Live Text PentagonLeaks: Americanii au îndoieli că o contraofensivă ucraineană va aduce câștiguri teritoriale majore
Suntem în ziua 412 a războiului din Ucraina. Kremlinul a anunțat că nu există niciun plan pentru o încetare a focului cu ocazia Paștelui Ortodox. Specialiștii militari spun că Putin ar putea face, totuși, un astfel de apel însă un armistițiu nu ar fi în favoarea Ucrainei, deoarece răgazul ar permite trupelor ruse să se reorganizeze înainte de contraofensiva plănuită de Kiev. Între timp continuă să apară în spațiul public documentele secrete scurse de la Pentagon. Unul dintre acestea arată că Egiptul se pregătea să fabrice și să livreze în secret armament în Rusia.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Un deputat rus spune că ucrainenii au în plan să atace Moscova, Sankt Petersburg și zonele de frontieră
ACTUALIZARE 21:20 Politicianul rus Mihail Deliaghin susține că Moscova, Sankt Petersburg și zonele de graniță cu Rusia vor fi principalele ținte ale contraofensivei Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează presa rusă. Deliaghin, deputat al Dumei de stat, susține că forțele ucrainene au elaborat un plan pentru o ofensivă decisivă împotriva Rusiei. Potrivit acestuia, ucrainenii vor ataca în trei direcții.
„Principalele lovituri în cursul ofensivei ucrainene vor fi aplicate de Occident nu pe front, ci în spatele liniilor frontului, în Moscova, Sankt Petersburg, orașele reședință de regiune, lângă liniile frontului. Așteptăm și rămânem calmi”, a spus el.
Deputatul nu exclude ca înainte de începerea campaniei de primăvară, comandamentul ucrainean să încerce să inducă în eroare Rusia și să înceapă să imite o ofensivă într-o cu totul altă direcție. „Cel mai probabil, va fi Breansk”, a spus Deliaghin. El a amintit că naziștii au făcut același lucru atunci când au atacat URSS.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Citește continuarea AICI
Crimeea este pregătită pentru o contraofensivă ucraineană, anunță guvernatorul prorus al peninsulei
ACTUALIZARE 20:50 Au fost luate toate măsurile pentru a face faţă unei ipotetice contraofensive a forţelor ucrainene, a declarat marți guvernatorul prorus al peninsulei anexate Crimeea, Serghei Aksionov, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Consider că decizia de a construi linii defensive în Crimeea şi la intrările în peninsulă a fost înţeleaptă şi fundamentată”, a spus Aksionov unui grup de jurnalişti, citat de agenţia Interfax. În acelaşi timp, el a precizat că acest lucru nu înseamnă că fortificaţiile vor fi folosite în scopurile pentru care au fost construite.
„Aveam datoria de a ne pregăti pentru orice evoluţie şi asta am făcut”, a subliniat guvernatorul peninsulei anexate de Rusia în 2014. În faţa declaraţiilor privind o iminentă contraofensivă ucraineană pentru recuperarea Crimeei, Aksionov a dat asigurări că forţele ruse sunt pregătite să o respingă.
„Nu putem subestima inamicul, dar putem spune că suntem pregătiţi şi că nu va fi nicio catastrofă”, a adăugat el. Potrivit guvernatorului, armata Rusiei „a construit o linie defensivă modernă şi etapizată” şi „există forţe mai mult decât suficiente” pentru apărarea peninsulei.
Citește continuarea AICI
Kremlinul susține că Insulele Kurile sunt „o parte inseparabilă a Rusiei”, după ce Japonia le-a numit „sub ocupație rusească”
ACTUALIZARE 20:40 Kremlinul a afirmat că Insulele Kurilele, ocupate de URSS de la Japonia după Al Doilea Război Mondial, sunt „o parte inseparabilă a Rusiei”, după ce diplomația niponă a transmis un comunicat prin care transmite că aceste teritorii se află sub ocupație rusească.
Conform agenției rusești Tass, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a spus că Rusia respinge ideea că aceste insule, cunoscute în Japonia drept Chishima și redenumite „Kurile” de ocupanți după război, ar fi sub ocupație rusească.
„Vedem astfel de afirmații destul de frecvent. Respingem aceste idei și aceste formulări. Insulele Kurile sunt o parte inseparabilă a Rusiei”, a declarat Peskov.
