Liderii lumii libere se adună la Conferința de Securitate de la Munchen să găsească soluții pentru „dezvățarea de neputință”
Vineri începe a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la Munchen (MSC). Timp de trei zile, circa treizeci şi cinci de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala bavareză pentru a discuta despre provocările internaționale ale lumii, dar mai ales despre iminența unei invazii sau a unui atac militar al Rusiei asupra Ucrainei. Oficialii prezenți la Munchen între 18 și 20 februarie încearcă să consolideze căile diplomatice dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. „Lumea noastră este în pericol. Certitudinile tradiționale se prăbușesc, amenințările și vulnerabilitățile cresc, iar ordinea bazată pe reguli este tot mai atacată. Nevoia de dialog nu a fost niciodată mai mare”, a avertizat Wolfgang Ischinger, președintele MSC, într-un mesaj lansat la începutul acestei săptămâni. Experții consultați de Digi24.ro susțin că suntem într-un moment crucial și riscăm să pierdem tot ce am câștigat în cursul progresului din ultimele decenii dacă nu acționăm decisiv împotriva crizelor care se succed, iar statele nu înțeleg că trebuie să câștige încrederea publicului, dar și să-l educe pentru ca acesta din urmă să devină un partener în gestiunea crizelor.
Raportul MSC din 2022 intitulat „Schimbarea de direcție, dezvățarea de neputință” analizează marile riscuri globale ale acestor ani, care se accentuează acum. Între problemele din Afganistan, Mali, Cornul Africii și Marea Roșie, China, inechitățile globale, un capitol substanțial este consacrat riscurilor din Europa de Est, în mod special evoluțiilor de pe flancul estic al NATO. Va fi invadată Ucraina? Retragerea unor efective de trupe rusești de la graniță este doar o manevră pentru adormirea vigilenței Occidentului, Moscova urmând să efectueze apoi lovitura de grație? Câte din cerințele formulate de Rusia pentru propria securitate pot fi acceptate de NATO? Flancul estic al Alianței devine călcâiul lui Ahile în securitatea Europei? Cum vor fi rezolvate multiplele crize globale? Acestea sunt câteva din întrebările presante la care se așteaptă răspunsuri din partea participanților la Conferința de Securitate de la Munchen.
Reuniunea din acest weekend vine într-un moment sensibil, în contextul în care Rusia, care a desfăşurat peste 100.000 de militari la graniţele Ucrainei, a stârnit preocupări în Occident, care a decis la rândul său întărirea Flancului estic al NATO cu mii de trupe suplimentare, lansând, totodată, intense discuţii diplomatice în ideea de a preveni un conflict militar în estul Europei.
„Neputință colectivă” - laitmotivul raportului Conferinței de Securitate de la Munchen
Schimbarea cursului evenimentelor și ieșirea din neputință a democrațiilor liberale este principala direcție de discuție la ediția din acest an a Conferinței pentru Securitate de la Munchen.
Raportul descrie faptul că la fel cum persoanele individuale pot suferi de o stare de „neputință colectivă” (un termen psihologic care descrie sentimentul că nimic din ceea ce face cineva nu poate produce o schimbare pozitivă - n. red.), și societățile pot ajunge să creadă că sunt incapabile să controleze provocările cu care se confruntă. Această convingere, avertizează experții MSC, se poate transforma într-o profeție care se împlinește de la sine și care poate împiedica lumea să abordeze eficient cele mai importante crize înainte de a fi prea târziu.
În mod categoric, 2021 nu a fost un an favorabil optimismului geopolitic, atenționează raportul Conferinței, invocând pandemia de coronavirus aparent nesfârșită, amenințarea din ce în ce mai tangibilă a schimbărilor climatice, vulnerabilitățile supărătoare ale unei lumi interconectate sau creșterea tensiunilor geopolitice, toate aceste provocări adăugându-se la un sentiment de pierdere a controlului.
