Live Text Prigojin îl contrazice oficial pe Putin și spune că invazia Ucrainei este nejustificată
Șeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, îl contrazice oficial pe președintele Vladimir Putin și spune că invazia Ucrainei este nejustificată, relatează The Moscow Times. „Forțele armate ale Ucrainei nu aveau de gând să atace Rusia cu ajutorul NATO”, a explicat Prigojin, într-un video publicat pe rețelele sociale. În cursul zilei, mai multe explozii au zguduit o bază militară controlată de ruși în apropierea Crimeei, relatează TASS, citată de The Kyiv Independent. Potrivit unui raport publicat vineri de ministerul britanic al Apărării, flota rusă a Mării Negre și-a sporit măsurile de securitate în portul Sevastopol, principala bază navală a forțelor ruse din peninsula Crimeea. Printre acestea se numără inclusiv „dublarea” numărului de delfini de luptă, antrenați special pentru diverse misiuni navale.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rusia extinde lista oficialilor europeni cărora le interzice intrarea pe teritoriul rus, ca răspuns la sancțiunile impuse de Occident
ACTUALIZARE 00:08 Rusia anunţă vineri că a „lărgit considerabil” lista oficialilor europeni cărora le interzice intrarea pe teritoriul rus, ca răspuns la cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni impuse Moscovei de Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, potrivit News.ro.
„Considerăm aceste măsuri ale UE (drept) ilegitime”, denunţă într-un comunicat Ministerul rus de Externe.
„Ca răspuns la aceste iniţiative inamicale, partea rusă a lărgit în mod considerabil lista reprezentanţilor instituţiilor europene şi ţărilor membre UE” cărora le interzice intrarea pe teritoriul rus, anunţă diplomaţia rusă. Moscova nu precizează însă numărul persoanelor vizate.
Budanov spune că rușii au aprobat planul de detonare a centralei Zaporojie: „După ce se dă ordinul, e o chestiune de minute”
ACTUALIZARE 00:05 Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, a declarat, vineri noapte, că Rusia și-a încheiat pregătirile pentru atacul împotriva centralei nucleare de la Zaporojie, scrie The Kiyv Independent.
Întrebat dacă decizia pentru declanșarea operațiunii de sabotaj a fost luată, Budanov a răspuns că planul a fost „redactat și aprobat” și că singurul lucru care a mai rămas este să se dea ordinul pentru începerea lui. „După asta, el poate să aibă loc în câteva minute”.
Budanov a avertizat, anterior, că forțele ruse au minat sistemul de răcire al centralei. Conform acestuia, reactoarele nucleare ar putea ajunge la topire în zece ore până la 14 zile, dacă nu sunt răcite corespunzător. Între timp, invadatorii ar putea să folosească „metode tactice pentru a grăbi catastrofa”. Totuși, IAEA a precizat, recent, că nu au fost descoperite noi mine la Zaporojie în timpul misiunilor recente ale șefului său, Rafael Grossi.
Citește continuarea AICI
Putin a fost informat despre revolta lui Prigojin. Kremlin: se iau toate măsurile
ACTUALIZARE 00:00 Președintele rus Vladmir Putin a fost informat de „situația din jurul lui Evgheni Prigojin”, comandantul grupului de mercenari Wagner, și au fost luate toate măsurile necesare, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Declarația vine după ce Prigojin i-a declarat război lui Serghei Șoigu, ministrul Apărării, pe care îl acuză că a ordonat o lovitură cu rachete asupra unei tabere Wagner, și a promis că pleacă din Ucraina să-l caute.
Presa rusă a relatat că au fost puse în alertă forțele Ministerului de Interne și FSB și că a fost trimisă tehnică militară la Moscova. De asemenea, după declarațiile lui Prigojin, FSB a inițiat un dosar de instigare la rebeliune armată, potrivit agențiilor ruse de presă.
Comitetul Național Antiterorism i-a cerut lui Prigojin să oprească „acțiunile ilegale”.
Citește continuarea AICI
Podul Ciongar, care leagă Crimeea anexată şi Hersonul ocupat parţial, nu mai este „utilizabil” (responsabil rus)
ACTUALIZARE 23:20 Un important pod între Crimeea anexată şi o regiune din sudul Ucrainei parţial ocupată, lovit joi de forţele ucrainene, "nu mai poate fi utilizat" pentru moment, a indicat vineri un responsabil rus, citat de AFP, potrivit Agerpres.