Citește continuarea AICI
Prigojin încearcă să pună mâna pe un partid „de opoziție” din Rusia
ACTUALIZARE 20:30 Șeful grupului rusesc de mercenari rusesc Wagner, Evgheni Prigojin, încearcă să pătrundă și în politică prin preluarea unui mic partid care face opoziție de fațadă la regimul Putin, relatează Euronews.
Cunoscut anterior drept „bucătarul lui Putin”, Prigojin încearcă să preia controlul unui mic partid rus, a relatat, luni, site-ul Meduza. Citând surse apropiate de Kremlin, Meduza a relatat că Prigojin încearcă să preia controlul asupra partidului „O Rusie Dreaptă”, al cărui lider actual, Serghei Mironov spus că Wagner este „o formație militară eroică”.
Institutul pentru Analiza Războiului (ISW) a comentat că o apropiere între aceste două personaje ar putea să declanșeze „o fragmentare la nivelul puterii politice de la Kremlin”. În martie, Prigojin a pus la îndoială în mod public susținerile ridicole ale Rusiei, conform cărora armata rusă „se luptă cu naziști” în Ucraina, principala sa justificare pentru invazia sângeroasă pornită de Putin.
Citește continuarea AICI
Lituania trimite instructori militari pentru Ucraina în Germania
ACTUALIZARE 20:20 Lituania a trimis un grup de instructori militari în Germania să antreneze soldaţi ai forţelor armate ucrainene, informează marţi DPA, potrivit Agerpres.
Împreună cu instructori germani şi belgieni, soldaţii din ţara baltică membră a UE şi NATO vor participa la un program de instruire condus de Bundeswehr până la 15 mai, a anunţat armata lituaniană marţi la Vilnius.
Misiunea face parte din Misiunea de asistenţă a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), care a fost decisă în noiembrie de miniştrii de externe ai statelor membre UE. Cu această misiune, UE vrea să ajute trupele ucrainene să se apere mai bine împotriva atacatorilor armatei ruse.
În timpul unei vizite a colegului său german Boris Pistorius în Lituania în martie, ministrul apărării Arvydas Anusauskas a anunţat că în jur 40 de instructori lituanieni ar urma să participe la diferite cursuri pentru soldaţi ucraineni în Germania. Ministrul Pistorius s-a declarat atunci „recunoscător” pentru acest sprijin.
Prigojin anunță că grupul Wagner controlează peste 80% din Bahmut
ACTUALIZARE 19:20 Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat marţi că forţele sale controlează peste 80% din oraşul ucrainean Bahmut, epicentrul campaniei militare ruse din estul Ucrainei, după ce trupele regulate ruse au întărit flancurile încercuirii parţiale, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Suntem total concentraţi pe Bahmut, continuăm să îndeplinim misiuni de luptă. Cea mai mare parte, peste 80%, se află sub controlul nostru, inclusiv toate centrele administrative, fabrici, administraţia oraşului”, a precizat el, într-un material video postat pe contul său de Telegram.
Prigojin a arătat că forţele ucrainene „încă deţin o parte din zonele rezidenţiale ale oraşului, unde există clădiri care au fost transformate în zone fortificate, iar sub aceste clădiri există tuneluri”. „Doar această parte din Bahmut mai rămâne să fie cucerită”, a spus el, arătând spre o zonă marcată pe hartă.
Şeful Wagner a indicat că acest lucru a fost posibil datorită faptului că „Ministerul Apărării, incluzând Forţele Aeropurtate ruse”, a preluat protecţia flancurilor drept şi stâng ale zonelor ocupate de mercenarii ruşi. „Din câte ştiu, ei au tot ce le trebuie pentru a organiza apărarea şi a desfăşura acţiuni ofensive dacă este necesar”, a declarat Prigojin.
Potrivit acestuia, localităţile ucrainene adiacente, care până acum „au fost ţinta atacurilor grupului Wagner, rămân în responsabilitatea Forţelor Aeropurtate şi a altor unităţi de apărare”.
Luni, liderul interimar numit de Moscova în regiunea ucraineană Doneţk, Denis Puşilin, a afirmat că trupele ruse controlează „peste 75%” din Bahmut, dar a recunoscut că lupte violente au loc în vestul oraşului.
Ministrul ucrainean al Apărării va face miercuri o vizită în Spania
ACTUALIZARE 19:15 Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, se va deplasa miercuri în Spania, cu câteva zile înainte ca această ţară să trimită şase tancuri Leopard pentru a sprijini trupele ucrainene în lupta contra invaziei ruseşti, transmite EFE, citată de Agerpres.
