Live Text „A fost lovit de drone navale”. Ucraina revendică atacul asupra podului Kerci. Imagini din satelit arată distrugerile
Podul Kerci a fost lovit de „drone navale”, a spus ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihailo Fedorov, luni, într-o postare pe Telegram, relatează CNN. Este prima declarație oficială prin care Ucraina revendică atacul de la podul Crimeei. Președintele Vladimir Putin i-a cerut ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, să pregătească „un răspuns militar corespunzător”. „Ceea ce s-a întâmplat a fost un alt atac terorist al regimului de la Kiev ”, acuză președintele rus.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ministru ucrainean: Podul Kerci a fost lovit de „drone navale”
ACTUALIZARE 22:40 Podul Kerci a fost lovit de „drone navale”, a transmis luni ministrul ucrainean al transformării digitale Mihailo Fedorov, pe contul de Telegram, relatează CNN.
„Astăzi, podul din Crimeea a fost aruncat în aer de drone navale”, a declarat Fedorov.
Podul cheie leagă peninsula anexată Crimeea de partea continentală a Rusiei și servește drept linie de aprovizionare vitală pentru efortul de război al Moscovei în Ucraina.
Ministrul a mai spus că proiectarea echipamentelor, precum și facilitățile de producție vor fi ținute sub tăcere. „Este mai bine să acționăm, să nu dezvăluim fotografii ale propriilor noastre facilități de producție și să aprovizionăm Forțele de Apărare”, a declarat Fedorov.
„Producția a crescut deja de peste 100 de ori în unele categorii față de anul trecut”. „Avem nevoie de și mai multe drone. Și vor fi mai multe”, a adăugat el.
Anterior, luni, o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că atacul a fost o operațiune comună a SBU și a forțelor navale ucrainene. Sursa a vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu primise autorizația de a vorbi în mod oficial.
O imagine din satelit publicată de Maxar Technologies arată partea avariată a podului Kerci, în urma atacului de noaptea trecută, notează Sky News.
Putin l-a pus pe Șoigu să pregătească „un răspuns militar” după atacul asupra podului Kerci
ACTUALIZARE 22:35 Președintele Vladimir Putin a declarat, luni, că ministerul rus al Apărării pregătește un „răspuns militar” la atacul de la podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de Rusia, o infrastructură strategică avariată pentru a doua oară de la începutul războiului, pentru care a dat vina pe Ucraina, relatează Sky News. Putin a cerut întărirea măsurilor de securitate la podul peste strâmtoarea Kerci.
„Dat fiind faptul că acesta este al doilea atac terorist asupra podului Crimeii, aştept propuneri concrete pentru îmbunătăţirea securităţii acestei importante şi strategice infrastructuri de transport”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni a guvernului de la Moscova transmisă de televiziunea de stat.
„Ministerul Apărării pregătește propuneri corespunzătoare. Ceea ce s-a întâmplat a fost un alt atac terorist al regimului de la Kiev, care nu avea nicio logică din punct de vedere militar”, spune președintele rus.
Citește continuarea AICI
Omul pe care Putin îl vrea la conducerea Wagner a ajuns la spital beat, cu 60.000 de dolari cash și hărți militare ale Siriei
ACTUALIZARE 22:20 Andrei Troșev, poreclit „Sedoi” (Căruntul), omul pe care președintele rus Vladimir Putin vrea să-l pună la conducerea grupului de mercenari Wagner în locul lui Evgheni Prigojin, a ajuns la spital foarte beat, având la el 60.000 de dolari cash, hărți militare ale Siriei și chitanțe pentru arme, relatează Business Insider. S-a întâmplat în 2017, în Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin.
Potrivit The Telegraph, Troșev avea la el 5 milioane de ruble (55.319 de dolari) și 5.000 de dolari în numerar, hărți militare ale Siriei, bilete de avion și chitanțe pentru arme. Potrivit presei ruse, care cita rapoarte ale poliției, Troșev era atât de beat, încât nici nu a putut spune cum îl cheamă.