„Aproape în fiecare lună, o nouă criză a intrat în centrul atenției, contribuind la sentimentul că valul crescând de probleme amenință să ne copleșească", se mai arată în raport MSC.
Această stare de spirit, scriu autorii documentului, afectează în mod deosebit democrațiile liberale. În ea rezidă pericolul ca lumea „să nu își asume provocările cu care se confruntă planeta, chiar dacă are la dispoziție resursele, strategiile și instrumentele pentru a le face față".
„Trebuie să câștigi încrederea publicului, dar și să-l educi să fie un partener în gestiunea crizelor. Statele au fost total debusolate de pandemia COVID, asta e realitatea. În prima fază toate au fost paralizate: nu existau proceduri, precedente, mecanisme de reacție. Atunci s-a pierdut încrederea publicului, statele și-au pierdut aura de omnisciență, au părut slabe și nepregătite, pentru că amenințarea nu fusese luată în serios și pentru că statele nu aveau structuri cu specializate în realizarea unor scenarii variate și "creative" de crize. Ideea e că o lebădă neagră, o criză nu respectă un tipar birocratic, dimpotrivă, îl pulverizează total. Și e nevoie de oameni care să își imagineze în mod sistematic scenarii improbabile, chiar absurde, pentru a putea gândi sisteme de răspuns. În plus, așa cum spuneam, publicul însuși e un actor esențial în orice criză. De asta se vorbește atât de mult despre reziliența societală. Pentru că aproape în orice scenariu sumbru, fie că vorbim de un blocaj în aprovizionarea cu alimente, fie că vorbim de pandemie sau război hibrid, cel mai important e cum reacționează publicul la criză, nu criza în sine. Un public informat, educat, care înțelege că regulile post-criză ne ajuta pe toți poate învinge orice criză. Ce am învățat toți, în Occident cel puțin, din pandemie, e sa investim în strategii de reziliență. Să avem răspunsuri structurate la orice tip inimaginabil de provocare”, a declarat pentru digi24.ro, Ovidiu Raeţchi, preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, o instituție care are ca scop furnizarea de expertiză în domeniu pentru tot spațiul occidental.
O părere asemănătoare este împărtășită de Oana Popescu Zamfir, director al think tank-ului GlobalFocus Center. Aceasta a transmis pentru digi24.ro că „trebuie să reconstruim instituțiile internaționale pentru a putea adresa problemele globale (politici climatice, migraționiste, tehnologice), dar trebuie să reconstruim și instituțiile interne, reprezentative, pentru ca ele să livreze buna guvernare, să recâștige încrederea cetățenilor și să redea entuziasmul pentru democrație, ca model”.
Momentul crucial al Occidentului
„Întotdeauna omenirea are impresia ca istoria curentă este dramatică, uitand lucruri cum ar fi ca speranța de viață a crescut cu 20 de ani în jumătate de secol, ca am eradicat (în mare măsură prin vaccinare!) majoritatea epidemiilor, că numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani, că numărul celor care mor în conflicte violente a scazut de la jumatate de milion pe an în perioada de după al doilea război mondial, la sub 100.000 pe an în ultimii ani În plus, noi, în occident, ne simțim astăzi amenințați de globalizare de la înălțimea confortului cu care ne-am obișnuit. În schimb, o bună parte din lume abia începe să se bucure de beneficiile globalizării.
Dar suntem într-un moment crucial. Riscăm să pierdem tot ce am câștigat în cursul progresului din ultimele decenii dacă nu acționăm decisiv pentru a opri încălzirea globală și degradarea mediului, pentru a reduce inegalitățile, cum arată și raportul Conferinței de Securitate de la Munchen, și a gestiona fluxurile migratorii, pentru a reinnoi contractele sociale și a oferi un model democratic și de guvernare just, care să permită tuturor să aspire la aceleași libertăți și aceeași prosperitate, pentru a stăvili ascensiunea regimurilor autoritare și naționaliste și pentru a gestiona avansul tehnologic și spațiul informațional astfel încât să nu ne amenințe drepturile și capacitatea de a înțelege și alege într-o lume din ce în ce mai complexă”, a mai spus Oana Popescu Zamfir, care a fost în trecut și secretar de stat pentru afaceri UE în Guvernul României.