Surse din Ministerul spaniol al Apărării au declarat marţi că Reznikov se va întâlni cu ministrul spaniol de resort, Margarita Robles, şi cu comandanţi ai forţelor armate, după care cei doi miniştri vor susţine o conferinţă de presă.
În plus, ministrul ucrainean doreşte să mulţumească Spaniei pentru ajutorul său, atât militar, cât şi umanitar, acordat din februarie 2022 de când trupele ruse au invadat Ucraina, şi va merge la spitalul Gomez Ulla, din capitală, pentru a-l decora pe directorul acestuia şi pe directorul Spitalului General al Apărării din Zaragoza (nord), unde sunt trataţi unii dintre răniţii de război ai ţării sale. În total, 57 de militari ucraineni răniţi au fost transferaţi de către forţele aeriene spaniole, pentru a primi îngrijiri, în cele două spitale, unii dintre ei fiind deja externaţi.
Reznikov se va întâlni cu aceştia la Spitalul Gomez Ulla, inclusiv cu acei răniţi care pot veni de la Zaragoza. Cu cei care nu pot ajunge din cauza rănilor, ministrul va putea discuta prin videoconferinţă.
Spania încă nu a confirmat data exactă la care cele şase tancuri Leopard vor fi trimise în Ucraina după reparaţii şi revizii, dar va fi în scurt timp: echipamentele vor ajunge în Polonia pe cale maritimă.
Tancurile sunt modelul 2A4 şi se numără printre cele peste 50 de unităţi scoase din uz de acum un deceniu şi depozitate în facilităţi militare. Deocamdată, Spania va dona şase, dar deja sunt pregătite alte patru.
Pe de altă parte, de la începutul războiului, Spania a acordat protecţie temporară unui număr de peste 173.200 de persoane din Ucraina, peste 79.700 au fost înregistrate în Sistemul Naţional de Sănătate, peste 14.300 de persoane în Registrul de muncă, iar peste 39.300 de minori au fost şcolarizaţi în comunităţile autonome (regiuni), potrivit datelor executivului spaniol.
PentagonLeaks: Americanii au îndoieli că o contraofensivă ucraineană va aduce câștiguri majore
ACTUALIZARE 17:10 Pentagonul estimează că aşteptata contraofensivă a armatei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse va putea aduce doar „câştiguri teritoriale modeste”, având în vedere nivelul trupelor, echipamentelor militare şi muniţiilor de care dispune Kievul, relevă documentele clasificate ale Departamentului american al Apărării scurse online în ultimele zile, potrivit unui articol publicat marţi de Washington Post, scrie Agerpres.
Această evaluare contrastează cu declaraţiile publice ale administraţiei preşedintelui american Joe Biden despre forţa armatei ucrainene şi ar putea da apă la moară celor care îndeamnă la negocieri cu Rusia pentru încheierea războiului.
Liniile defensive puternice create de Rusia şi „deficienţele ucrainene persistente în instruire şi aprovizionarea cu muniţii vor îngreuna probabil înaintarea şi vor creşte numărul victimelor în timpul ofensivei”, se arată într-un document al Pentagonului elaborat în februarie.
O opinie similară se regăseşte într-o evaluare a Consiliului Naţional de Informaţii al SUA, care estimează că este puţin probabil ca armata ucraineană să poată recupera în ofensiva preconizată pentru această primăvară la fel de mult teritoriu cum a reuşit în toamna anului trecut, când a eliberat în urma unei contraofensive-fulger mare parte din provincia nord-estică Harkov.
Pentru ofensiva aşteptată în curând, unii analişti militari cred că armata ucraineană va ataca în sud sau sud-est, în câmp deschis către Marea Azov, pentru a străpunge legătura terestră a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei.
În săptămânile ce au urmat elaborării acestor documente secrete acum devenite publice, oficialii americani au avut discuţii cu liderii ucraineni pentru a se asigura că ambiţiile Kievului pentru noua ofensivă sunt ajustate în raport cu capabilităţile armatei ucrainene, au declarat pentru Washington Post responsabili americani care au cerut păstrarea anonimatului. Potrivit acestora, au fost astfel organizate inclusiv simulări ale rezultatelor diferitelor scenarii militare, precum şi ale consecinţelor unei răspândiri teritoriale prea largi a unor forţe puţin numeroase, ceea ce ar tensiona liniile logistice şi ar îngreuna ţinerea sub control a teritoriilor recucerite în timp ce ar continua înaintarea.
