Kremlinul „regretă profund” decizia Finlandei de a închide patru puncte de frontieră cu Rusia: „Am avut multă vreme relații bune”

Data publicării: 20.11.2023 15:15

granita rusiei cu finlanda — Kremlinul a afirmat luni că regretă profund decizia Finlandei de a închide mai multe puncte de trecere a frontierei cu Rusia. FOTO: Profimedia Images

Kremlinul a afirmat luni că regretă profund decizia Finlandei de a închide mai multe puncte de trecere a frontierei cu Rusia, gest care reflectă adoptarea de către Helsinki a unei poziţii anti-ruse, transmite Reuters.

Finlanda, membră a Uniunii Europene şi, din acest an, şi a alianţei militare NATO, a anunţat sâmbătă închiderea a patru puncte de trecere a graniţei cu Rusia, în încercarea de a opri fluxul de migranţi despre care spune că a fost instigat de Moscova. Cele patru puncte închise sunt de departe cele mai aglomerate.

Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins din nou, în conferinţa de presă obişnuită, acuzaţia Finlandei că Rusia direcţionează în mod deliberat migranţi ilegali către graniţa sa şi a insistat că gărzile de frontieră ruse îşi îndeplinesc îndatoririle conform regulamentului.

Întrebat în legătură cu închiderea celor patru puncte de trecere, Peskov a răspuns: „Aceasta nu face decât să provoace un profund regret, pentru că am avut multă vreme relaţii foarte bune cu Finlanda, pe bază de respect reciproc și, bineînţeles, regretăm că acestor relaţii le-a luat locul o astfel de poziţie exclusiv rusofobă, pe care au început să o îmbrăţişeze liderii acestei ţări.”

Finlanda are o graniţă de 1340 kilometri cu Rusia, care serveşte totodată drept graniţă externă a UE.

Helsinki a acuzat autorităţile ruse de trimiterea de migranţi la frontiera Finlandei ca represalii la decizia acesteia de a-şi întări cooperarea militară cu Statele Unite, alegaţie respinsă de Kremlin.

Finlanda a înfuriat Moscova după ce în aprilie, punând capăt câtorva decenii de nealiniere, s-a alăturat alianţei nord-atlantice NATO, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, pe care Kremlinul o numeşte „operaţiune militară specială”.