Raportul MSC: Rusia vrea să dea ceasul înapoi
În raportul din 2022 al Conferinței de Securitate de la Munchen se arată că neliniștea din flancul estic creează riscuri globale. „După cum arată clar proiectul de propuneri rusești pentru noile tratate de securitate, Kremlinul insistă asupra unor sfere de influență în spațiul post-sovietic, ceea ce înseamnă, de asemenea, că vecinii săi nu pot fi pe deplin suverani. Proiectele nu numai că solicită NATO să excludă orice extindere ulterioară și, astfel, să pună capăt politicii sale de lungă durată a ușilor deschise, ci să anuleze orice evoluție din 1997, când NATO a luat decizia de a admite primul tur al foștilor membri ai Pactului de la Varșovia. Conducerea Rusiei dorește să dea ceasul înapoi”, potrivit MSC.
În ceea ce privește Belarus și Ucraina, Rusia își arogă dreptul de a fi „ca acasă”, problemele de vecinătate fiind cruciale pentru Moscova, remarcă, de asemenea, MSC. Comportamentul lui Vladimir Putin arată că mesajul lui de la Conferința de la Munchen de acum 15 ani, privind interesele legitime ale Rusiei în vecinătatea sa, în special din Ucraina, nu a fost înțeles.
Ca atare „doar amenințarea sau folosirea efectivă a forței au făcut ca Occidentul să îl asculte. Deși Rusia a încălcat dreptul internațional prin anexarea Crimeei, folosind forța împotriva Ucrainei și ocupând părți din Georgia și Moldova, ea se prezintă ca victimă”, apreciază raportul. Acest comportament a condus la schimbări de orientare strategică și starea de spirit chiar și în țările considerate „prietenoase cu Rusia”, cum ar fi Franța, Germania sau Italia.
Noul concept strategic, care va fi adoptat la summitul de la Madrid din iunie 2022, este de așteptat să consolideze accentul reînnoit al NATO asupra apărării colective.
„Fără acțiunile Rusiei din ultimii ani, majoritatea acestor decizii ar fi fost de neconceput”, se mai arată în raportul MSC. În acest sens, pentru unele state membre, aceste eforturi nu sunt suficiente. „Ele sunt nerăbdătoare să-și asigure un sprijin sporit NATO și în special al SUA, în mod special cu mai multe cizme la sol. În cadrul Alianței, un grup de state membre situate pe flancul estic, constituit în grupul 9 de la București, a cerut pași suplimentari pentru consolidarea poziției NATO în regiune”, mai scriu experții MSC. Mergând pe această linie a escaladei, politicile Kremlinului par să provoace reacția opusă a ceea ce dorea: noi capabilități militare și o cooperare consolidată între democrațiile europene și nord-americane.
„Democrațiile liberale sunt singurele state care învață din crize. Pentru că ele nu doar tolerează, dar valorizează critica venită dinspre societate, media, zona academică. Dictaturile nu fac asta, ele ascund eșecurile, susțin ca au acționat strălucit și atunci când greșesc grav. De asta eu sunt convins că singurul care învață constant din crize și din propriile erori e Occidentul. Tonul mereu nemulțumit și critic al publicului ține de specificul și farmecul unei societăți liberale, democratice. Și e foarte util pentru o continuă optimizare. Dar el ne poate păcăli cumva, dându-ne senzația că totul merge greșit în NATO și UE deși, în realitate, cele două instituții au o forță fără precedent în istorie și sunt în continuă dezvoltare. Și criza din Ucraina, de pildă, tot de aici pleacă: toată lumea vrea în NATO și UE. Capacitatea lor de seducție e uriașă. Doar noi, din interior, uităm uneori asta”, a mai precizat Ovidiu Raeţchi.
Sunt democrațiile liberale capabile să iasă din sentimentul de neputință și să schimbe cursul crizelor în creștere?