Medicii au sesizat poliția, potrivit publicației. Andrei Troșev este un comandant senior al Grupului Wagner și provine din Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Putin. A luptat în Afganistan în timpul războiului de zece ani al Uniunii Sovietice în această țară, iar după căderea Uniunii Sovietice, a servit în Caucazul de Nord în armata rusă și apoi a fost comandant în SOBR, o unitate de forțe speciale de reacție rapidă a Ministerului rus de Interne.
Citește continuarea AICI
Un pilot ucrainean spune că forțele lor aeriane "nu le pot face nimic" celor rusești. "E ca și cum ai compara un Mercedes cu o Lada"
ACTUALIZARE 21:20 Un pilot ucrainean a vorbit pentru publicația britanică Sunday Times despre situația grea în care se regăsesc forțelor aeriene din țara sa în lupta din aer cu Rusia, ce dispune de aparate de zbor mult mai performante, scrie Business Insider. Pilotul, identificat doar după gradul de maior și prenumele Maksym, a declarat pentru Sunday Times că forțele aeriene ucrainele sunt atât de depășite în comparație cu cele rusești încât "nu le pot face nimic în aer".
Maksym a pus că el și echipa lui au desfășurat cu greu misiunile din zona Bahmut, confruntându-se cu forțele aeriene rusești mult mai bine echipate. Pilotul ucrainean operează un elicopter Mil Mi-8 de concepție sovietică, un model intrat în serviciu la finalul anilor '60, mult mai puțin eficient decât modelele din flota de elicoptere rusești.
Citește continuarea AICI
Armata ucraineană a pierdut 20% din armament şi vehicule de la începutul contraofensivei
ACTUALIZARE 15:35 Armata ucraineană a pierdut aproximativ 20% din armament şi vehicule de la începutul contraofensivei, la începutul lui iunie, estimează The New York Times (NYT), relatează Euronews.
Este vorba despre pierderi importante, care s-ar putea afla la originea dificultăţilor cu care se confruntă militarii ucraineni pe câmpul de luptă şi care ar putea determina Statul Major ucrainean să-şi regândească strategia, potrivit ziarului american.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care l-a primit sâmbătă pe omologul său sud-coreean Yoon Suk-yeol la Kiev, a subliniat importanţa ajutorului străin în vederea recuceririi teritoriului ucrainean cucerit de Rusia.
„Cât de repede se va încheia războiul depinde în mod direct de susţinerea Ucrainei la nivel mondial. Noi facem tot ceea ce putem pentru a garanta ca această susţinere să fie cât mai intensă şi semnificativă posibil”, declara el.
Războiul din Ucraina urmează să se afle în centrul summitului G20 prevăzut în septembrie, la New Delhi.
India, care pregăteşte acest summit, a anunţat că G20 este o platformă economică şi că nu are vocaţia să comenteze subiecte militare.
Guvernul lui Narendra Modi îndeamnă, de la începutul Războiului din Ucraina, la o încetare a conflictului şi refuză să condamne invazia şi agresiunea Rusiei.
Erdogan spune că „prietenul” lui, Putin, vrea continuarea acordului cerealelor, în ciuda declarațiilor
ACTUALIZARE 15:30 Președintele Turciei, Recep Erdogan, a declarat, luni, că este convins că Vladimir Putin, pe care l-a numit „prietenul meu”, își dorește să continue acordul privind cerealele ucrainene, în ciuda faptului că reprezentanții statului agresor au anunțat că se retrag din acest aranjament din 18 iulie.
„Cred că, în ciuda declaraţiei de astăzi, prietenul meu, dl. Putin, vrea continuarea acordul umanitar”, a spus liderul turc, la puțin timp după anunțul purtătorului de cuvânt al Kremlinului că Rusia se retrage din acord.
Citește continuarea AICI
Peskov susține că Rusia nu vrea să rupă legăturile cu Occidentul, chiar dacă știe că NATO și SUA furnizează informații Ucrainei
ACTUALIZARE 15:25 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat luni că Moscova ştie „foarte bine” că NATO şi Statele Unite furnizează informaţii Ucrainei, însă acesta nu este un motiv de rupere a relaţiilor diplomatice cu Occidentul, după atacul asupra podului peste Strâmtoarea Kerci, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
„În momentele cele mai fierbinţi, avem nevoie de canale de dialog”, a declarat Peskov presei.
