Julian Assange a devenit, în secret, tatăl a doi copii pe timpul șederii sale în Ambasada Ecuadorului la Londra, a dezvăluit partenera sa, Stella Morris. Potrivit BBC, ea a spus că a avut o relație cu Assange încă din 2015. Cei doi s-au logodit în 2017, iar ea și-a crescut singură cei doi fii pe care îi au.
Unul are trei ani și celălalt un an.
Assange a asistat la nașterea copiilor online, printr-o legătură video, iar ei și-au vizitat tatăl la ambasadă de-a lungul anilor. Acum vorbesc cu el prin intermediul legăturilor video.
Într-o postare video pe contul de YouTube al WikiLeaks, Stella Morris spune că l-a întâlnit pe Assange în 2011, când s-a alăturat echipei lui de avocați.
Femeia a decis să facă aceste dezvăluiri pentru că se teme de răspândirea coronavirusului în închisoarea de maximă securitate Belmarsh, unde se află acum Julian Assange, după ce în urmă cu un an a fost scos din ambasadă.
Președintele Ecuadorului, Luis Moreno, a explicat atunci, într-un comunicat de presă, că decizia țării sale de a-l evacua și de a permite arestarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, după șapte ani petrecuți în ambasada Ecuadorului din Londra, a fost luată din cauza „comportamentului nerespectuos și agresiv al domnului Assange”.
Australianul de 48 de ani încearcă acum să obțină eliberarea pe cauțiune, invocând motive de sănătate.
Stella Morris este o avocată născută în Africa de Sud și a declarat pentru The Mail on Sunday că a decis să dezvăluie legătura lor amoroasă pentru că viața lui Julian Assange „atârnă de un fir de ață” și nu crede că ar supraviețui unei infecții cu coronavirus.
Assange ar mai avea și alți copii, deși se știu puține lucruri despre ei, notează BBC. Are, în orice caz, un fiu adult, Daniel Assange, care ar fi IT-ist în Australia.
Julian Assange s-a refugiat în ambasada Ecuadorului în 2012 pentru a evita o extrădare în Suedia, unde risca să fie acuzat de agresiune sexuală, un caz la care între timp s-a renunțat.
Acum, el riscă extrădarea în Statele Unite pe baza unor acuzații de spionaj pentru care ar putea primi 175 de ani de închisoare. Autorităţile americane îi reproşează că a pus în pericol unele dintre sursele lor în momentul publicării, în 2010, a 250.000 de telegrame diplomatice şi circa 500.000 de documente confidenţiale cu privire la activităţile armatei americane în Irak şi în Afganistan.
Redactor: Luana Păvălucă