„Din nefericire, podul este mult mai avariat decât credem noi iniţial”, anunţă la postul rus de televiziune Rossiya-24 şeful administraţiei părţii ocupate a regiunii Herson, Vladimir Saldo. „În următoarele 15-20 de zile, poate mai mult, în timp ce lucrăm şi stabilim ce putem face, podul nu mai este utilizabil”, a declarat el.
Podul Ciongar - pe care două benzi asigură o legătură între Crimeea şi Herson - a fost atins într-un bombardament, în noaptea de miercuri spere joi. Structura se află pe cea mai directă rută între Crimeea şi Melitopol, unul dintre cele mai mari oraşe ucrainene cucerite de către Rusia în sudul Ucrainei.
Ocupaţia din Crimeea anunţa că podul - esenţial în transportul de trupe, muniţie şi echipament în ambele direcţii către peninsulă - urma să fie complet operaţional în maximum două săptămâniâ, relatează CNN.
Saldo sublinia joi că avarierea podului „nu va decide niciun rezultat al operaţiunii speciale”. Însă a recunoscut că îngreunează livrări de hrană şi alte livrări.
Aceste livrări urmează să fie efectuate pe un drum mai lung, mai la vest, pe la Armiansk şi Perekop, situate mai aproape de poziţii ucrainene.
Prigojin spune că invazia Rusiei în Ucraina este nejustificată
ACTUALIZARE 22:35 Rusia nu s-a confruntat cu o amenințare iminentă de securitate care să justifice invazia pe scară largă a Ucrainei, a declarat şeful grupării paramilitare ruse Wagner Evgheni Prigojin, într-un video postat vineri pe rețelele de socializare, relatează The Moscow Times.
„Forțele armate ale Ucrainei nu aveau de gând să atace Rusia cu ajutorul NATO”, a explicat Prigojin. „Ministerul rus al Apărării înșală publicul și președintele”, a adăugat el.
Comentariile lui Prigojin sunt în contradicție cu afirmațiile președintelui Vladimir Putin când a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina în februarie anul trecut, deși șeful luptătorilor Wagner a evitat să-l atace personal pe liderul rus. Putin a invocat atunci extinderea NATO în apropierea granițelor Rusiei ca fiind una dintre principalele justificări pentru invadarea Ucrainei.
Prigojin spune că Rusia a intrat în război „pentru autopromovarea unui grup de nenorociți”. El a dat vina pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, pentru „planificarea proastă” a invaziei și „rușinea” armatei după o serie de eșecuri pe câmpul de luptă anul trecut.
„Șoigu a ucis mii dintre cei mai pregătiți soldați ruși pentru luptă în primele zile ale războiului”, a acuzat el.
„Bolnavii mintal au decis: „Nu-i nimic, vom mai arunca câteva mii de bărbați ruși ca „carne de tun”. „Vor muri sub focul artileriei, dar vom obține ceea ce ne dorim”, a continuat Prigojin. „De aceea a devenit un război prelungit”, adaugă el.
Rusia, în pragul unei lovituri de stat. Prigojin îi declară război lui Șoigu și pleacă să-l caute: „Să terminam cu mizeria asta”
ACTUALIZARE 22:20 Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, lansează o declarație de război față de Ministerul Apărării de la Moscova, după ce o tabără Wagner ar fi fost lovită de o rachetă rusească. Informația este negată însă de Ministerul Apărării.
Șoigu promite că „se va ocupa de cei care îi distrug pe soldații ruși”, iar apoi se va întoarce în prima linie pe frontul din Ucraina. Pe de altă parte, liderul milițiilor proruse din Donețk, Igor Girkin Strelkov, spune că în Rusia s-ar pregăti o lovitură militară. „Vă rog pe toți să rămâneți calmi, să nu cedați provocărilor și să rămâneți în casele voastre. În mod ideal, cei care sunt în calea noastră să nu iasă afară”, a scris Prigojin pe canalul său de Telegram.
„După ce vom termina ceea ce am început, ne vom întoarce în prima linie pentru a ne proteja patria-mamă. Autoritatea prezidențială, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Rosgvardia și alte departamente vor continua să funcționeze ca până acum”, a continuat el.