În timp ce pregăteşte proiectata contraofensivă, inclusiv instruirea militarilor pe blindatele şi tancurile occidentale Leopard 2 şi Challenger 2 aflate în curs de livrare, armata ucraineană se confruntă în luptele deja în desfăşurare cu insuficienţa muniţiei de artilerie, atât pentru obuzierele de calibrul 155 mm primite din partea aliaţilor occidentali, cât şi pentru obuzierele de concepţie sovietică, mai puţin precise şi care în consecinţă implică un consum mai mare de obuze, astfel că s-a ajuns la raţionalizarea muniţiei, notează publicaţia americană.
Totuşi, un oficial ucrainean de rang înalt citat de aceasta consideră puţin probabil ca scurgerea documentelor militare secrete ale SUA să compromită planificata contraofensivă. „Toată lumea ştie că avem puţine muniţii - preşedintele (Volodimir Zelenski) şi ministrul apărării (Oleksii Reznikov) vorbesc deschis despre asta”, spune oficialul citat. „Şi încă din noiembrie este evident pentru toată lumea că următoarea contraofensivă se va axa pe sud, mai întâi Melitopol şi apoi Berdiansk. Dar locul exact, pe acesta îl putem schimba cu o săptămână înainte”, explică aceeaşi sursă.
Documentele scurse pe internet oferă o imagine asupra activităţilor de culegere de informaţii desfăşurate de SUA pe plan global, dar ies în evidenţă dezvăluirile despre războiul ruso-ucrainean şi despre ajutorul militar oferit Kievului. Datate din februarie şi martie, acestea arată deopotrivă deficienţe atât ale armatei ruse, cât şi ale armatei ucrainene, ceea ce stârneşte şi mai multă confuzie asupra posibilului autor al scurgerii de informaţii şi motivaţiei acestuia, în timp ce autorităţile americane investighează cazul.
Premierul Ucrainei, în vizită în Canada
ACTUALIZARE 16:10 Premierul ucrainean Denis Șmihal a ajuns marți în Canada, într -o vizită oficială în timpul căreia va cere mai mult armament și vehicule blindate pentru o contraofensivă împotriva forțelor ruse invadatoare.
Consilierului lui Zelenski: Ucraina are nevoie de mai multe arme cu rază lungă de acțiune
ACTUALIZARE 16:00 Ucraina are nevoie de mai multe arme cu rază lungă de acțiune și de „mai puține discuții privind scurgerile”, a spus consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, referindu-se la recenta scurgere a documentelor Pentagonului.
„Dacă am avea timp, am putea vedea cum [Federația Rusă] se destramă și „elitele” sale se devorează reciproc. Dar nu avem, pentru că oamenii noștri sunt pe moarte. Avem nevoie de mai puțină contemplare la „scurgeri” și mai multe arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune capăt războiului în mod corespunzător și a face ca Federația Rusă să se confrunte cu realitatea”, a scris acesta.
Ucraina a reluat exporturile de energie electrică către Europa
ACTUALIZARE 15:00 Ucraina a reluat exporturile de energie electrică către Europa, după o pauză de şase luni cauzată de atacurile paralizante cu rachete ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunţat ministrul Energiei, German Galuşcenko, informează Agerpres.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au provocat întreruperi în aprovizionarea cu electricitate a cetățenilor şi companiilor din Ucraina, obligând muncitorii să lucreze peste program pentru a repara reţeaua electrică. â
"Am reluat exporturile", a spus Galuşcenko într-o alocuţiune televizată, adăugând că "Rusia nu a reuşit deloc să ne distrugă sistemul energetic".
„M-am uitat la picior și am văzut că-mi lipseau degetele”. Minele din Ucraina acoperă o suprafață cât două treimi din România
ACTUALIZARE 14:50 Ucraina are în acest moment o suprafață de 174.000 de mii de kilometri pătrați acoperită de mine, care reprezintă echivalentul a aproape două treimi din suprafața României. Ucraina are nevoie de 5.000 de specialiști în deminare, conform ministrului Apărării Oleksii Reznikov, citat de Kiev Independent. Oficialul ucrainean a estimat că ar putea dura 30 de ani până când aceste mine să fie îndepărtate în totalitate. De asemenea, Banca Mondială a estimat că întregul proces de deminare al Ucrainei ar putea costa peste 37 miliarde de dolari, informează BBC.
