii NATO în Ucraina este doar o deghizare pentru preluarea restului economiei ucrainene și exploatarea resurselor sale naturale. Vânzarea terenurilor agricole va fi următorul pas și este evident cine se va ocupa de acest lucru. Da, din când în când, Ucrainei i se oferă într-adevăr resurse financiare și împrumuturi, dar i se impune condiții specifice, urmărindu-se numai propriul interes al companiilor occidentale. Cine va plăti aceste datorii înapoi? Se pare că acest lucru va trebui făcut nu numai de generația de astăzi a ucrainenilor, ci și de copiii, nepoții și, probabil, strănepoții lor”, punctează Vladimir Putin în manifestul său. 

Occidentul și „proiectul anti-Rusia” imaginat de Putin

Vladimir Putin spune că autorii occidentali ai „proiectului anti-Rusia” au influențat sistemul politic ucrainean în așa fel încât președinții, membrii parlamentului și miniștrii să se schimbe, însă „atitudinea de separare și dușmănie față de Rusia să rămână în continuare”.

„Pacea”, susține Putin, a fost principalul slogan electoral al președintelui în exercițiu, făcând referire la președintele Volodimir Zelenski, dar fără să-i pronunțe numele.

„El a preluat puterea în urma unor promisiuni care s-au dovedit a fi minciuni, pentru că nimic nu a fost schimbat. Din contră, în anumite privințe, situația din Ucraina și din jurul regiunii Donbas a degenerat și mai mult”, remarcă Vladimir Putin, care mai spune că „în proiectul anti-Rusia nu există loc nici pentru o Ucraina suverană, nici pentru forțele politice care încearcă să-și apere adevărata independență. Cei care vorbesc despre reconciliere în societatea ucraineană, despre dialog, despre găsirea unei ieșiri din impasul actual sunt etichetați ca agenți pro-ruși”. Numai cei care urăsc Rusia sunt considerați „genul potrivit de patrioți”, conform logicii lui Putin. „Acest lucru înseamnă că statalitatea ucraineană se construiește pe ură, ceea ce reprezintă un fundament foarte șubred pentru suveranitate, care e împovărat de un risc imens de insecuritate”, mai spune acesta.

Cele mai importante puncte din manifestul propagandistic al lui Vladimir Putin, care fac referire la istoria relației dintre Ucraina și Rusia:

