În Ucraina, rușii atacă intens orașele Bahmut și Soledar din regiunea Donețk, transmite guvernul de la Kiev. Atunci când artileria nu ajunge ţintele, forţele ruse recurg la rachete de croazieră şi la sistemele de rachete antiaeriene S-300, spune şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Doneţk. Rusia vizează în special infrastructura energetică a Ucrainei. Centrala nucleară Zaporojie a fost deconectată de la rețeaua de energie de stat a Ucrainei și a fost trecută pe alimentarea cu energie de la generatoare diesel. Pentru prima dată de la începutul invaziei în februarie, patru dintre cele mai mari spitale ale capitalei ucrainene au rămas fără apă aproape o zi. „Trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu”, a declarat viceguvernatorul regiunii Kiev.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tanc rusesc bombardat de ucraineni chiar când echipajul se pregătea să fugă
ACTUALIZARE 19.11 Un nou videoclip postat pe rețelele sociale arată momentul în care ucrainenii atacă un tanc rusesc ce tocmai călcase o mină.
Imaginile arată cum tancul rusesc T-80BV merge pe un drum, iar la un moment dat lovește o mină care explodează cu putere. Blindatul continuă să se deplaseze câțiva metri, din inerție, iar apoi se oprește într-un alt tanc ce pare a fi părăsit.
Cu tancul stricat și pe cale să ia foc, rușii se dau rând pe rând jos din vehicul iar apoi încearcă să mute turela astfel încât și șoferul să poată ieși. În tot acest timp ucrainenii urmăresc situația de la distanță, prin camera unui lansator de rachete ghidate antitanc.
100 de soldaţi ruşi şi ucraineni eliberaţi într-un schimb de prizonieri
ACTUALIZARE 19.05 Peste o sută de soldaţi ruşi şi ucraineni au fost eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri, într-o nouă operaţiune între Kiev şi Moscova, au anunţat cele două capitale.
„Astăzi, aducem înapoi 107 dintre combatanţii noştri din închisorile ucrainene”, dintre care „65 vin din republicile populare Doneţk şi Lugansk”, a spus pe Telegram unul dintre principalii lideri separatişti proruşi, Denis Puşilin, potrivit Agerpres.
Într-un comunicat, Ministerul Apărării rus a anunţat ceva mai târziu că soldaţii eliberaţi „vor fi aduşi la Moscova” pentru examinări medicale.
La rândul său, Kievul a confirmat acest schimb de prizonieri prin vocea şefului de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, pe Telegram.
Potrivit lui Iermak, în acest schimb, „107 de militari (ucraineni) au fost eliberaţi: şase ofiţeri şi 101 de soldaţi şi de sergenţi”, dintre care „mulţi au fost răniţi în martie” în timpul luptelor.
Printre ei, „74 au apărat Azovstal”, uriaşa oţelărie din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, ce fusese asediată primăvara de armata rusă.
AIEA: Niciun semn de „bombă murdară” la instalațiile din Ucraina
ACTUALIZARE 19.00 Organismul de supraveghere nucleară al ONU a declarat joi că nu a găsit niciun semn de activitate nucleară nedeclarată în cele trei situri ucrainene inspectate, scrie Reuters, citată de The Guardian.
Verificările AIEA au fost realizate la cererea Kievului, drept răspuns la acuzațiile Rusiei potrivit cărora Ucraina lucrează la o „bombă murdară”.
„Evaluarea noastră tehnică și științifică a rezultatelor pe care le avem până în prezent nu a arătat niciun semn de activități și materiale nucleare nedeclarate în aceste trei locații”, relatează Agenția Internațională pentru Energie Atomică într-un comunicat, potrivit Reuters, adăugând că probele de mediu prelevate vor fi analizate.
Spitalele din Kiev au rămas fără apă
ACTUALIZARE 14.25. Unitățile medicale din Ucraina au instalat generatoare pentru a face față bombardamentelor rusești care au afectat rețeaua electrică a țării.