Citește continuarea AICI
Guvernul suedez a prezentat luni un plan multianual de ajutor şi reconstrucţie pentru Ucraina
ACTUALIZARE 15:20 Guvernul suedez a prezentat luni un plan multianual de ajutor şi reconstrucţie pentru Ucraina, în valoare de şase miliarde de coroane (aproximativ 522 milioane de euro), în perspectiva unei eventuale aderări la Uniunea Europeană, relatează luni France Presse, potrivit Agerpres.
Între 1 iulie 2023 şi 31 decembrie 2027, şase miliarde de coroane vor fi acordate Ucrainei în cadrul unei „strategii istorice”, a declarat Johan Forssell, ministrul comerţului exterior şi al ajutorului internaţional, în cadrul unei conferinţe de presă.
Ucraina este anul acesta prima ţară care beneficiază de ajutorul suedez.
„Această sumă de şase miliarde formează doar o bază, suma totală va creşte”, a adăugat ministrul.
Obiectivul este folosirea acestor bani pentru reconstrucţia Ucrainei, cu scopul aderării la Uniunea Europeană.
„Ambiţia noastră nu este să reconstruim ceea ce a existat, ci să construim ceva nou, mai verde”, a detaliat Forssell, subliniind că aceasta este şi ambiţia Ucrainei.
Fondurile vor fi investite în infrastructura ţării, precum instituţiile de sănătate şi educaţie. Accesul Ucrainei la energie regenerabilă va fi de asemenea promovat prin această strategie.
Ideea este de asemenea de a încuraja schimburile economice între cele două ţări, dar şi în interiorul Ucrainei însăşi - în special prin stimularea antreprenoriatului, combaterea corupţiei şi pentru o mai mare transparenţă.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, Suedia a anunţat 4,7 miliarde de coroane în ajutor civil şi umanitar, în plus faţă de aproximativ 17 miliarde de coroane de ajutor militar.
„Media anuală a acestui plan de ajutor este mult mai mare decât ceea ce acordam noi la aceea vreme Afganistanului”, a subliniat Johan Forssell.
Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 15:15 Miniștrii ruși ai Culturii și Educației au fost menționați într-o nouă serie de sancțiuni din partea Marii Britanii, potrivit Sky News.
Guvernul britanic a anunțat în această dimineață 14 noi desemnări, printre care ministrul rus al Culturii, Olga Lyubimova, și ministrul Educației, Serghei Kravtsov.
Lyubimova ar fi sprijinit și promovat politici care „destabilizează Ucraina sau amenință integritatea teritorială”.
Alții, inclusiv Kravtsov, au fost sancționați pentru implicarea lor în ceea ce Marea Britanie a descris drept „programul guvernului rus de deportare forțată și reeducare a copiilor ucraineni”.
Ministerul Afacerilor Externe, anunțând noile sancțiuni, a declarat că aceste persoane au „jucat un rol perfid în programul calculat de deportare al Rusiei”.
Rusia a anunțat oficial Ucraina că pune capăt acordului privind cerealele
ACTUALIZARE 15:10 Ambasada Rusiei din Belarus a trimis Ucrainei o notă prin care confirmă că acordul privind cerealele a fost suspendat, a declarat ambasadorul Moscovei în Belarus, potrivit Sky News.
Boris Gryzlov a confirmat că nota spune că acordul va fi reziliat începând de marți.
Rusia iese din acordul cerealelor din Marea Neagră
ACTUALIZARE 12:50 Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat luni reporterilor acreditaţi la Kremlin că Rusia iese din acordurile pentru transportul de cereale pe Marea Neagră, începând de luni, 17 iulie, data când acestea ar fi trebuit să fie prelungite, informează TASS.
Acordul permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale și să navigheze în siguranță prin Marea Neagră, spre strâmtoarea Bosfor din Turcia, potrivit CNN.
Citește continuarea AICI
Rusia suferă de o „penurie tot mai mare” de radare de recunoaștere
ACTUALIZARE 12:45 Forțele Moscovei duc lipsă de livrări de radare cruciale de contra-baterie, potrivit Ministerului britanic al Apărării, potrivit Sky News.