„Ne vom ocupa de cei care îi distrug pe soldații ruși. Și ne vom întoarce în prima linie. Dreptatea va fi restabilită în armată. Și după aceasta, dreptate pentru întreaga Rusie”, a mai spus Prigojin.
Citește continuarea AICI
Rusia nu va anunța SUA câte arme nucleare transferă în Belarus
ACTUALIZARE 20:15 Ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov a declarat vineri că Rusia nu va informa SUA despre numărul de focoase nucleare ruseşti care staţionează pe teritoriul Belarus şi nici despre testele cu noua sa torpilă Poseidon, cu capacitate nucleară, relatează Reuters, care citează agenţia de ştiri Interfax.
Moscova şi Minskul afirmă că Belarus a început deja să primească arme nucleare tactice ruse, cu rază scurtă de acţiune, pe care preşedintele Vladimir Putin a promis public să le amplaseze în timp ce tensiunile cu Occidentul cresc vertiginos în urma invaziei ruse în Ucraina.
„Mă îndoiesc profund ca acest subiect să facă obiectul unei discuţii publice sau al unei divulgări din partea noastră”, a declarat Riabkov jurnaliştilor într-o conferinţă de presă la Soci, staţiune pe coasta rusă a Mării Negre. „Timp de decenii, SUA şi-au păstrat armele nucleare tactice pe teritoriul unor ţări europene şi nu au dat niciodată cifre exacte cu privire la acestea”, a spus el.
Citește continuarea AICI
Punctul culminant al contraofensivei nu a fost atins încă
ACTUALIZARE 20:00 Ucraina a semnalat că punctul culminant al contraofensivei împotriva Rusiei nu a fost atins până în acest moment, unele trupe nefiind încă desfășurate, operațiunea de până acum vizând de fapt „pregătirea câmpului de luptă”, relatează Sky News.
Kievul susține că a eliberat opt sate în primele etape ale celui mai ambițios asalt de la invazia Rusiei de acum 16 luni, dar președintele Volodimir Zelenski a declarat în această săptămână că succesele au fost „mai lente decât s-a dorit”.
Între timp, trei înalți oficiali au transmis cel mai clar semnal de până acum că partea principală a contraofensivei nu a început încă. „Operațiunile ofensive ale Forțelor Armate ale Ucrainei continuă în mai multe zone. Operațiunile de formare sunt în curs de desfășurare pentru amenajarea câmpului de luptă”, a declarat consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak pe Twitter.
Deși progresele pe care Ucraina le-a raportat în această lună sunt primele sale câștiguri substanțiale pe câmpul de luptă timp de șapte luni, forțele ucrainene încă nu avansează spre principalele linii defensive pe care Rusia le-a avut luni să le pregătească.
„Vreau să spun că forța noastră principală nu a fost încă angajată în luptă, iar acum căutăm, cercetăm locuri slabe în apărarea inamicului”, spune Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei.
Rusia declară că se va opune unei eventuale anchete ONU privind utilizarea de drone iraniene în Ucraina
ACTUALIZARE 19:55 Rusia se va opune oricărei investigaţii ONU cu privire la utilizarea dronelor iraniene în războiul în Ucraina, aşa cum au solicitat vineri în mod oficial ţările occidentale din Consiliul de Securitate (SUA, Marea Britanie şi Franţa), potrivit EFE.
Cu câteva minute înainte de începerea unei noi sesiuni a Consiliului de Securitate, ţările occidentale şi Rusia au cerut să se prezinte în faţa presei pentru a se exprima din nou în contradictoriu asupra prezenţei dronelor iraniene în cele mai recente atacuri efectuate de Rusia.
Prima care a luat cuvântul a fost ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, - flancată de ambasadorii Franţei, Marii Britanii, Albaniei şi Ucrainei - care a declarat că Rusia a primit „sute de drone Mohajer şi Shahed” de la Iran în ultimele luni, iar acum a început să construiască dispozitive de acelaşi tip pe teritoriul său, se pare că cu consultanţă iraniană.
Diplomata americană a subliniat că aceasta constituie în sine o încălcare a Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate, care stabileşte limite privind activitatea nucleară iraniană şi interzice tuturor membrilor ONU transferul de arme din Iran fără aprobarea expresă a Consiliului.
