Analiză Libia a ajuns un stat aproape complet eşuat. Ţara e practic împărţită în două de Rusia şi Turcia, care îşi împart zonele de influenţă
Libia a ajuns un stat aproape complet eşuat, după 10 ani de război civil. Ce a mai rămas din această ţară riscă să fie, pur şi simplu, împărţit în două între Rusia şi Turcia, care sunt statele care acţionează în prezent în regiune din postura jucătorilor dominanţi. Scopul final al celor două ţări îl reprezintă controlul unei zone cât mai extinse din bogatele rezerve de petrol şi gaze ale Libiei, se arată într-un articol Washington Post.
În prezent, în această ţară luptă peste 20.000 de mercenari veniţi din Rusia, Siria, Ciad, Turcia ori Sudan. Mercenarii sunt fie luptători propriu-zişi, fie consilieri militari.
Navele şi avioanele de transport aduc zilnic, în Libia, tone de muniţie, echipamente şi tehnică militară, care variază de la gloanţe, mine antipersonal până la avioane de luptă, drone, rachete antiaeriene sau maşini blindate.
„Intervenţia militară străină pe care o vedem în aceste zile întrece orice imaginaţie”, a declarat pentru Washington Post, sub protecţia anonimatului, un înalt responsabil occidental.
Mohamemd al-Dairi, fostul ministru de externe al aşa-numitului Guvern de la Tobruk din estul Libiei, a declarat că ţara sa are nevoie de ajutor din partea Europei şi a Statelor Unite, care să pună presiune atât pe Rusia, cât şi pe Turcia, pentru a-i forţa pe contractorii militari din cele două ţări să plece şi să ajute la dezarmarea miliţiilor libiene.
Situaţia din Libia a ajuns să semene cu scena barului din Războiul Stelelor
„Problema cu Libia acum este că e un haos atât de mare acolo, încât nu ştiu cum putem repune lucrurile la locul lor”, a declarat generalul în rezervă al SUA, David Petraeus, fost director al CIA. „Decât dacă eşti dispus să consumi foarte multă energie şi să îţi asumi să te lupţi contra unor puteri formidabile”, a adăugat Petraeus.
Intrată în haos după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011, Libia este divizată între două puteri rivale: Guvernul de uniune naţională/de Acord Naţional (GNA), recunoscut de ONU şi cu sediul la Tripoli) condus de Fayez Serraj, şi autorităţile din est aliate cu mareşalul Khalifa Haftar, susţinut de o parte a parlamentului ales şi de preşedintele acestuia, Aguila Saleh.
În regiunea estică a ţării, controlată în prezent de mareşalul Haftar, se află majoritatea rezervelor de petrol. Haftar se află în fruntea Armatei Naţionale Libiene, un amalgam de facţiuni şi miliţii susţinute de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.
Vestul conţine capitala Tripoli şi două treimi din populaţia totală a Libiei. Guvernul de la Tripoli e recunoscut de ONU, Washington şi mai multe guverne occidentale.
În acest moment, Turcia şi aliatul său regional Qatar sprijină guvernul de la Tripoli.
În regiune luptă inclusiv mercenari din Sudan şi Ciad.
Tot acest mix interetnic, combinat cu traficul de arme a fost cel mai bine rezumat de un oficial american:
Zici că ne aflăm în celebrul bar din Războiul Stelelor
Pentru Vladimir Putin, Libia e un simplu pătrăţel pe o tablă de Monopoly
Între timp, în sudul ţării, la baza aeriana Jufra ruşii construiesc noi piste, hangare şi centre de comunicaţii cu scopul de a aduce aici mai multe avioane militare de tip MiG-29. Avioanele ruseşti nu au însemnele oficiale ale Forţelor Aeriene.
Practic, aproape toţi militarii ruşi din Libia sunt contractori militari angajaţi ai celebrului grup Wagner.
Conform unor estimări ale oficialilor americani, în prezent, în Libia sunt în jur de 2.000 de mercenari Wagner.
Grupul Wagner reprezintă controversata armată privată a lui Vladimir Putin, implicată şi în alte conflicte, precum Ucraina, Siria şi cu o prezenţă şi influenţă tot mai crescute în zona Africii.
Conform raportului ONU, care cuprinde 57 de pagini, contractorii militari ai Moscovei operează în Libia din octombrie 2018. Aceştia oferă „suport tehnic” în repararea vehiculelor militare şi participă activ la misiuni de luptă.
Putin vede intervenţia în Libia ca pe „cumpărarea unor titluri de proprietate într-un joc Monopoly”, după cum a declarat Fiona Hill, fost consilier al Casei Albe şi expert în Rusia.
Din 2018, tot mai multe arme şi specialişti din Rusia au sosit în sprijiniul forţelor lui Haftar: de la lunetişti până la 14 avioane militare, inclusiv sisteme moderne de rachete sol-aer precum Pantsir S-1, care se află şi în dotarea armatei ruse.
Grupul Wagner a fost creat de către Dimitri Utkin, despre care se presupune că este fost membru al brigăzii de forţe speciale ale GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse. Conform relatărilor din presă, numele de cod al lui Utkin era „Wagner”, de aici venind şi numele companiei sale de securitate.
Cum s-au distrat dronele turceşti cu sistemele antiaeriene ruseşti în Libia
Doar că, deodată, vehiculele Pantsir au început să sară, unul câte unul, în aer, lovite de drone turceşti. Loviturile aeriene au semnalat intrarea Turciei în teatrul de operaţiuni militare din Libia.
În februarie 2020, oficialii ONU descriau Libia drept „cel mai mare teatru de război din lume în care sunt folosite drone militare”.
Interesul Turciei este legat de recuperarea contractelor de miliarde de dolari pe care Ankara le-a avut cu Libia până la izbucnirea războiului civil în această ţară.
În prezent, Turcia intenţionează să-şi sporească şi mai mult prezenţa militară: turcii construiesc şi ei noi piste de aterizare, hangare şi diverse facilităţi la baza aeriană de la al-Watiya, situată la vest de Tripoli, unde se presupune că Ankara va aduce avioane F-16, drept contrapartidă la MiG-urile 19 ruseşti din regiune.
Editor : Mihnea Lazăr
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
