Câteva mii de persoane au ieşit pe străzile din Israel luni seara, în cea de-a șaptea lună de proteste, blocând rutele de transport şi luptându-se cu forțele de ordine, după ce Knessetul (parlamentul israelian) a adoptat luni, cu 64 de voturi din 120, o lege privind restructurarea puterii judecătoreşti prin restrângerea atribuţiilor Curţii Supreme.
Legea face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme, criticate pentru pericolul de a submina democrația și contestate prin manifestații de stradă. Reforma sistemului judiciar promovată insistent de Benjamin Netanyahu și guvernul israelian pe care îl conduce, unul dintre cele mai de dreapta din istoria ţării, urmăreşte să crească puterea reprezentanţilor aleşi asupra celei a magistraţilor.
Eforturile de a ajunge la un consens în ultima clipă au eşuat şi nu au reuşit să tempereze criza în care se afla țara de mai bine de jumătate de an.
Marți dimineață, publicațiile israeliene au avut aceeași primă pagină: "25/7/2023 O zi neagră pentru democrația israeliană"
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Demonstraţiile împotriva adoptării acestei legi au început încă de luni dimineaţă. Poliţia a îndepărtat protestatarii care se legaseră cu lanţuri de stâlpi şi blocaseră drumul din faţa Parlamentului, relatează Reuters și AFP.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Până seara, mii de persoane au ieşit pe străzile din întreaga ţară, au blocat autostrăzile, au ridicat baricade şi s-au confruntat cu poliţia. Poliţia israeliană a anunţat că cel puţin 19 persoane au fost arestate luni.
Protestatarii care se îndreptau spre Ierusalim au blocat o autostradă din apropierea parlamentului şi au fost evacuaţi de poliţie, care i-a târât pe asfalt şi a folosit tunuri cu apă, inclusiv unul care a pulverizat o substanţă urât mirositoare.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În Tel Aviv, poliţia călare a încercat să disperseze o mulţime pe autostrada principală, unde protestatarii au declanșat mici incendii.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În afara oraşului, un şofer a intrat într-un grup restrâns care bloca un drum, rănind uşor trei persoane, a declarat poliţia, adăugând că proprietarul maşinii a fost arestat ulterior.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Votul de luni este doar "un prim pas"
Cu toate acestea, guvernul a rămas ferm. Ministrul Justiţiei, Yariv Levin, unul dintre arhitecţii pachetului legislativ prezentat de Netanyahu ca fiind necesar pentru a crea mai mult echilibru între ramurile guvernului, a numit votul de luni un "prim pas". Amendamentul votat luni face parte din modificări judiciare mai ample pe care guvernul le-a anunţat în ianuarie, la scurt timp după ce a fost învestit. Guvernul spune că sunt necesare aceste modificări pentru a contracara o Curte Supremă despre care spune că a devenit prea intervenţionistă din punct de vedere politic.
Criticii spun că modificările vor deschide uşa abuzurilor de putere prin eliminarea controalelor eficiente asupra autorităţii executivului.
Modificările planificate au provocat luni au stârnit îngrijorare în rândul aliaţilor din străinătate cu privire la starea democrației Israelului.
La câteva minute după votul de luni, câteva organizații, dar şi liderul opoziţiei centriste au declarat că vor contesta legea chiar la Curtea Supremă.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Şeful federaţiei sindicale Histadrut, după ce nu a reuşit să medieze un compromis între coaliţia naţionalist-religioasă şi partidele de opoziţie, a ameninţat că va declanșa o grevă generală dacă guvernul va continua să adopte măsuri "unilaterale".
Benny Gantz și Yair Lapid, figuri importante ale opoziției, au promis că legislația va fi anulată.
"Acest guvern poate câştiga bătălia, dar nu şi războiul", a spus fostul premier al Israelului, Yair Lapid.
Benjamin Netanyahu, dispus să negocieze următoarele reforme
Seara, în timp ce protestele făceau ravagii pe străzile din Israel, premierul Netanyahu - proaspăt externat din spital - a apărut la televiziune şi a declarat că va încerca să reia dialogul cu opoziţia, cu scopul de a ajunge la un acord până la sfârşitul lunii noiembrie. Oficialul a calificat votul luni drept un "pas democratic necesar".
"Scopul acestui pas este de a restabili un echilibru al puterii (...) şi am supus (această măsură - n.red.) la vot pentru ca guvernul ales să poată duce o politică în conformitate cu decizia majorităţii cetăţenilor", a declarat Netanyahu într-un discurs televizat.
Netanyahu a anunţat luni că doreşte să negocieze cu opoziţia următoarea etapă a proiectului de reformă şi să "aibă un dialog". După vot, ministrul Justiţiei, Yariv Levin a declarat că doreşte să "ajungă la un consens" asupra următoarelor etape ale inițiativei de reformă, "în interesul naţiunii".
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 73 de ani, a luat parte la vot după ce a părăsit spitalul unde fusese internat pentru a i se implanta un stimulator cardiac.
Măsura votată luni, prima din pachetul de legi vizând reforma justiţiei, împiedică Curtea Supremă să anuleze o decizie guvernamentală dacă apreciază că nu este "rezonabilă". Măsura a fost aprobată în primă lectură la 11 iulie.
În ianuarie, această aşa-zisă clauză de "rezonabilitate" l-a obligat pe Netanyahu, în urma intervenţiei Curţii Supreme, să îl demită pe numărul doi din guvern, Aryeh Deri, care fusese condamnat pentru fraudă fiscală.
Reforma preconizată de guvernul lui Netanyahu, care include partide ultraortodoxe şi de extrema dreapta, vizează, de fapt, creșterea puterii aleşilor asupra celei a sistemului judiciar. Criticii săi o văd ca pe o ameninţare la adresa democraţiei şi se tem că ar putea deschide calea unor excese autoritare.
Preşedintele israelian Isaac Herzog a încercat să poarte negocieri de ultim moment pentru a ajunge la un compromis între opoziţie şi guvern, invocând "o urgenţă naţională".
Criza a provocat o divizare profundă în societatea israeliană, liderii protestatarilor spunând că mii de rezervişti voluntari nu se vor prezenta la datorie dacă guvernul continuă cu planurile sale, iar foşti ofiţeri de rang înalt au avertizat că pregătirea de război a Israelului ar putea fi pusă în pericol.
Reacția SUA după adoptarea legii
După adoptarea legii, Casa Albă şi-a reiterat apelul către liderii israelieni de a ajunge la "un consens cât mai larg posibil" prin dialog politic.
Luni, Casa Albă a calificat aprobarea acestei legi drept "regretabilă". "
Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu o majoritate atât de redusă", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
"Prieten de lungă durată al Israelului, preşedintele Biden a spus în mod public şi privat că schimbările majore într-o democraţie, dacă vor să reziste, necesită un consens cât mai larg posibil", arată un comunicat al Casei Albe.
Totodată, principalii indici bursieri de la Tel Aviv s-au prăbuşit cu până la 2,5% după votul din Knesset, iar shekelul a scăzut cu 1% în raport cu dolarul.
Editor : Andreea Smerea