Cele mai multe mine terestre și dispozitive explozive - peste 55.000 - au fost descoperite până acum în regiunea Harkiv, din nord-estul Ucrainei. Deși experții în deminare sunt considerați niște veritabili „eroi” de către autoritățile locale, există o frustrare intensă în rândul geniștilor, în condițiile în care aceștia sunt complet depășiți de amploarea problemei ridicate de numărul imens de mine care trebuie neutralizate.
Citește continuarea AICI.
Mercenarii Wagner „au decapitat luptători ucraineni în Bahmut” (ISW)
ACTUALIZARE 11:40 Lupta pentru orașul Bahmut, din estul Ucrainei, este încă în desfășurare. Bătăliile se dau în principal între mercenari ai Grupului Wagner și apărători ucraineni. Institutul pentru Studiul Războiului scrie în cel mai recent raport că luptătorii Wagner continuă să comită crime de război, inclusiv „prin decapitarea militarilor ucraineni”, potrivit Sky News.
Rusia a lansat manevre militare de mare anvergură în Arctica
ACTUALIZARE 11:20 Rusia a lansat manevre militare de mare anvergură în apele sale din Arctica, cu exerciţii în care sunt implicaţi 1.800 de soldaţi, mai mult de zece nave şi 40 de avioane şi elicoptere, informează Agerpres.
Flota militară de Nord a marinei ruse a anunţat că exerciţiile se vor concentra asupra protejării "securităţii marinei comerciale a Rusiei şi a căilor maritime precum Pasajul de Nord-Est. Manevrele militare ar urma să dureze câteva zile. Va fi testată coordonarea dintre forţele aeriene, maritime şi terestre, precizează un comunicat al Flotei de Nord.
Guvernator pro-rus: Trupele ucrainene se pregătesc să treacă Niprul, în regiunea Herson
ACTUALIZARE 10:40 Trupele ucrainene se pregătesc să traverseze râul Nipru în regiunea Herson, a anunțat marţi guvernatorul interimar instalat de Rusia în acea regiune din sudul Ucrainei, Vladimir Saldo.
"Pe malul drept al Niprului, unităţile inamice fac manevre, schimbă poziţiile, comasează trupe şi armament greu şi pregătesc ambarcaţiuni. Există indicii de pregătiri pentru încercarea de a trece Niprul şi de ascundere a acestor pregătiri", a declarat Saldo pentru agenţia oficială de presă rusă RIA Novosti, informează Agerpres.
Regiunea Herson a fost anexată ilegal de Rusia în septembrie anul trecut, dar capitala ei, oraşul cu acelaşi nume, a fost recucerită de Ucraina, precum şi întreaga porţiune a întregii diviziuni administrative care se află pe malul drept al Niprului.
Declaraţiile guvernatorului interimar vin într-un moment în care la Moscova şi la Kiev deopotrivă se vorbeşte despre o iminentă contraofensivă ucraineană.
Totuşi, Saldo a afirmat că trupele pe care le-a observat nu au suficient armament.
"Oameni au adus destui. Este posibil să aibă loc provocări majore pe Nipru sau la Lîman, dar sunt sortite eşecului", a susţinut guvernatorul istalat de Rusia.
Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat duminică că Ucraina a adunat "peste 200.000 de militari" pentru o contraofensivă împotriva forţelor ruse.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Oleksii Dmîtraşkivskii a declarat că Rusia a concentrat 113 grupuri tactice de batalioane în direcţia Zaporojie şi 206 la Doneţk, în sudul şi, respectiv, estul Ucrainei.
Kremlin: Nu există niciun plan pentru armistițiu de Paștele Ortodox
Nu există niciun plan pentru un armistițiu în Ucraina, de Paștele Ortodox, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie The Guardian.
Peskov a spus că un asemenea plan nu a fost avansat nici de ruși, nici de ucraineni, prin urmare un armistițiu nu este, momentan, luat în calcul.
"Nu a fost propus de nimeni, nu a fost avansat. Până acum nu au fost inițiative în acest sens, deși Săptămâna Mare a început. Nu a fost nicio inițiativă până acum", a spus Pescov, citat de agenția rusă de presă TASS.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dat vina pe ucraineni pentru lipsa unui armistițiu, afirmând că astfel de propuneri au fost ignorate în trecut.
"Moscova a avut inițiative și le-a respectat dar s-a confruntat cu lipsa de voință a Kievului de a face același lucru", a spus Peskov.
Un armistițiu de 36 de ore a fost propus anul trecut, de Crăciun. Însă Kievul a acuzat Rusia că a continuat să bombardeze Bahmut și Soledar încă din primele ore ale așa-zisei încetări a focului.