După bombardamentele de luni însă, au rămas fără apă, scrie CNN.
Pentru prima dată de la începutul invaziei în februarie, patru dintre cele mai mari spitale ale capitalei ucrainene au rămas fără apă aproape o zi.
Spitalul Regional din Kiev a fost printre unitățile afectate. Medicii și asistentele au transferat cele mai urgente cazuri la spitalele funcționale. Intervențiile chirurgicale au fost anulate și proceduri precum dializa au fost amânate.
„Trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu. Rusia vorbește chiar despre arme nucleare, așa că trebuie să fim pregătiți pentru cele mai dificile provocări”, a declarat viceguvernatorul regiunii Kiev, Vitaliy Vlasyuk, pentru CNN.
ACTUALIZARE 14.10 Elveția va da Ucranei 100 de milioane de dolari ca să o ajute să treacă iarna.
Într-o declarație adoptată miercuri, se arată că a fost „aprobat un plan de acțiune pentru a atenua impactul iernii viitoare asupra poporului Ucrainei”.
Ajutorul va viza în special reabilitarea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată de bombardamente.
Consilierul lui Zelenski, apel către comunitatea internațională: „Nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei”
ACTUALIZARE 14.07 Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, a lansat un apel către comunitatea internaţională să înceteze să mai facă Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomaţiei, într-un mesaj postat pe Twitter miercuri seara, potrivit agenţiei ucrainene de presă Ukrinform.
„Când cineva vorbeşte de o 'reglementare diplomatică', acesta propune de fapt ca Ucraina să dea curs ultimatumului dat de Rusia: să-şi dea teritoriile şi să-şi recunoască înfrângerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord cu aceasta.
Astfel încât am o rugăminte: nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!”, susţine Podoliak în mesajul său, potrivit Agerpres.
Federaţia Rusă încearcă să-i determine pe partenerii Ucrainei să exercite presiuni asupra preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta ultimatumul Federaţiei Ruse la masa negocierilor şi îngheţarea conflictului, a declarat Mihailo Podoliak într-un interviu acordat la sfârşitul lunii octombrie postului de televiziune german Welt.
Rușii umblau cu Viagra la ei prin satele ucrainene acum eliberate. O femeie violată a dezvăluit ce i-a spus comandantul agresorului ei
ACTUALIZARE 12.13 Un polițist și un procuror veniți de la Kiev merg zilnic în localitățile recent eliberate din regiunea Herson. Din ușă în ușă, stau de vorbă cu oamenii, documentând cazuri de crime sexuale comise de ruși, scrie CNN.
Până la începutul lunii octombrie, această zonă a țării a fost ocupată de trupele rusești. Câmpurile sunt pline de mașini și echipamente militare incendiate, rămase în urma lor. Litera „Z” – simbolul folosit de forțele ruse – încă se văd pe pereții caselor bombardate. Urmele și cicatricele războiului sunt puternice în aceste zone. Rusia a folosit violența sexuală ca „armă de război”, au spus anchetatorii Națiunilor Unite, care au acuzat că soldații ruși umblă la ei cu Viagra.
Autoritățile ruse au negat acuzațiile de crime de război în Ucraina. În două săptămâni de anchetă în regiunea Herson, echipa de la Kiev a documentat șase acuzații de agresiune sexuală. Numărul real este aproape sigur mult mai mare, spun ei.
Tatiana, în vârstă de 56 de ani, a spus că este una dintre victime. CNN nu i-a dezvăluit numele și nici satul unde locuiește, pentru a-i proteja identitatea.
Citește continuarea AICI
MAE rus spune că se teme că puterile nucleare se clatină „pe marginea unui conflict armat direct”
ACTUALIZARE 11:35 Rusia a spus miercuri că evitarea unui război nuclear între puterile nucleare ale lumii a fost prima sa prioritate, însă a acuzat Occidentul de „încurajarea provocărilor cu arme de distrugere în masă”, transmite Reuters.
