Grevă climatică în întreaga lume. Platforma Dexonline s-a alăturat mișcării și este indisponibilă vineri
Platforma Dexonline, care include cele mai cunoscute dicţionare ale limbii române, se alătură grevei climatice globale declanșate vineri, fiind indisponibilă până în 21 septembrie, ora 00:00. Sunt proteste istorice, începând de vineri, pentru salvarea planetei. Milioane de pământeni din peste 180 de ţări ies în stradă timp de o săptămână pentru a cere autorităţilor măsuri urgente pentru combatere schimbărilor climatice.
Maratonul mondial de greve pentru protecţia planetei a început deja, vineri, în Australia. Aproape o jumătate de milion de localnici au protestat în marile orașe de acolo, iar tinerii au fost în primul rând al mişcării.
Demonstrații similare sunt programate în majoritatea țărilor din lume, inclusiv în România, fiind așteptați milioane de participanți la nivel global. În Statele Unite sunt programate vineri peste 800 de evenimente cu această ocazie, iar în Germania ar urma să se desfășoare peste 400 de manifestații.
Ce înseamnă greva climatică globală. Motivele pentru care a fost declanșată această acțiune la nivel planetar
Mobilizarea fără precedent a fost dată de studiile tot mai alarmante. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că aproape opt milioane de oameni mor în fiecare an din cauza aerului poluat, care produc un sfert dintre cazurile de boli de inimă, cancer pulmonar şi atac cerebral din lume.
Și nu doar viitorul omenirii este amenințat. Același efect devastator îl au schimbările climatice și asupra celorlalte vietăți. Un studiu publicat zilele acestea arată că Statele Unite şi Canada au rămas fără 30% din populaţia de păsări în ultimii 50 de ani din cauza defrişărilor masive şi folosirii exagerate a pesticidelor.
BBC prezintă live situația celor mai ample proteste pentru climă care au avut loc vreodată la nivel planetar. În Marea Britanie, manifestațiile sunt în plină desfășurare.
Greva climatică este parțial inspirată de activismul elevei suedeze Greta Thunberg, care a lansat o campanie de proteste săptămânale, intitulată „Vineri pentru Viitor”, cu scopul atragerii atenției asupra efectelor schimbărilor climatice. În vârstă de 16 ani, ea este propusă pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Ecologiştii din România participă şi ei la greva pentru climă.
Proteste de o amploare fără precedent
Zeci de mii de australieni au fost primii de pe planetă care au luat parte, vineri, la demonstrații cu ocazia grevei climatice globale, eveniment ce are loc înaintea summitului ONU privind acțiunile în domeniul climei, urmând ca acțiuni similare de protest să fie organizate în majoritatea țărilor de pe glob. Protestatarii, care militează pentru acțiuni urgente cu scopul combaterii schimbărilor climatice, s-au strâns în număr mare la Sydney, cel mai mare oraș al Australiei, dar și la Canberra, capitala țării.
Organizatorii, Global Strike 4 Climate, au anunțat că proteste similare au loc în 110 localități din Australia.
Premierul australian Scott Morrison, care se află într-o vizită în Statele Unite, a fost criticat pentru că va lipsi de la summitului ONU privind acțiunile în domeniul climei, din data de 23 septembrie, în cadrul căruia liderii lumii își vor prezenta planurile pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze de seră.
Australia riscă să fie înghițită de Ocean până la sfârșitul secolului, dacă încălzirea globală continuă și gheața de la poli continuă să se topească în acest ritm. Ţara este însă printre cei mai mari poluatori din lume, iar ecologiştii spun că autorităţile nu fac destul ca să protejeze mediului. Marea Barieră de Corali, una dintre minunile lumii, este pe cale de dispariție din cauza poluării.
Pentru salvarea planetei au intrat în grevă și copiii din Kiribati. Și ei simt pe propria piele efectul schimbărilor climatice. Statul insular, cu aproximativ 100.000 de locuitori, riscă să fie înghițit de Ocean până la sfârșitul secolului, dacă încălzirea globală va continua și gheața de la poli va continua să se topească.
Îngrijorați sunt și tinerii din Thailanda, mai ales că la începutul anului mii de localnici din Bangkok au început să tuşească foarte mult şi să scupe sânge din cauza poluării de proporţii.
Acțiuni de protest au avut loc și în Filipine, Indonezia și alte state insulare, care sunt în mod special afectate de creșterea nivelului mării, fenomen care potrivit oamenilor de știință este accelerat de schimbările climatice.
De ce Dexonline participă la greva climatică globală
„Casa noastră arde. Pe 20 septembrie 2019 dexonline participă la greva climatică globală. Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. Dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro este indisponibil până pe 21 septembrie 2019, ora 00:00”, explică un anunț afișat pe pagina de start a site-ului dexonline.ro.
Administratorii platformei spun că participă la grevă pentru că România este una dintre țările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce privește cauzele, gravitatea și soluțiile problemei schimbărilor climatice.
„Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind «o problemă serioasă», față de 74% media UE și, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani. În același timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției. Rămâne prea puțin loc pentru platforme politice mature și conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate își trec în program cuvinte-cheie ca «mediu», «climă» sau «verde», dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare”, arată Dexonline.
Dexonline: Ne mutăm în afara orașului pentru „un aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină
Mesajul continuă: „Măsurile politice înțelepte ar putea rezolva problema, dar absența măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjați traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăția jefuind planeta pe care o vom lăsa urmașilor noștri. Ne ducem copiii cu mașina la școală, preocupându-ne de educația lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara orașului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină. Ne creștem orașele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu și le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populației, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populații scăpate de sub control. Este nevoie de acțiunea concertată a guvernelor și a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant. O mare parte din vizitatorii noștri sunt elevi și studenți. Ei vor moșteni, fără vină, o țară și o planetă secătuite de negativismul și de iresponsabilitatea noastră. Față de ei ne simțim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porțile pentru o zi și să lipim pe ele acest mesaj”.
Platforma prezintă și o listă a schimbărilor climatice, menționând că „variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut”. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești, mai arată platforma, dând ca exemple emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de industrie și de agricultură, defrișările în masă, creșterea populației, care se corelează cu distrugerea mediului.
Printre efectele schimbărilor climatice sunt enumerate creșterea temperaturii medii globale, dispariția speciilor de animale și plante, creșterea nivelului mării, schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme, acidularea oceanelor, topirea ghețarilor și a calotelor polare.
„Cum putem limita schimbările climatice? Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Această cale, deși tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporțiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greșită. După o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de accelerație până la fund”, se mai arată în text.
(surse: Digi24, Mediafax)
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