De partea cealaltă, Moscova a acuzat trupele ucrainene că nu au respectat armistițiul.
Săptămâna trecută, Leonid Sevastianov, președintele Uniunii Mondiale a Credincioși de Rit Vechi, a declarat că papa Francisc i-ar fi propus, într-o convorbire privată, instituirea unui armistițiu de două săptămâni în Ucraina, începând cu 9 aprilie, în așa fel încât încetarea focului să fie în vigoare și de Paștele Catolic și de Paștele Ordodox.
Însă Kremlinul a refuzat să comenteze această idee, dat fiind că propunerea nu a fost una oficială, venită de la Vatican.
ISW: Un armistițiu l-ar favoriza pe Vladimir Putin
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată într-o analiză că un armistițiu de Paște l-ar favoriza pe Vladimir Putin, potrivit Sky News.
Acest răgaz ar putea fi folosit pentru ca trupele de invazie să asigure terenul câștigat în Bahmut și să își pregătească pozițiile defensive pentru așteptata contraofensivă a ucrainenilor, spune grupul de analiză american.
În plus, mizând pe un refuz care este de așteptat din partea Kievului, Putin ar avea ocazia de a pune regimul ucrainean într-o lumină negativă.
"Putin ar putea cere un armistițiu pentru a face să pară că Ucraina este inflexibilă și că nu este dispusă să negocieze", se arată în analiza ISW, care adaugă că Putin ar putea acuza Kievul de intoleranță religioasă.
"Dacă Rusia va oferi un armistițiu de Paște iar Ucraina va refuza, Kremlinul nu va demonstra prin asta o devoțiune mai mare față de apărarea valorilor creștine și nici nu va arăta că Kievul respinge aceste valori. Putin nu va fi demonstrat decât, din nou, cinismul său", scrie ISW.
Egiptul se pregătea să livreze arme Rusiei, în secret
Președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, a ordonat recent subordonaților din Apărare să producă 40.000 de proiectile care ar fi urmat să fie transferate, în secret, Rusiei, arată documentele secrete scurse de la Pentagon, potrivit Washington Post.
Într-un document datat 17 februarie este relatată o discuție între Abdel Fattah El-Sisi și mai mulți oficiali militari egipteni în care președintele le cerea să furnizeze Rusiei obuze și praf de pușcă.
"În document, Sisi îi instruiește pe oficiali să păstreze secretul privind producția și livrarea de rachete pentru a evita problemele cu Occidentul", scrie Washington Post.
Ahmed Abu Zeid, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe egiptean a declarat că poziția oficială a Egiptului este de a nu se amesteca în conflict și de a menține o distanță egală față de ambele părți.
"Facem apel la ambele părți să înceteze ostilitățile și să ajungă la o soluție politică prin negocieri", a mai spus purtătorul de cuvânt.
Un oficial american a declarat sub condiția anonimatului că SUA "nu au cunoștință că acest plan ar fi fost executat". "Nu am văzut ca acest lucru să se fi întâmplat", a spus acesta.
Deminarea Ucrainei ar putea dura 30 de ani
Ucraina are nevoie de 5.000 de specialiști în deminare, a declarat ministrul Apărării Oleksii Reznikov într-o conferință de presă, scrie Kiev Independent.
Acesta a estimat că ar putea dura 30 de ani până când minele montate de ruși pe teritoriile ocupate să fie îndepărtate în totalitate.
Acesta a dat exemplul Croației unde ritmul de deminare este de 50 de kilometri pătrați pe an.
Ministrul ucrainean de Interne a declarat la rândul său că o treime din teritoriul Ucrainei a fost minat de la începutul invaziei.
Ucrainenii au respins peste 50 de atacuri ale rușilor
Trupele rusești și-au concentrat atacurile în localitățile Lîman, Bahmut, Marinka și Avdiivka în ultimele 24 de ore, 52 de astfel de atacuri fiind respinse de forțele ucrainene, a transmis Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene marți dimineață.
Rușii au lansat șase rachete și 39 de raiduri aeriene. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât un elicopter rus Mi-24 și nouă drone, potrivit comunicatului.
De asemenea, rachetele și artileria ucraneană au lovit un depozit de muniție al rușilor. Statul Major avertizează să amenințarea de atacuri aeriene rămâne ridicată pe tot teritoriul țării.
Editor : D.R.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