„Supraviețuirea forțelor terestre rusești se bazează pe detectarea eficientă a artileriei ucrainene și pe lovirea acesteia”, a mai precizat Ministerul.
Acesta a precizat că Rusia „suferă de o penurie tot mai mare” de astfel de tehnologie.
Doar o „mână” dintre acestea mai sunt operaționale în Ucraina, a precizat Ministerul Apărării.
Securitatea Europei începe cu suveranitatea Ucrainei, afirmă Volodimir Zelenski
ACTUALIZARE 10:20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidenţiat duminică forţa ţării sale de a se opune invaziei militare ruse, la 33 de ani de la adoptarea Declaraţiei privind suveranitatea Ucrainei, relatează DPA.
„Ţara noastră nu va renunţa niciodată la suveranitate. Acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus şeful statului ucrainean în mesajul său video cotidian.
El le-a mulţumit încă o dată militarilor ucraineni care luptă pentru ţară.
La 16 iulie 1990, parlamentul Ucrainei a adoptat o declaraţie cu privire la independenţa republicii, care la acea dată făcea parte din Uniunea Sovietică. Potrivit documentului, Ucraina trebuie să aibă propria armată şi propria bancă centrală, dar să fie nealiniată şi să nu posede arme nucleare.
În mesajul său rostit duminică seară, Zelenski a spus că Ucraina trebuie să lupte pentru libertatea şi independenţa sa în faţa terorii ruse.
În 1991, în contextul dezintegrării Uniunii Sovietice, Ucraina şi-a declarat independenţa. Volodimir Zelenski a afirmat că vede Ucraina ca pe un model în ceea ce priveşte lupta pentru libertate şi democraţie în Europa.
„Ucraina va asigura libertatea şi securitatea reale în Europa în faţa terorii ruse. Securitatea continentului nostru începe aici cu suveranitatea şi forţa Ucrainei”, a subliniat el.
Podul Kerci din Crimeea a fost atacat cu drone marine ucrainene - surse de la Kiev
ACTUALIZARE 10:15 Drone marine ucrainene se află în spatele atacului de luni dimineaţă asupra podului Kerci, care leagă Crimeea - peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014 - de Rusia şi care a trebuit să fie închis traficului rutier şi feroviar după ce a fost lovit de mai multe explozii, potrivit agenţiei publice de presă ucrainene Ukrinform, preluată de EFE, potrivit Agerpres.
Agenţia citează surse neidentificate din serviciile secrete (SBU) şi Marina ucrainene, cele două componente ale forţelor de securitate ale Kievului care ar fi organizat atacul.
„A fost greu să ajungem la pod, dar până la urmă am reuşit”, a spus un reprezentant al SBU, citat de Ukrinform, menţionând că podul este o ţintă legitimă pentru Ucraina, deoarece a fost construit pe teritoriul ucrainean ocupat.
Potrivit acestor surse, atacul ar fi avut loc în noaptea de duminică spre luni cu ajutorul unor drone marine care se deplasează de-a lungul suprafeţei apei şi care ar fi avariat podul.
Pe de altă parte, Reuters transmite luni că cel puţin două mass-media ucrainene au citat surse neidentificate care au declarat că SBU şi Marina ucraineană se află în spatele incidentului de luni de la podul Kerci.
Postul public de radiodifuziune ucrainean Suspilne şi publicaţia Ukrainska Pravda au oferit puţine detalii ale unei operaţiuni la care, potrivit lor, au fost implicate SBU şi Marina ucraineană, însă Suspilne a citat surse care au declarat că podul a fost atacat cu drone subacvatice. Suspilne a citat un purtător de cuvânt al Marinei care a declarat că nu are astfel de informaţii şi care a îndemnat postul public de radio să aştepte anunţurile oficiale.
Oficiali ucraineni nu au comentat imediat incidentul, menţionează Reuters.
Autorităţile ruse au recunoscut o „urgenţă” la pod şi au raportat moartea a doi civili în incident.
