Iranul este mai aproape ca niciodată să obțină arme nucleare. „Efectul de domino” care poate arunca Orientul Mijlociu în haos

La șase ani după ce administrația Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul, Teheranul acumulează în ritm accelerat uraniu îmbogățit, iar o parte din el ar fi foarte aproape de calitatea necesară pentru a face o bombă nucleară, scrie Washington Post. Experții se tem că Iranul este la un singur pas de a produce arme nucleare, ceea ce ar putea declanșa o cursă a înarmării în regiune.

În ultimii 15 ani, cele mai importante indicii despre programul nuclear al Iranului au rămas ascunse adânc sub pământ, într-o bază subterană construită într-un munte la marginea Marelui Deșert de Sare al Iranului.

Uzina de îmbogățire a uraniului, cunoscută sub numele de Fordow, este locul cel mai secret și bine protejat din tot complexul nuclear al Iranului și este o destinație frecventă a inspectorilor internaționali care vizitează centrul pentru a se asigura că uraniul nu este folosit pentru a face bombe nucleare.

Cu toate că ultimul raport al inspectorilor, din luna februarie, conține aceleași măsurători și observații obișnuite, documentul conține și câteva indicii alarmante.

În încăperile care au încetat să mai producă uraniu îmbogățit conform unui acord nuclear din 2015, inspectorii au descoperit acum că activitatea a fost reluată la un nivel mai ridicat decât a fost vreodată, cu echipamente noi instalate și planuri de extindere care ar putea dubla capacitatea de producție a uzinei.

Încă și mai îngrijorător este faptul că Fordow a început să producă o formă mai periculoasă de combustibil nuclear în cantități tot mai mari – un tip de uraniu foarte îmbogățit care este la doar un pas de calitatea necesară pentru bombele nucleare.

Oficialii iranieni care administrează uzina au început să vorbească deschis despre principiul „descurajării nucleare”, indicând faptul că Teheranul deține acum tot ce are nevoie pentru a face o bombă nucleară – dacă alege să facă asta.

Cursa înarmării în Orientul Mijlociu sau un conflict regional extins

Iranul este acum mai aproape decât a fost vreodată în istoria sa de a obține arme nucleare, potrivit rapoartelor confidențiale de inspecție și interviurilor cu oficiali și experți care analizează atent progresul țării.

Cu toate că Iranul spune că nu plănuiește să facă arme nucleare, are destul uraniu îmbogățit cât pentru cel puțin trei bombe, iar timpul necesar convertirii uraniului într-un combustibil de calitate militară ar fi de doar câteva zile până la câteva săptămâni.

Totuși, pentru a construi un dispozitiv nuclear rudimentar, Iranul ar mai avea nevoie de șase luni după ce decizia este luată, iar pentru a avea focoase nucleare ce pot fi lansate cu o rachetă, ar fi nevoie de cel puțin doi ani, potrivit oficialilor.

În opinia mai multor foști și actuali oficiali ai serviciilor de informații și de securitate din SUA și Europa, Iranul avansează încetul, dar sigur spre dobândirea mijloacelor necesare pentru a dezvolta o viitoare armă nucleară, fără a face, însă, vreun gest fățiș în direcția construirii unei astfel de arme.

Dacă Iranul continuă pe această direcție, consecințele ar putea fi devastatoare – de la o cursa a înarmării în Orientul Mijlociu, până la un conflict direct între Iran și Israel care ar putea declanșa un război regional încă și mai extins.

„Diplomația nu este o opțiune viabilă în acest moment”

Președintele american Joe Biden a promis la începutul mandatului că va încerca să refacă acordul nuclear cu Iranul, din care fostul președinte și actualul contracandidat la alegerile din noiembrie, Donald Trump, a retras SUA.

Eforturile administrației Biden s-au lovit, însă, de opoziția politică din America și de indiferență din partea Iranului. Cu toate că nu au recunoscut în mod oficial, Biden a fost înregistrat în decembrie 2022 spunând că acordul este „mort”.

Biden ar prefera să oprească Iranul să facă arme nucleare cu ajutorul „diplomației, dar asta nu este o opțiune viabilă în acest moment”, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.

Acțiunile Iranului, care a încălcat aproape toate limitele pe care le presupunea acordul nuclear semnat în 2015, au fost alimentate și de alianța tot mai strânsă pe care a dezvoltat-o cu Rusia, care a devenit un partener economic și strategic important de când Moscova a invadat Ucraina.

Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a emis un edict religios (fatwa) împotriva armelor nucleare în 2003 și a repetat opoziția față de armele de distrugere în masă, despre care a declarat că sunt „contradictorii Islamului”.

Țările occidentale „știu foarte bine că noi nu căutăm să facem arme nucleare”, a mai spus Khamenei. Oficialii iranieni acuză deseori guvernele occidentale de ipocrizie pentru faptul că își concentrează atenția asupra programului nuclear al Iranului fără să spună nimic despre Israel, o țară cu arme nucleare care nu se află sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Iranul ar avea toate cunoștințele de tehnologie și echipamentele necesare pentru a construi un dispozitiv nuclear rudimentar. Documente furate dintr-un depozit din Teheran de agenți israelieni în 2018 au confirmat ceea ce serviciile americane de informații au spus cu ani în urmă: Iranul a lansat un plan de acțiune pentru proiectarea de arme nucleare la începutul anilor 2000.

Programul a fost abandonat în 2003, în jurul datei când SUA au invadat Irak. Înainte de acest moment, iranienii au dezvoltat și testat componente pentru dispozitive nucleare.

Alte țări din regiune ar putea să o ia pe urmele Iranului

Într-o regiune afectată de război, progresul Teheranului este monitorizat cu tot mai multă neliniște. Serviciile militare și de spionaj ale Israelului au lansat multe acțiuni secrete pentru a încetini progresul nuclear al Iranului, de la asasinarea unor oameni de știință iranieni, până la atacurile cibernetice care au afectat uzinele nucleare iraniene, inclusiv operațiunile de sabotaj Stuxnet.

O schimbare bruscă în progresul nuclear al Iranului ar putea declanșa atacuri aeriene din partea Israelului asupra Iranului. Un răspuns militar din partea Teheranului, care deține acum rachete și drone tot mai sofisticate, ar putea declanșa un război mult mai extins în Orientul Mijlociu.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat de curând că acțiunile Iranului ar putea avea un „efect de domino” destabilizator în regiune. Țări precum Arabia Saudită și Turcia ar putea să încerce și ele să dezvolte arme nucleare dacă Iranul face acest pas.

„Dacă lăsăm lucrurile în aer, ceva rău s-ar putea întâmpla”, a spus Grossi, care speră că acordul din 2015 va putea fi reinstituit sau înlocuit cu o versiune nouă pentru a le oferi vecinilor Iranului mai multă claritate în privința intențiilor sale nucleare.

Editor : Raul Nețoiu