• Vladimir Putin susține că „nu există argumente istorice care să justifice afirmația că o națiune ucraineană separată exista înainte de perioada sovietică. Proclamarea națiunii ucrainene a reprezentat doar o mișcare prin care Imperiul austro-ungar să își urmărească interesele de mare putere. După primul război mondial, după ce și-a rupt legătura cu Rusia, statul ucrainean a avut o durată scurtă de timp, care s-a sfârșit prin cedarea controlului deplin al Ucrainei către forțele externe, mai întâi către Germania, apoi către Polonia”, e de părere președintele rus. Acesta spune că toți cei care au predat recent controlul țării „forțelor externe” ar trebui să-și amintească acest lucru. Cultura malorusiană (numele dat unei părți a teritoriului Ucrainei zilelor noastre până la sfârșitul secolului al XIX-lea) și cultura ucraineană au înflorit datorită politicilor Imperiul Rus și ulterior ale imperiului Imperiul Sovietic, susține Putin.
• Rusia vede existența națiunii ucrainene „cu respect”. Cu toate acestea, Ucraina actuală își datorează forma teritorială perioadei sovietice, remarcă Vladimir Putin. Liderul de la Moscova spune că Ucraina a beneficiat de „recăpătarea” vechilor ținuturi rusești în detrimentul Poloniei, României și Cehoslovaciei, și a obținut teritorii care au fost luate de la “Rusia istorică”. În consecință, dacă Ucraina este hotărâtă să își conserve relațiile de prietenie cu Rusia, adică moștenitorul URSS, aceasta ar trebui să revină la granițele sale din 1922. 
• „Rusia a făcut mult pentru a ajuta statul ucrainean să prospere după 1991, oferindu-i asistența economică semnificativă”, susține Putin. Acesta e de părere că ruptura legăturilor dintre cele două țări a dus la degradarea economică a Ucrainei. În prezent, Ucraina este „cea mai săracă țară din Europa”, notează președintele rus, care mai susține că autoritățile ucrainene au „irosit și spulberat realizările multor generații”, chiar dacă cele două națiuni au încă „o mare afecțiune” una pentru cealaltă.
• „Ucraina este afectată de o slăbiciune persistentă a instituțiilor sale de stat și a devenit un ostatic al voinței geopolitice a altcuiva”, a declarat Vladimir Putin, care a acuzat în același timp autoritățile de la Kiev că acestea „mitologizează și rescriu istoria”, o acuzație des folosită de Moscova  împotriva acelor state învecinate care lucrează la combaterea propagandei istorice rusești. În accepțiunea lui Vladimir Putin, „tragedia comună a colectivizării” din anii ‘30 este prezentată în mod fals ca un genocid al poporului ucrainean. 
• Putin a criticat, de asemenea, politica lingvistică a guvernului de la Kiev și legea cu privire la popoarele indigene din Ucraina. Potrivit interpretării sale, „asimilarea forțată” a etnicilor ruși este în curs de desfășurare și tot acest proces conduce la „formarea unui stat ucrainean pur din punct de vedere etnic și agresiv față de Rusia”. Consecințele acestei abordări sunt  comparabile cu „utilizarea armelor de distrugere în masă” împotriva Rusiei, susține Vladimir Putin. În plus, acesta a criticat independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene, văzând acest lucru ca pe o lovitură dată unității spirituale a celor două națiuni și ca rezultat al intervenției flagrante a autorităților seculare în viața bisericească.
• Potrivit manifestului propagandistic al lui Vladimir Putin despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor, Occidentul intenționează să transforme Ucraina într-o națiune „anti-rusă”, care să reprezinte o barieră între Rusia și Europa. Acest lucru reflectă planurile concepute în trecut de „ideologii polono-austrieci” care intenționau să creeze astfel de proiecte anti-rusești, susține liderul de la Kremlin. Vladimir Putin mai spune că transformarea Ucrainei într-o barieră contravine intereselor națiunii ucrainene, care a fost exploatată în trecut de Polonia, Austria-Ungaria și Germania nazistă. 
• Vladimir Putin a reiterat, totodată, unele dintre argumentele sale exprimate anterior cu privire la cauzele destabilizării Ucrainei după 2014. Proiectul „anti-rus” a fost respins de milioane de ucraineni, susține liderul rus, făcând referire la scrutinul electoral din Crimeea. De asemenea, într-o încercare de a justifica războiul din Ucraina, Putin a susținut că separatiștii din estul Ucrainei au pus mâna pe arme pentru a preveni, de fapt, curățarea etnică. 
• Moscova nu va permite niciodată ca „teritoriile sale istorice”, cu tot cu oamenii care locuiesc acolo, să fie utilizate împotriva Rusiei. Cei care întreprind o astfel de încercare își vor distruge propria țară, a accentuat Putin. Acesta a mai făcut referire și la cooperarea între statele vecine, dând drept exemplu modelul relațiilor germano-austriece și americano-canadiene, în care statele similare din punct de vedere etnic, care vorbesc aceeași limbă, sunt strâns integrate, rămânând însă suverane.
• În textul său, Vladimir Putin vede Polonia ca pe un imperiu care concurează cu Rusia, deși are capacități mai reduse. Politica sa față de Ucraina s-a bazat întotdeauna pe polonizarea forțată și catolicizarea populației locale, susține președintele rus, care mai subliniază că încorporarea unei porțiuni din Ucraina în Rusia în secolul al XVII-lea a fost un act de voință democratică de ambele părți. Anexările ulterioare ale țărilor poloneze, în secolul al XVIII-lea și mai târziu sunt, consderă Putin, au făcut parte dintr-un procesul de recuperare și reunificare a vechilor țări rusești.

Articolul semnat de președintele Vladimir Putin a stârnit un val de reacții, atât în Occident, cât și în Rusia, dar mai ales în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns inițial cu o declarație ironică la articolul lui Vladimir Putin, spunându-le jurnaliștilor că este „invidios” pe faptul că Vladimir Putin are suficient timp liber pentru a cerceta istoria popoarelor lor, conform Radio Free Europe. 

Amplul articolul de opinie semnat de Vladimir Putin într-un mod atât de formal a alimentat inevitabil speculațiile privind faptul că Moscova ar putea pregăti terenul pentru o escaladare majoră a ostilităților în zona de est a Ucrainei. Drept urmare, Atlantic Council, un think-tank american care se ocupă cu domeniul afacerilor internaționale, a invitat mai mulți de comentatori ucraineni și internaționali să-și împărtășească gândurile cu privire la ceea ce poate însemna textul lui Putin pentru viitoarea politică a Rusiei față de Ucraina.