Oana Popescu Zamfir spune că, din punct de vedere teoretic, da, sunt capabile, pentru că șocuri cum a fost pandemia, cum e agresivitatea Rusiei, cum a fost criza migrației au capacitatea să dinamizeze gândirea și acțiunea creativă. „Încă ne bucurăm de confort, dar nu ne putem permite să ne bucurăm de superioritatea Vestului fără sa ne preocupe foarte mult soarta altora. Din păcate avem peste tot în Vest elite politice și economice mai degrabă absorbite de conservarea propriilor privilegii și lipsite de ambiții și de anvergură. Cred însă ca, pe măsură ce devine evident ca status quo-ul este lipsit de sustenabiltate, că va trebui să răspundem cumva pretențiilor revizioniste ale Rusiei și Chinei, că avem de dus o negociere a principiilor și regulilor ordinii globale, exista șansa ca SUA și UE să se apropie mai mult și să învețe din nou avantajele unei relații transatlantice solide”, a explicat directoarea GlobalFocus Center.
Aceasta a mai spus că, cel puțin de la Crimeea încoace, dacă nu din 2008, de la invazia Georgiei, și urmand cu acțiunile Chinei în zona Pacificului, era clar că Beijingul și Moscova au un obiectiv comun: renegocierea ordinii globale de securitate și a principiilor care o fundamentează.
„Nu există neapărat un front comun sino-rus. Cele doua puteri rămân fundamental o potențială amenințare una la adresa celeilalte, iar istoria demonstrează asta cu asupra de măsură. Dar există o alianță de oportunitate, pentru că ambele au revenit în prim planul relațiilor internaționale după perioada de recuperare ulterioară Războiului Rece și amenință poziția hegemonului, Statele Unite”, spune Oana Popescu Zamfir.
Această mai punctează că în demersul lor, China și Rusia fac apel la toate instrumentele disponibile:
- amenințarea cu violența
- manipularea și influențarea societăților-țintă, occidentale sau din regiunea lor imediată
- atacurile cibernetice
- terorismul
- constrângerile economice și comerciale.
„În acest moment lumea nu este la marginea abisului mai pregnant decât era ieri sau decât va fi mâine. Sunt crize pe care de cele mai multe ori oamenii le creează și oamenii trebuie sa le rezolve”, remarcă la rândul său, istoricul Ovidiu Raeţchi.
Wolfgang Ischinger predă ștafeta
Wolfgang Ischinger, directorul Conferinţei de Securitate de la Munchen, fost ambasador german în SUA și diplomat de carieră, urmează să predea la această ediţie preşedinţia Conferinţei, după 14 ani de mandat, fostului consilier al Angelei Merkel pentru politica externă şi de securitate Christoph Heusgen.
În cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul ediției din 2022 al Conferinței de Securitate de la Munchen, Ischinger a spus că „trebuie să creștem gradul de înțelegere a publicului cu privire la faptul că descurajarea înseamnă prevenirea războiului”.
Potrivit Deutsche Welle, Wolfgang Ischinger a subliniat că Europa joacă din nou un rol important în discursul diplomatic intens, după ce „inițial părea că este un observator pe margine, în timp ce alții vorbeau despre criză și despre posibilitatea de a o rezolva”.
Însă Ischinger și echipa nu s-au arătat preocupați doar de actuala criză din Ucraina. „Nu-mi amintesc să fi avut vreodată crize cu evoluții atât de multiple”, a declarat Wolfgang Ischinger, privind retrospectiv la cei 14 ani în care a condus Conferința de Securitate.
În plus, Ischinger a trecut în revistă câteva dintre dosarele nesoluționate ale politicii mondiale: problema Iranului, modalitatea de raportare la China, viitoarea ordine de securitate euroatlantică, dar și abordarea relațiilor cu SUA ca partener.