Prin urmare, ea a cerut ca secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să dispună declanşarea unei anchete - care ar trebui să fie aprobată de Consiliu -, investigaţie ce se înscrie în prevederile rezoluţiei respective, în opinia sa.
Imediat după aceea a luat cuvântul ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, care a început prin a nega utilizarea dronelor iraniene de către Rusia în Ucraina, spunând că este vorba de „acuzaţii nefondate” şi de „tentative de a induce în eroare comunitatea internaţională” pe baza unor „fotografii incoerente care identifică presupusa epavă a unei drone de care (acuzatorii) nici măcar nu sunt siguri”.
Nebenzia a declarat că acuzaţiile occidentale nu se bazează pe fapte, - „este doar o naraţiune” -, a criticat aceste ţări pentru că încearcă să „dea instrucţiuni secretarului general” şi a afirmat că ţara sa se va opune oricărei investigaţii dispusă de ONU în acest sens.
Întrebat de ce Rusia se opune unei investigaţii asupra unor fapte pe care le consideră false, Nebenzia a insistat că o astfel de investigaţie nu ţine de competenţa Consiliului, care nu dispune de personalul cu expertiza tehnică necesară şi de echipamente pentru a o efectua, şi că, în orice caz, ea ar trebui să se facă în cadrul negocierilor bilaterale dintre Ucraina şi Iran.
„Ne aşteptăm ca secretarul general să îşi respecte cu stricteţe mandatul şi să nu cedeze presiunilor din partea unor state”, a declarat Nebenzia.
Guvernele UE caută soluții prin care să folosească activele rusești pentru a ajuta Ucraina
ACTUALIZARE 19:40 Guvernele statelor membre UE susţin ideea de a utiliza randamentele generate de activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina şi converg asupra posibilelor opţiuni, a anunţat vineri Comisia Europeană, transmite Reuters.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus miercuri că Bruxelles-ul va veni cu o propunere cu privire la modul în care pot fi utilizate activele ruseşti „înainte de vacanţa estivală”, ceea ce în jargonul comunitar înseamnă înaintea lunii august.
„Discuţiile cu statele membre cu privire la paşii următori progresează. Există un sprijin general din partea statelor membre în acest dosar şi o convergenţă cu privire la opţiuni”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand.
Oficialii UE au subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti, în folosul Ucrainei, este o chestiune complicată, precizând că în timp ce confiscarea capitalului ar putea să nu fie posibilă, ar putea exista o modalitate prin intermediul direcţionării, către Ucraina, a dobânzilor generate de activele ruseşti imobilizate. În plus, există şi opţiunea taxării profiturilor generate de custozii activelor.
Cu toate acestea, Financial Times a dezvăluit că Banca Centrală Europeană a avertizat Comisia împotriva unei intervenţii pentru a cere bani de la custozii activelor ruseşti imobilizate, deoarece asta ar putea afecta încrederea în euro şi ar prejudicia stabilitatea financiară.
„Mai multe aspecte vor trebui clarificate şi, în special, va fi necesară o nouă coordonare cu partenerii noştri internaţionali, respectiv ţările G7, pentru a putea veni cu o propunere concretă. Vom solicita, de asemenea, noi posibile orientări de la summitul UE de săptămâna următoare”, a spus Christian Wigand.
Ursula von der Leyen a subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti în beneficiul Ucrainei este cu atât mai importantă pentru a reduce povara finanţării Kiev-ului, care acum este suportată de bugetul UE, şi care trebuie să facă faţă altor chestiuni precum migraţia şi tranziţia la o economie fără emisii poluante.
Ucraina insistă să primească la Summitul NATO o „formulă” de aderare
ACTUALIZARE 19:20 Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Ucraina se aşteaptă ca la summitul NATO din iulie să primească un semnal clar şi o „formulă” de a deveni membră a Alianţei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
„Mă aştept de la ei să dea un semnal clar, inteligibil şi o formulă pentru noi, desigur, de a deveni membru NATO”, a transmis ministrul ucrainean prin serviciul său de presă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă puternic pe aderarea Ucrainei la NATO, deşi admite că aceasta nu este posibilă atât timp cât ţara sa se află în război cu Rusia.
Şeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, a declarat miercuri că Ucraina aşteaptă de la summitul ce va avea loc la Vilnius pe 11-12 iulie să primească invitaţia de a adera la Alianţă cu o „dată deschisă”. Adresându-se think tank-ului Atlantic Council, oficialul ucrainean a susţinut că lipsa unei decizii „puternice” în acest sens la summit i-ar demoraliza pe cetăţenii ucraineni.
El a mai spus că sunt în desfăşurare consultări între Kiev şi Washington asupra măsurilor pe care liderii statelor NATO le-ar putea aproba la Vilnius pentru a consolida securitatea Ucrainei până când această ţară va putea beneficia de garanţii de securitate formale din partea Alianţei.
Dar aliaţii Kievului sunt divizaţi asupra orizontului de timp în care Ucraina ar trebui să se alăture NATO, în timp ce unele guverne occidentale se tem că o asemenea decizie riscă să aducă Alianţa mai aproape de un război cu Rusia.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că prioritatea în prezent este continuarea sprijinului militar occidental pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul cu Rusia. Aprovizionată cu noi arme occidentale, armata ucraineană a lansat la începutul lunii iunie o contraofensivă contra trupelor ruse, cu rezultate deocamdată modeste.
Explozii în baze militare ale rușilor. Moscova spune că ucrainenii au atacat cu rachete Storm Shadow
ACTUALIZARE 17:25 Mai multe explozii au zguduit o bază militară controlată de ruși în apropierea Crimeei. Moscova spune că ucrainenii au atacat cu rachete Storm Shadow orașele Henicesk și Skadovsk din regiunea Herson, relatează The Kyiv Independent , care citează agenția de presă TASS.
Producţia de drone Bayraktar în Ucraina ar putea începe în 2025
ACTUALIZARE 14:10 Compania turcă Baykar se aşteaptă să înceapă producţia dronelor de luptă Bayraktar TB2 şi Bayraktar Akinci în Ucraina în 2025, a declarat directorul general al companiei, Haluk Bayraktar, potrivit TASS, transmite News.ro.
„Lucrările de construcţie la filiala locală a Baykar din Ucraina, Avia Ventures, se desfăşoară conform planului, iar deschiderea este programată pentru 2025”, a declarat Haluk Bayraktar, citat de publicaţia turcă Yeni Akit.
Şeful companiei a precizat că „cea mai mare parte a lucrărilor pregătitoare este deja în curs de desfăşurare”. Potrivit acestuia, „se aşteaptă ca uzina să fie conectată la reţeaua electrică în luna iulie”.
În august 2022, s-a aflat despre începerea construcţiei unei uzine pentru producţia de drone turceşti Bayraktar în Ucraina. Ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasili Bodnar, a declarat că construcţia va dura câteva luni, iar lansarea este posibilă înainte de sfârşitul anului 2023. Cu toate acestea, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 13 ianuarie, Bodnar a declarat că din cauza luptelor „s-au făcut ajustări la planurile iniţiale pentru uzină”, precizează TASS.
Armata ucraineană a oprit ofensiva rusă spre oraşele Kupiansk şi Lîman, din estul ţării, şi avansează în sud
ACTUALIZARE 13.00 "Am avut bătălii foarte aprige în direcţiile Kupiansk şi Lîman, dar soldaţii noştri au oprit inamicul acolo", a declarat ministrul adjunct al apărării Hanna Maliar la televiziunea ucraineană, transmite Reuters, preluat de News.ro.
Ucraina se află în primele etape ale celui mai ambiţios contraatac al său de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022 şi afirmă că a recucerit opt sate, primele sale câştiguri substanţiale pe câmpul de luptă din ultimele şapte luni.
Însă Rusia încă deţine întinderi mari de teritoriu în estul şi sudul Ucrainei, iar forţele ucrainene nu au reuşit încă să împingă forţele Moscovei spre principalele linii defensive, pe care Rusia a avut la dispoziţie luni de zile să le pregătească.
"Într-adevăr, avem încă principalele evenimente în faţa noastră. Iar lovitura principală încă nu a venit. Într-adevăr, unele dintre rezerve - acestea sunt lucruri etapizate - vor fi activate mai târziu", a declarat Maliar.
Ea a spus că forţele ruseşti încă urmăresc să obţină controlul asupra întregii regiuni Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.
Operaţiunea militară ucraineană din sud se desfăşoară conform planului şi forţele Kievului avansează, chiar dacă câmpurile minate le încetinesc, a dat asigurări Maliar.