Capitalele occidentale au spus că Moscova este răspunzătoare de escaladarea retoricii nucleare de când Rusia a invadat Ucraina în februarie – cel mai recent exemplu fiind repetarea acuzației că Kievul plănuiește să folosească o „bombă murdară” fără a oferi dovezi. Kiev a negat că are astfel de planuri.
Ministerul rus de Externe a spus că se teme că cele cinci puteri nucleare declarate se clatină „pe marginea unui conflict armat direct” și că Occidentul trebuie să se oprească „să încurajeze provocările cu arme de distrugere în masă, care pot duce la consecințe catastrofale”.
„Suntem puternic convinși că în actuala situație complicată și turbulentă, provocată de acțiunile iresponsabile și obraznice menite să submineze securitatea noastră națională, cea mai urgentă acțiune fiind să evite o confruntare militară a puterilor nucleare”, a spus ministerul într-un comunicat.
Moscova a spus că își menține declarația comună emisă împreună cu SUA, China, Marea Britanie și Franța în ianuarie, afirmându-și responsabilitatea lor comună de a evita un război nuclear.
„Reafirmăm pe deplin angajamentul nostru la declarația comună a liderilor celor cinci state cu arme nucleare privind prevenirea unui război nuclear și evitarea unei curse a înarmărilor de pe 3 ianuarie 2022”, a spus ministerul.
Vladimir Putin a apărut în câteva ocazii amenințând cu un atac nuclear în legătură cu războiul din Ucraina, iar Moscova a repetat spunând că doctrina sa militară permite folosirea armelor nucleare dacă integritatea teritorială a Rusiei este amenințată.
Hodorkovski: „Bucătarul lui Putin”, la fel de puternic ca Lavrov și Șoigu, orchestrează războiul din Ucraina cu „generalul Armageddon”
ACTUALIZARE 10.57 Liderii Grupului Wagner, mercenarii ruși care răspund direct lui Vladimir Putin, au acum la fel de multă influență politică la Kremlin precum ministrul de externe Serghei Lavrov și ministrul de apărare Serghei Șoigu, a dezvăluit Mihail Hodorkovski, binecunoscutul disident rus și fost prizonier politic, unui grup parlamentar din Marea Britanie, scrie The Guardian.
Hodorkovski le-a spus membrilor comitetului afacerilor externe că Evgheni Prigojin, afaceristul rus care a recunoscut în luna septembrie că este fondatorul grupului notoriu de mercenari ruși, are la fel de mult acces la Putin ca oficialii guvernului rus.
Cândva cel mai bogat rus, Hodorkovski a spus că Prigojin este cel care a regizat recenta numire a generalului Serghei Surovikin, supranumit și „generalul Armageddon” după modul brutal în care a condus operațiunile militare ale armatei ruse în Siria, în funcția de șef al operațiunii militare din Ucraina și că liderul Grupului Wagner lucrează îndeaproape cu generalul rus în Ucraina.
Erdogan: Cancelarul german și-a schimbat poziția, dorește "un teren comun" cu Rusia
ACTUALIZARE 10.54 Cancelarul german și-a schimbat poziția față de Rusia, spunând că "ar trebui să găsim un punct comun" cu liderul rus Vladimir Putin, a declarat miercuri președintele turc Recep Erdogan, într-un interviu.
Făcând referire la conversația telefonică de marți cu omologul său german Olaf Scholz, Erdogan a subliniat importanța "relațiilor personale", pentru a realiza "cei mai importanți pași" în diplomație.
"Am vorbit despre asta, importanța relațiilor personale, cu Vladimir Putin ieri", a spus Erdogan în timpul unui interviu difuzat de mai multe televiziuni din Turcia.
Președintele turc a declarat că aceste apeluri arată că președintele Rusiei "nu este cineva care să facă un pas înapoi" dacă ești împotriva lui.