Galeria selectă a liderilor prezenți în 2022 la Conferința pentru Securitate de la Munchen
Printre liderii așteptați la Conferința pentru Securitate de la Munchen (MSC) se numără cancelarul german Olaf Scholz, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum și lidera din exil a opoziției bieloruse, Svetlana Tihanovskaia, dar și Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Invitatul special al acestei ediții va fi vicepreședintele SUA, Kamala Harris.
Anul trecut, adresându-se pentru prima dată în calitate de președinte la această conferință, Joe Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că președintele rus Vladimir Putin încearcă de mai mulți ani să slăbească proiectul european și NATO.
Totodată, liderul de la Casa Albă a anunțat „o competiție strategică dură de lungă durată” cu China lui Xi Jinping și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.
Vicepreşedinta Statelor Unite Kamala Harris se va întâlni sâmbătă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în marja conferinţei de securitate de la Munchen, potrivit unui anunţ făcut de un înalt oficial al Casei Albe.
„Va fi o oportunitate reală de a sublinia angajamentul nostru faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a adăugat oficialul american, citat de Agerpres.
Vicepreşedinta Kamala Harris, care va ţine un discurs sâmbătă, în a doua zi a conferinţei, are un program foarte intens de întâlniri diplomatice.
Vineri, ea urmează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum şi cu liderii statelor baltice. Sâmbătă, pe lângă preşedintele Ucrainei, Kamala Harris urmează să se întâlnească şi cu cancelarul german Olaf Scholz.
Miniştrii de Externe şi ai Apărării din Germania şi Franţa se numără între cei peste 100 de miniştri care vor lua parte la sesiunile de dezbatere din cadrul conferinței. În plus, ministrul britanic al Apărării, Liz Truss, este așteaptă să vorbească în acest weekend în cadrul Conferinței.
România va fi reprezentată la această conferință de ministrul de Externe Bogdan Aurescu și de ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu.
Niciun reprezentant al executivului rus nu şi-a anunţat participarea la conferinţă. De cealaltă parte, ministrul de externe chinez, Wang Yi, intenţionează să participe fie în persoană, fie virtual, având în vedere că în ţara sa sunt în plină desfăşurare Jocurile Olimpice de iarnă până duminică.
MSC 2022 își va păstra formatele tradiționale, dar va primi mai puțini invitați și reprezentanți mass-media, precum și delegații mai mici pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților și a publicului de la München din rațiuni pandemice. De altfel, ediția din 2021 s-a desfăşurat exclusiv online din cauza pandemiei de COVID-19.
Criza din Ucraina îi reunește pe miniștri de externe din G7 la Munchen
De altfel, șefa diplomaţiei britanice va face vizite în Ucraina şi Polonia înainte de a participa la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde este programată o întâlnire a miniştrilor de externe din statele membre ale G7. Scopul acestor deplasări este reafirmarea sprijinului pentru Kiev în faţa temerilor unei invazii din partea Rusiei.
Miniștrii afacerilor externe din ţările G7 vor organiza sâmbătă o reuniune consacrată crizei între Ucraina şi Rusia. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, va prezida această reuniune, a precizat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al guvernului german, care prezidează G7 în acest an.
„Va fi vorba în principal despre continuarea concertării privind criza provocată de desfăşurarea de trupe ruse în apropiere de Ucraina”, a spus acest purtător de cuvânt.
Alte formate de reuniune sunt prevăzute, potrivit aceleiaşi surse, „între Germania, Franţa şi Ucraina, şi o reuniune a miniştrilor afacerilor externe din Germania, Franţa, Regatul Unit şi SUA”.
După săptămâni de tensiuni între Rusia şi ţările occidentale, care se tem de o invazie în Ucraina, Moscova a anunţat marţi un început al retragerii zecilor de mii de soldaţi ruşi comasaţi de mai multe luni la frontierele ucrainene, iar miercuri încheierea manevrelor militare şi plecarea unora dintre forţele sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
„NATO nu a văzut încă semne ale unei reduceri a trupelor ruse”, au afirmat însă miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Conferința pentru Securitate de la Munchen a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963, MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