Ucraina anunţă că trupele sale au eliberat șapte kilometri pătraţi în direcţia oraşului Bahmut
ACTUALIZARE 9:30 Forţele ucrainene au eliberat săptămâna trecută un teritoriu de aproximativ șapte kilometri pătraţi în direcţia oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, care fusese capturat de armata rusă în luna mai, transmite Reuters.
Hanna Maliar, viceministru al Apărării ucrainean, a scrie pe aplicaţia Telegram că săptămâna trecută trupele ucrainene au avansat pe flancul sudic în jurul oraşului Bahmut.
Vineri, un militar ucrainean de rang înalt a anunţat că armata ucraineană a avansat în cadrul contraofensivei sale cu 1,7 kilometri într-o săptămână în direcţia oraşului Melitopol, în zona de sud a frontului.
Forţele armate ucrainene „continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive” în direcţia Melitopol, un important oraş ucrainean aflat sub controlul Rusiei, şi „brigăzile de asalt susţinute de tancuri au avansat 1,7 kilometri” într-o săptămână în această zonă, a afirmat într-o conferinţă de presă colonelul Mikola Urşalovici. El a precizat că în estul Ucrainei „unităţile Gărzii naţionale pregătesc un cap de pod pentru a-şi extinde ofensiva în direcţia Avdiivka”, unde recent au fost raportate lupte.
Controlat de Ucraina, Avdiivka este un oraş de circa 30.000 de locuitori aproape lipit de Doneţk, capitala regională aflată sub control rus.
De la începerea contraofensivei ucrainene împotriva trupelor ruse a fost eliberată o suprafaţă de 31 de kilometri pătraţi, menţionează Reuters.
Acordul cerealelor din Marea Neagră urmează să expire
Incertitudinea se menţine luni cu privire la viitorul acordului privind cerealele la Marea Neagră, considerat crucial pentru aprovizionarea la nivel mondial, cu câteva ore înainte ca acesta să expire la miezul nopţii (21.00 GMT) la Istanbul, relatează AFP.
În Ucraina, lupte intense continuă pe front, unde contraofensiva ucraineană se loveşte de contraatacuri ruseşti în anumite zone, dar forţele Kievului progresează lent în jurul oraşului Bahmut şi în sud.
Pe tot parcursul weekendului, tăcerea şi discreţia au învăluit manevrele de ultimă oră conduse de Turcia şi ONU pentru a convinge Moscova să prelungească acordul privind cerealele semnat în iulie 2022 pe Bosfor.
În ultimul an, acesta a garantat, în ciuda războiului, trecerea în siguranţă a cargoboturilor către şi dinspre porturile ucrainene, transportând în total aproape 33 de milioane de tone de cereale destinate pieţelor mondiale.
Dar Rusia nu a dat undă verde, iar Iniţiativa privind cerealele este acum, de facto, în impas.
„Începând cu 27 iunie, nicio cerere de trecere nu a fost aprobată de toate părţile”, potrivit unui comunicat de presă al Centrului Comun de Coordonare (JCC), care supervizează acordul de la Istanbul.
Ultima navă cargo aprobată de inspectorii celor patru părţi semnatare, vrachierul turc TQ Samsun, a părăsit duminică portul ucrainean Odesa şi se îndreaptă spre Istanbul, potrivit site-ului Marine Traffic.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este încrezător: vineri l-a asigurat pe omologul său rus Vladimir Putin că este „de acord” cu el în ceea ce priveşte prelungirea acordului, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns imediat că nu a fost făcută nicio declaraţie în acest sens.
Putin a denunţat în mai multe rânduri obstacolele în calea exportului de produse alimentare şi îngrăşăminte ruseşti, care ar fi trebuit să însoţească exportul de produse ucrainene.
De asemenea, el a declarat sâmbătă că „principalul obiectiv al acordului, livrarea de cereale către ţările care au nevoie, în special pe continentul african, nu a fost atins”.
Potrivit datelor oficiale ale CCM, China şi Turcia sunt principalii beneficiari ai livrărilor, alături de economiile dezvoltate.