Anders Aslund, cercetător în cadrul think-tank-ului Stockholm Free World Forum, a denumit articolul lui Putin drept „un curs de dezinformare” și „încă un pas făcut înaintea unei declarații de război”. Între timp, ziarul rus Moskovsky Komsomolets a susținut că eseul președintelui rus reprezintă un „ultimatum al Kremlinului pentru Ucraina”.

Melinda Haring, director adjunct al Centrul Eurasia din cadrul Atlantic Council, a declarat că articolul „delirant și periculos” al lui Putin dezvăluie ceea ce știam deja: că Moscova nu poate renunța la influența și dorința de stăpânire a Ucrainei. „Textul lui Putin ar trebui să inspire Occidentul să-și dubleze eforturile pentru a consolida capacitatea Kievului de a-și alege propriul viitor”, a spus Haring.

Danylo Lubkivsky, director al  Kiev Security Forum, a spus că Vladimir Putin înțelege faptul că statalitatea ucraineană și naționalismul ucrainean reprezintă o amenințare la adresa imperialismului rus. „Mulți dintre sfătuitorii lui susțin utilizarea forței în Ucraina, dar deocamdată liderul rus nu are soluții. În schimb, a scris un articol de propagandă, care e conceput să ofere adepților ideologiei sale „Lumea Rusă” subiecte de dezbatere. Argumentele lui Putin sunt slabe, iar acesta repetă pur și simplu ceea ce spun rușii anti-ucraineni de zeci de ani. Concret, eseul lui Putin nu este decât o expresie a agoniei imperiale”, remarcă Danylo Lubkivsky. 

La rândul său, Alexander Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers din SUA, susține că nu există nimic în articol care să nu fi fost deja spus în istoriografia sau propaganda imperială, sovietică sau post-sovietică rusă. „Întrucât articolul nu spune nimic nou, nu prezice nimic nou în politica lui Putin față de Ucraina. La fel ca în cazul tuturor politicilor lui Putin față de Ucraina, acest eseu se va întoarce împotriva lui, pentru că ucrainenii se vor supăra pe faptul că li se țin din nou lecții cu privire la identitatea lor”, susține profesorul Motyl. 

Brian Whitmore, cercetător coordonator în cadrul Atlantic Council, consideră că afirmațiile inexacte și denaturate ale lui Vladimir Putin nu sunt nici noi, nici surprinzătoare. „Ideile scrise de Putin nu fac altceva decât să repornească niște discuții care să-i servească președintelui rus în acțiunile de propagandă privind imperialismul rusesc. La urma urmei, Putin este omul care i-a spus președintelui american George W. Bush, în timpul unui schimb de replici la summitul NATO din 2008 organizat la  București, că Ucraina nu era o țară adevărată. Afirmația lui Putin conform căreia adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia este falsă, pentru că pentru Ucraina, parteneriatul cu Rusia a însemnat în principal subjugare față de Moscova”, susține Brian Whitmore.

Eseul liderului rus dezvăluie mai multe despre el decât despre Ucraina. Îl arată ca fiind un conducător care este pregătit să construiască narațiuni istorice false pentru a-și justifica visele imperiale, mai punctează Brian Whitmore.

În opiniaistoricului Aleksei Venediktov, textul lui Putin este un articol-program, mai ales că a doua zi după apariţia sa, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a dispus ca textul să fie inclus pe lista subiectelor obligatorii pentru pregătirea militar-politică a soldaţilor ruşi datorită numărului mare de reacţii în cercurile militare.

Oleksiy Goncharenko, deputat în Parlamentul de la Kiev din partea partidului Solidaritate Europeană, a declarat că articolul lui Vladimir Putin este despre viitor și nu despre trecut. „Ucraina deține cheia viselor lui Putin de a restabili statutul de mare putere pentru Rusia. El este conștient de faptul că, fără Ucraina, acest lucru va fi imposibil. Articolul lui Putin ajută, de asemenea, la clarificarea faptului că actualul conflict nu ține de controlul asupra Crimeei sau regiunii Donbas din estul Ucrainei, ci este un război pentru întregul teritoriu al Ucrainei”, susține Oleksiy Goncharenko, care mai spune că scopul lui Putin este de a menține Ucraina în sfera de influență rusă și de a preveni integrarea euroatlantică a acesteia.

„Ar trebui să ne așteptăm să vedem noi tendințe care să apară în următoarele luni. Este probabil ca Moscova să se concentreze pe utilizarea de oameni și platforme care nu par a fi în mod evident pro-ruse, pentru a răspândi mesajele cheie ale Kremlinului despre cum Ucraina este un „stat eșuat”, care se află sub „controlul occidental”. Având în vedere acest lucru, autoritățile ucrainene ar trebui să intensifice eforturile de consolidare a securității informaționale a țării”, mai punctează deputatul ucrainean.