Șase nave încărcate cu cereale au plecat joi dimineață din porturile ucrainene, potrivit Turciei
ACTUALIZARE 10.51 Şase nave încărcate cu cereale au plecat joi dimineaţă din porturile ucrainene după reluarea traficului decisă în urmă cu o zi, a anunţat Ministerul Apărării al Turciei, transmite AFP.
Cargourile vor naviga pe culoarul umanitar securizat din Marea Neagră, prin care au fost deja exportate 9,7 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina în pofida conflictului, graţie acordului internaţional semnat în iulie sub egida Turciei şi a ONU.
Potrivit ministerului turc, citat de agenţia Anadolu, 426 de nave au urmat de la 1 august acest traseu securizat.
Rusia şi-a reluat miercuri participarea la acordul privind exportul cerealelor ucrainene, afirmând că a primit 'garanţii scrise' din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea coridorului maritim.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi miniştrii săi de la Apărare şi Externe, a căror ţară este garantul acordului cerealier, au depus eforturi pe lângă omologii lor ruşi pentru a ridica obiecţiile Moscovei.
Agerpres amintește că Rusia îşi suspendase vineri participarea la acord în urma unui atac cu drone împotriva regiunii anexate Crimeea.
Energoatom: Centrala nucleară Zaporojie este deconectată de la rețeaua de curent
Ca rezultat al bombardamentelor rusești de pe 2 noiembrie, ultimele două linii de înaltă tensiune care comunică cu sistemul energetic ucrainean de la centrala nucleară de la Zaporojie au fost avariate, a transmis pe Telegram operatorul ucrainean de energie nucleară Energoatom.
Spre sfârșitul zilei de miercuri, centrala a intrat în pană de curent iar toate cele 20 de generatoare diesel au fost pornite.
Potrivit Energoatom, generatoarele diesel au suficient combustibil pentru 15 zilei, transmite The Kyiv Independent.
Lupte intense la Bahmut şi Soledar, în regiunea Doneţk
Guvernul ucrainean informează că se duc lupte grele la Bahmut şi Soledar, două oraşe din Doneţk, în estul ţării, în timp ce şeful administraţiei militare ucrainene din această regiune spune că tirurile ruse sunt într-atât de intense, încât pare că inamicul vrea „să şteargă oraşe (întregi) de pe faţa pământului pentru că nu poate sparge apărarea forţelor ucrainene”, relatează agenţiile de presă DPA şi Unian.
„Douăsprezece atacuri” au fost respinse într-o singură zi, a declarat miercuri la televiziunea publică ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar.
Forţele ucrainene răspund prin contraatac de fiecare dată când trupele ruse înaintează, a explicat ea, conform Agerpres.
Direcţia Bahmut rămâne una dintre cele mai tensionate la ora actuală, iar oraşul este grav avariat, completează şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Doneţk, Pavlo Kirilenko. Schimburile de focuri de de pe linia frontului continuă practic 24 de ore din 24, spune el.
„Nu mai există o casă în picioare în Avdiivka, Mariinka, Krasnogorovka. Aşezarea Selidovskaia este şi ea sub tiruri continue. Inamicul utilizează toate tipurile de arme, de la artileria grea şi cu rază lungă de acţiune până la sistemele de lansare cu rachete multiple”, a declarat Kirilenko într-o intervenţie, joi, la televiziunea publică.
Atunci când artileria nu ajunge ţintele, forţele ruse recurg la rachete de croazieră şi la sistemele de rachete antiaeriene S-300, indică oficialul ucrainean, citat de Unian.
Kirilenko a subliniat că „inamicul trage peste tot, scopul său este de a şterge oraşele (ucrainene) de pe faţa pământului pentru că nu poate sparge apărarea forţelor noastre”.
Rusia continuă să atace infrastructura civilă în mai multe regiuni ale ţării cu rachete şi drone iraniene, informează la rândul său Statului Major ucrainean.