Însă, datorită acordului, Programul Alimentar Mondial (PAM) a putut oferi ajutor unui număr de douăsprezece ţări aflate în situaţii critice, printre care Afganistan, Sudan şi Yemen.
De aici şi implicarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a avut numeroase discuţii, potrivit purtătorului său de cuvânt.
La sfârşitul săptămânii, el s-a întâlnit cu oficiali ai Uniunii Europene, ale cărei sancţiuni îngreunează activităţile principalei bănci agricole din Rusia. Din aceste discuţii nu a reieşit nimic.
Lupte intense
Ucraina a raportat duminică lupte intense pe frontul estic cu forţele ruseşti, iar Vladimir Putin a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia-1 că nu se înregistrează progrese în contraofensiva ucraineană lansată în iunie.
Statul Major ucrainean a indicat că armata sa îşi continuă ofensiva în sud-est, unde a declarat vineri că a avansat încă doi kilometri spre oraşul ocupat Melitopol şi unde încearcă să avanseze spre Marea Azov pentru a tăia liniile ruseşti şi a izola Crimeea.
În est, mai spre nord, ministrul adjunct al Apărării, Ganna Malyar, a recunoscut că situaţia s-a „intensificat” din cauza eforturilor forţelor ruseşti de a contraataca în mai multe zone, unde armata ucraineană s-a aflat într-o poziţie „defensivă”.
Dar ea a subliniat că forţele ucrainene „avansează treptat” în apropiere de Bahmut, un orăşel care a trecut sub control rusesc în luna mai, după luni de lupte sângeroase.
Fiecare metru câştigat este „deja o mare victorie”, a declarat pentru AFP un comandant al batalionului de artilerie al Brigăzii 22 mecanizate ucrainene.
„Oamenii ar trebui să înţeleagă preţul pe care îl plătim. Inamicii sunt mulţi. Avem nevoie de timp pentru a-i zdrobi”, a mai spus el.
Desfăşurată începând din iunie cu sprijinul armamentului greu furnizat de Occident, contraofensiva ucraineană progresează lent împotriva trupelor ruse, care au avut timp să construiască apărări solide, inclusiv câmpuri de mine redutabile, şi dispun încă de o putere de foc suficientă pentru a lovi forţele ucrainene.
Oficial rus: Ucraina a bombardat un oraş de frontieră din Rusia. O femeie a murit
Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a declarat, duminică, că forţele ucrainene au bombardat cu rachete Grad oraşul rusesc Shebekino, situat în apropierea graniţei cu Ucraina, ucigând o femeie care se afla pe bicicletă, notează Reuters, potrivit News.ro.
Vyacheslav Gladkov, guvernatorul din Belgorod, a declarat că rachetele Grad au lovit o zonă de piaţă, avariind o clădire şi două maşini.
„Durere foarte mare, o persoană a fost ucisă - o femeie care mergea pe bicicletă pe trotuar în momentul bombardamentului. Rănile pe care le-a suferit din cauza schijelor erau incompatibile cu viaţa”, a precizat Gladkov pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
El a precizat că bombardamentele ucrainene asupra altor două aşezări din Belgorod, duminică, nu au provocat victime, dar au distrus trei case din Gorkovsky, precum şi depozite, un gard, un turn de apă şi o linie electrică la o întreprindere agricolă din Ilek-Penkovka.
Sistemul Grad este un lansator multiplu de rachete montat pe camion, folosit atât de forţele ucrainene, cât şi de cele ruseşti. Utilizarea acestuia împotriva zonelor civile este considerată o crimă de război de către activiştii pentru drepturile omului.
Podul lui Putin, care leagă Crimeea de Rusia, a fost lovit cu rachete și avariat
Podul lui Putin, care leagă Crimeea de Rusia peste strâmtoarea Kerci, a fost avariat de o explozie. Două persoane au murit și una a fost rănită. Ministerul rus al Transporturilor spune că ar fi fost lovit cu rachete.
Stâlpii de susținere ai podului ar fi fost deteriorați, potrivit unor informații care circulă în mediul online și sunt infirmate oficial. Presa rusă scrie că o mașină a fost prinsă în explozie și că doi oameni au murit.