Yevhen Fedchenko, redactorul-șef al platformei ucrainiene StopFake, susține că nu teritoriul este în cele din urmă cel mai important lucru în textul lui Putin.  „Președintele rus vrea să aibă ultimul cuvânt în determinarea abordării Ucrainei față de istorie, cultură, limbă și identitate. Acestea sunt fronturile decisive în războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, susține jurnalistă ucraineană.

Taras Kuzio, profesor la Universitatea Națională din Kiev, susține că Vladimir Putin a demonstrat din nou că nu înțelege cu adevărat Ucraina și că niciodată nu a studiat în mod serios sondajele de opinie ucrainene. „Afirmația sa cum că Rusia a făcut totul pentru a opri vărsarea de sânge în Ucraina este absurdă și jignitoare. Ucrainenii sunt conștienți de intervenția militară în curs de desfășurare a Rusiei în țara lor și de propaganda anti-ucraineană care a dominat mass-media rusă controlată de Kremlin în ultimii șapte ani. Acest eseu dovedește, de asemenea, că Putin neagă orice urmă de responsabilitate personală pentru deteriorarea relațiilor bilaterale dintre Rusia și Ucraina. În schimb, el continuă să dea vina pe toate conspirații. Cert este că dacă factorii de decizie occidentali vor să înțeleagă cauzele singurului război activ al Europei, trebuie să înceapă să ia în serios imperialismul lui Putin”, e de părere profesorul Taras Kuzio.

În opinia Volodimir Yermolenko, redactor-șef al site-ului UkraineWorld.org, textul lui Vladimir Putin deschide calea unui nou val de expansiune rusă. „Moscova absorb deja din ce în ce mai mult Belarusul, susținând în același timp că această țară vecină face parte de fapt din aceeași națiune rusă. Prin urmare, ar trebui să ne așteptăm să vedem un accent din ce în ce mai mare al Rusiei asupra eforturilor de soft power în Ucraina, care vizează împingerea asimilării societății și statului la națiunea rusă prin căi precum religia și mass-media. Pledoaria lui Putin evidențiază faptul că tacticile de război hibrid ale sale vor deveni mai inteligente și mult mai amenințătoare”, declară Yermolenko.

Rusia se declară mirată de flăcări după ce a aprins focul

Spiritele s-au inflamat în rândul naţionaliştilor ruşi după apariţia articolului semnat de preşedintele rus privind unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor. Canalele televiziunii de stat ruse ca Rusia au făcut apel zile în șir ca Rusia să ocupe noi teritorii ale Ucrainei sau să lichideze statalitatea Ucrainei. La sfârşitul săptămânii trecute, Kremlinul a transmis, însă, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că aceste apeluri publice nu reprezintă poziţia oficială a Moscovei, transmite Agerpres.

 „În ceea ce priveşte discuţiile în jurul articolului, acestea au loc într-adevăr într-un mod foarte intens, articolul fiind unul de rezonanţă şi atrage într-adevăr atenţia diverşilor experţi care exprimă puncte de vedere diferite. Ştiţi că nimeni nu pune la îndoială oficial integritatea teritorială a Ucrainei şi declaraţii oficiale cu privire la aceasta nu au fost şi nu există", a afirmat Peskov.

„Ucraina nu ar trebui să se teamă de pretenţii teritoriale din partea Rusiei pe fondul acestor declaraţii", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în timp ce observatori independenţi de la Moscova susţin că prin articolul său, preşedintele rus a deschis cutia Pandorei. Mesajul mass-mediei ruse poate fi rezumat foarte simplu: Rusia revendică spaţiul ex-sovietic, exceptând ţările baltice, care au intrat deja în UE şi NATO.

Notă editorială: Din primăvara anului 2014, Ucraina și Rusia sunt parte dintr-un conflict armat în partea de est a Ucrainei, care a produs până în prezent peste 14.000 de victime în rândul populației ucrainiene și a condus la strămutarea a milioane de persoane. Kremlinul continuă să ocupe peninsula Crimeea și o mare parte din regiunea industrială Donbas din estul Ucrainei. La începutul acestui an, Moscova a adunat peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, în ceea ce unii observatori militari au descris ca fiind o repetiție generală pentru o ofensivă rusă de anvergură asupra statului ucrainean. 

Editor : Marco Badea