De pe scena Conferinței pentru Securitate de la München, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că că președintele rus Vladimir Putin „nu va primi decât mai mult NATO” la granițele sale pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei.
„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puțin NATO la granițele sale, va obține doar mai mult NATO. Și dacă vrea să împartă NATO, va obține doar o alianță și mai unită. NATO este o alianță defensivă, nu amenințăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți aliații noștri”, a spus șeful NATO, subliniind importanța unei relații transatlantice puternice pentru securitatea europeană.
Deutsche Welle notează că Jens Stoltenberg a constatat riscul real de conflict și a făcut apel la Rusia să schimbe cursul, să se retragă de pe marginea prăpastiei, să înceteze să se pregătească pentru război și să înceapă să lucreze pentru o soluție pașnică.
„Rusia a masat neîncetat trupe în Ucraina și în jurul acesteia, în cea mai mare consolidare militară de la Războiul Rece încoace. Nu știm ce se va întâmpla. Dar riscul de conflict este real. Aliații NATO își continuă eforturile diplomatice puternice pentru a găsi o soluție politică. Cu toate acestea, în ciuda afirmațiilor Moscovei, nu am văzut până acum niciun semn de retragere sau de dezescaladare. Dimpotrivă, consolidarea Rusiei continuă”, a transmis Secretarul general al NATO, potrivit comuni comunicat al Alianței.
„Moscova încearcă să dea înapoi istoria și să-și recreeze sferele de influență”
Jens Stoltenberg a mai spus că actuala criză dintre Rusia și Occident se referă la viitorul Ucrainei, dar și la securitatea globală.
„Criza actuală este mai mult decât despre situația din Ucraina. Sunt multe aspecte în joc, printre care relațiile dintre NATO și Rusia, dar și securitatea europeană și transatlantică.
Moscova încearcă să dea înapoi istoria și să-și recreeze sferele de influență. Vrea să limiteze dreptul NATO la apărare colectivă și cere să ne înlăturăm toate forțele și infrastructura din țările care au aderat la NATO după căderea Zidului Berlinului.
Dar voi fi foarte clar. Nu există membri NATO de primă clasă în vestul Alianței noastre și membrii NATO de clasa a doua în est. Cu toții suntem aliați egali în NATO. Cu toții suntem NATO și vom funcționa împreună, fâcnd întotdeauna ceea ce este necesar pentru a ne proteja și a ne apăra reciproc”, a punctat Jens Stoltenberg.
„Libertatea și democrația sunt contestate, iar concurența strategică este în creștere”, a mai spus șeful NATO, subliniind că „aceasta este o nouă normalitate și trebuie să fim pregătiți”.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe aceeași șenă cu Secretarul general al NATO că politica Kremlinului este de a „instala frica”.
Totodată, președintele Comisiei Europene a declarat că UE este pregătită să răspundă economic în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina, preciând în aceșai timp că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc, după ce şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia.
„Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece”, a mai spus șefa executivului comunitar.
Citește și: Joe Biden: Putin a luat decizia de a invada Ucraina în câteva zile. Kievul va fi şi el atacat
Editor : Marco Badea
