Guvernul de la Priștina a anunțat, în cursul nopții de duminică spre luni, că amână până la 1 septembrie implementarea măsurii care i-a scos în stradă pe etnicii sârbi din nordul Kosovo. Aceștia au blocat duminică drumurile spre Serbia, au tras cu focuri de armă înspre polițiști și i-au agresat pe mai mulți șoferi kosovari, nemulțumiți că de la 1 august ar fi trebuit să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor - emise de autoritățile de la Belgrad - cu unele care să fie emise de autoritățile din Kosovo.
În urma tensiunilor de duminică seara și a consultărilor cu ambasadorii UE și SUA, guvernul de la Prișina a decis că își va amâna planul cu o lună și că va începe implementarea lui de la 1 septembrie, relatează Reuters.
Și în urmă cu un an autoritățile kosovare încercaseră să impună această măsură, dar în final au renunțat, în urma unor proteste similare, reamintește Reuters.
Anterior acestui anunț făcut de guvernul lui Albin Kurti, KFOR, forța internațională de pace pe care NATO o are desfășurată în Kosovo din 1999, cu mandat ONU, anunțase că este gata să intervină, dacă stabilitatea va fi pusă în pericol în nordul Kosovo, acolo unde se înregistrează tensiuni între etnicii sârbi și kosovari. Cele două părți erau îndemnate să-și rezolve problemele prin dialog, iar KFOR dădea asigurări că monitorizează situația. „KFOR va lua orice măsuri vor fi necesare pentru a menține în permanență un climat de siguranță și securitate în Kosovo, în conformitate cu mandatul său din partea ONU”, arăta un comunicat publicat duminică seara târziu. „Comandantul KFOR este în contact cu toți interlocutorii, inclusiv cu reprezentanții structurilor de securitate din Kosovo și cu șeful Statului Major al armatei Serbiei”, menționa comunicatul.
Disputa plăcuțelor de înmatriculare
Poliția din Kosovo a anunțat că a închis, duminică după-amiază, două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, în nordul țării, după ce sârbii, majoritari în zonă, au blocat drumurile și au tras focuri de armă în direcția polițiștilor, în semn de protest față de o reglementare ce urma să intre în vigoare de la 1 august.
Conform acestui nou regulament, proprietarii mașinilor care au plăcuțe de înmatriculare specifice Serbiei vor trebui să și le înlocuiască cu plăcuțe de înmatriculare specifice statului kosovar. Guvernul kosovar condus de premierul Albin Kurti anunțase că le va acorda sârbilor un răgaz de 60 de zile, începând cu 1 august, pentru a-și pune la mașini plăcuțe de înmatriculare kosovare.
La 14 ani de la declararea independenței Kosovo față de Serbia, cei aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul țării încă folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Priștina.
Kosovo este recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia și Rusia și nici de câteva state ale UE, printre care și România.
În plus, guvernul de la Priștina a decis ca începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo trebuie să obțină un document suplimentar la frontieră pentru a li se acorda permisiunea de a intra în țară. O regulă similară este aplicată și de autoritățile de la Belgrad în cazul kosovarilor care vizitează Serbia.
Tensiuni la cote maxime
În acest climat de tensiune - exploatat ca atare de Belgrad, unde președintele Aleksandar Vucic a mers duminică seara la Statul Major al armatei, ca să se sfătuiască cu militarii ce e de făcut, potrivit presei sârbe - sirenele pentru alerte aeriene au răsunat mai bine de trei ore în orașul Mitrovița, din nordul Kosovo, locuit în principal de etnici sârbi.
În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleași drumuri, tot din cauza plăcuțelor de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfășurat forțe speciale de poliție, iar Belgradul a trimis avioane de luptă în apropierea graniței.
Tensiunile dintre cele două țări sunt acum la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar pacea fragilă din Kosovo este menținută de misiunea NATO, KFOR, care are 3 .770 de soldați pe teren, inclusiv 55 de români.
Atât Kosovo, cât și Serbia, care ar dori să fie primite în Uniunea Europeană, încearcă din 2013 să-și rezolve problemele, sub patronajul UE, însă s-au înregistrat puține progrese.
Războiul din Ucraina, un fitil pentru o flacără în Balcani
Toate aceste tensiuni capătă noi accente în contextul războiului din Ucraina, dat fiind că Serbia are o tradiție a relațiilor apropiate cu Rusia, iar președintele sârb Aleksandar Vucic este considerat un aliat al lui Vladimir Putin.
În plus, încă dinaintea invaziei ruse în Ucraina, se vorbea despre evoluții periculoase și în Bosnia-Herțegovina, un alt stat rezultat în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, în care entitatea sârbă are tendințe separatiste ce riscă să pună în pericol stabilitatea întregii regiuni balcanice.
Unii analiști estimau că Vladimir Putin ar putea exploata această situație pentru a duce un război hibrid împotriva Occidentului. De altfel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat imediat duminică și a pus tensiunile din Kosovo pe seama unor „reglementări discriminatorii și neîntemeiate”, care sunt sponsorizate de UE și NATO.
Editor : Luana Pavaluca