Autorităţile ucrainene din regiunea Harkov (nord-est) au comunicat că cinci femei şi doi bărbaţi au fost răniţi în urma atacurilor din cursul zilei de marţi. Patru imobile de locuit particulare, două blocuri turn şi un magazin au fost, de asemenea, avariate de tirurile artileriei ruse, conform acestora.
Toate aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent, notează DPA.
În ultimele 24 de ore, Forțele Antiaeriene ucrainene au doborât 10 drone iraniene Shahed-136 și 10 drone rusești Orlan, a transmis Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.
Rusia vizează în special infrastructura energetică a Ucrainei. Mai multe centrale electrice au fost afectate, iar întreruperi de energie electrică au loc în fiecare zi pe întreg teritoriul ţării.
Alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă miercuri pentru o vreme în regiunea Kiev ca măsură de precauţie, a anunţat compania energetică Ukrenergo.
ISW: Banii dați de Moscova soldaților ruși probabil vor afecta economia rusă timp de decenii
Oficialii ruși au promis salarii atractive voluntarilor și bărbaților mobilizați care sunt mai mult decât dublu în cuantum față de salariul mediu civil, a notat Institutul pentru Studiul Războiului, în ultima sa informare.
Kremlinul probabil va trebui să folosească bugetul federal mai mult în viitorul apropiat pentru a acoperi costurile cu salariile, transmite ISW.
ONU: Consiliul de Securitate respinge cererea de anchetă a Rusiei privind dezvoltarea de arme biologice în Ucraina
Consiliul de Securitate a respins miercuri un proiect de rezoluţie al Rusiei care cerea o anchetă asupra acuzaţiilor sale de implicare a Washingtonului în presupusa dezvoltare a unor arme biologice în Ucraina, transmite AFP.
Rusia a solicitat oficial săptămâna trecută o anchetă a ONU asupra acestor acuzaţii pe care Moscova le-a susţinut în mod regulat de la începutul ofensivei sale în Ucraina.
Rezoluţia supusă miercuri la vot a primit două voturi favorabile (Rusia şi China) şi trei voturi împotrivă (Franţa, Statele Unite şi Regatul Unit, ţări cu drept de veto). Cei zece membri nepermanenţi ai Consiliul de Securitate s-au abţinut, transmite Agerpres.
Textul rezoluţiei respinse prevedea „înfiinţarea unei comisii formate din toţi membrii Consiliului de Securitate pentru a investiga acuzaţiile împotriva Statelor Unite şi Ucrainei” cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul Convenţiei care interzice dezvoltarea, producerea şi utilizarea armelor biologice.
Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, şi-a exprimat regretul în legătură cu rezultatul votului, denunţând atitudinea ţărilor occidentale care „au făcut dovada că regulile nu li se aplică”.
„Este o mentalitate colonială obişnuită, ne-am obişnuit, nici măcar nu suntem surprinşi de ea”, a adăugat diplomatul rus, promiţând să revină asupra acestei chestiuni la conferinţa de revizuire a Convenţiei privind interzicerea armelor biologice, care va avea loc la Geneva în perioada 28 noiembrie - 16 decembrie.
„Statele Unite au votat împotriva acestei rezoluţii pentru că se bazează pe dezinformare, necinste, rea-credinţă şi o totală lipsă de respect" faţă de Consiliul de Securitate, a răspuns ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield. Această rezoluţie este «o piatră de hotar în înşelăciunea şi minciunile Rusiei» şi «nimeni nu muşcă momeala, cu excepţia Chinei»", a adăugat ea.
Statele Unite şi Ucraina au respins deja categoric acuzaţiile Rusiei săptămâna trecută, americanii calificându-le drept „pură invenţie”.
Adjunctul Înaltului Reprezentant al ONU pentru probleme de dezarmare, Adedeji Ebo, a declarat că ONU „nu este la curent” cu un program de arme biologice în Ucraina şi nu are nici mandat şi nici „abilităţi tehnice” pentru a desfăşura o anchetă.
Editor : A.C.