Circulația a fost oprită și s-au format coloane pe mai mulți kilometri.
Citește continuarea AICI
Rusia se pregăteşte pentru reducerea exporturilor de petrol începând din august
Exporturile ruseşti de petrol din porturile vestice urmează să scadă cu aproximativ 100.000-200.000 de barili pe zi, luna viitoare, faţă de nivelurile din iulie, un semn că Moscova îşi respectă angajamentul de a reduce livrările în tandem cu liderul OPEC Arabia Saudită, potrivit unor surse care au invocat planurile de export, transmite Reuters, potrivit News.ro.
OPEC şi marii producători, inclusiv Rusia, cunoscuţi împreună ca OPEC+, au redus oferta începând din noiembrie, pentru a susţine preţurile.
Moscova s-a angajat luna aceasta să reducă exporturile cu 500.000 bpz în august, în timp ce Arabia Saudită şi-a prelungit reducerile de un milion bpz.
Întrucât Rusia nu a dezvăluit baza de referinţă pentru reducerea sa, analiştii şi comercianţii au spus că va fi dificil de monitorizat, dar, potrivit surselor de tranzacţionare şi a datelor Refinitiv Eikon, reducerile din august vor accentua reducerile exporturilor efectuate între lunile mai şi iulie, care însumează deja 500.000 de barili pe zi.
Încărcările de petrol efectuate în iulie din porturile vestice, cum ar fi Primorsk şi Ust-Luga în Marea Baltică şi Novorossiisk în Marea Neagră, vor scădea la 1,9 milioane bpz luna aceasta, comparativ cu 2,3 milioane bpz în iunie şi 2,4 milioane bpz în mai.
Rusia exportă petrol şi produse prin Pacific şi o conductă directă către China, precum şi porturile sale europene.
Planurile sale de export prin rutele de export estice nu sunt încă disponibile.
Trei surse familiarizate cu problema au declarat pentru Reuters că Rusia a instruit companiile petroliere să reducă planurile de aprovizionare pentru luna următoare.
Autorităţile sale energetice au avut o întâlnire cu managerii de top ai companiilor la începutul săptămânii trecute, cerându-le să depună mai multe eforturi pentru a garanta exporturi mai scăzute în august.
Un purtător de cuvânt al viceprim-ministrului rus Alexander Novak, care este responsabil de relaţiile Moscovei cu OPEC+, nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Novak a declarat joia trecută că companiile ruse vor decide dacă vor reduce producţia de petrol în august, dar că sarcina Rusiei este să reducă livrările pe pieţele mondiale.
Exporturile totale de ţiţei şi produse ale Rusiei sunt estimate la până la șapte milioane bpz, dar datele au fost secrete de la începerea acţiunilor militare ale ţării în Ucraina, pe care Moscova le numesc operaţiune militară specială.
Înainte de anunţarea de către Rusia a planurilor de reducere a livrărilor în străinătate, OPEC+ gestiona doar producţia de petrol, nu exporturile.
Igor Sechin, şeful puternic al celui mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, a sugerat pentru prima dată necesitatea reducerii exporturilor, precum şi a producţiei, luna trecută.
Capacitatea de rafinare a petrolului offline a Rusiei este văzută în creştere cu 40% în august, faţă de iulie, ceea ce face ca lunile viitoare reducerile suplimentare ale exporturilor de petrol să fie şi mai dure pentru mulţi.
Dacă Rusia doreşte să reducă exporturile de petrol în august din iulie, companiile ar putea amâna unele lucrări planificate pentru lunile de toamnă, pentru a creşte consumul intern de petrol, sau pot reduce producţia de petrol, au spus traderii.
Cele mai importante informații din ziua precedentă
- Zelenski: Nu putem lăsa niciun oraş şi niciun sat sub ocupaţie rusă
- Bombardamente rusești în Harkov. Un mort și mai mulți răniți
- Putin: Rusia are „stocuri suficiente” de bombe cu dispersie și le va folosi dacă e necesar
- Ucraina şi Polonia spun că mercenarii Wagner au ajuns în Belarus
- Ucraina anunță o „intensificare” a luptelor cu forțele ruse în estul țării
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