"Pe plan militar, conform rapoartelor şi poziţiilor lor, totul se întâmplă conform planului. Nu trebuie să ne aşteptăm ca ofensiva să fie ceva foarte rapid", a punctat Maliar.
"În fiecare zi avansăm, în fiecare zi. Da, este treptat, dar forţele noastre câştigă un punct de sprijin la aceste frontiere şi avansează în mod constant", susţine adjunctul ministrului apărării.
Reuters precizează că nu poate să verifice situaţia de pe câmpul de luptă. Fiecare parte spune că cealaltă a suferit pierderi grele de când Ucraina şi-a început contraofensiva, iar Moscova nu a recunoscut recentele câştiguri militare ale Ucrainei.
Două persoane au murit în urma unor atacuri rusești în Zaporojie, potrivit unui oficial ucrainean
ACTUALIZARE 12:00 Cel puțin două persoane au murit în urma atacurilor rusești asupra regiunii Zaporojie, a declarat vineri un oficial ucrainean, transmite CNN.
Iurii Malashko, șeful administrației militare din regiunea Zaporojie, a declarat că victimele sunt un bărbat în vârstă de 55 de ani din Mala Tokmachka și un locuitor de 70 de ani din Huliaipole.
Cele două sate se află în apropierea liniei de front din sud, unde forțele ucrainene desfășoară o contraofensivă pentru a recupera teritoriul de la forțele rusești care ocupă părți din regiune.
El a precizat că atacurile au implicat un avion, vehicule aeriene fără pilot (UAV), cinci sisteme de rachete MLRS și 88 de lovituri de artilerie asupra satelor de pe linia frontului.
Mai multestructuri civile au fost distruse sau avariate, inclusiv case, anexe și alte proprietăți, a adăugat el.
Sunt șanse de „99,9% ca Rusia să renunțe la acordul privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră
ACTUALIZARE 11:55 Sunt șanse de „99,9%” ca Rusia să renunțe la acordul privind cerealele din Marea Neagră atunci când acesta va expira la mijlocul lunii iulie, a declarat un diplomat ucrainean, potrivit CNN.
Olha Trofimtseva, un ambasador al Ministerul ucrainean de Externe, a dat două motive în postarea sa pe Telegram: „În primul rând, faptul că președintele turc Recep Tayyip Erdogan - care a ajutat la intermedierea acordului - a fost reales în luna mai. Și, în al doilea rând, că Rusia - care a convenit un pact paralel cu ONU privind exportul de îngrășăminte - era aproape de a găsi alte modalități de a le exporta.”
FSB anunţă că a reţinut cinci persoane care încercau să cumpere cesiu
ACTUALIZARE 11:50 Serviciul de securitate al Rusiei, FSB, a declarat vineri că a reţinut cinci persoane care încercau să cumpere un kilogram de cesiu-137 radioactiv cu 3,5 milioane de dolari în numele unui cetăţean ucrainean, a relatat agenţia de presă TASS, citată de Reuters, potrivit News.ro.
Potrivit FSB, cesiul-137 urma să fie scos din Rusia ca să fie folosit pentru a înscena un incident cu presupuse arme de distrugere în masă, ca să discrediteze Rusia.
Reuters nu a putut confirma în mod independent aceste afirmaţii şi nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că spionii ucraineni au primit informaţii care arată că Rusia are în vedere efectuarea unui atac „terorist” cu eliberare de radiaţii la centrala nucleară Zaporojie, controlată de Rusia.
Rusia a negat acest lucru şi, la rândul său, a acuzat Kievul că plănuieşte să preia centrala şi că a bombardat instalaţiile acesteia, inclusiv pe cele în care este depozitat combustibilul nuclear. De asemenea, a acuzat Kievul că plănuieşte un atac cu „bombă murdară” împotriva Rusiei, lucru pe care Ucraina l-a negat.
FSB a declarat vineri că persoanele pe care le-a reţinut în cazul traficului cu cesiu-137 au făcut deja mărturisiri, dar nu a furnizat alte detalii, cum ar fi numele sau trecutul acestora.
Forţele Aeriene ucrainene au anunţat că au doborât 13 rachete de croazieră ruse în vestul Ucrainei
ACTUALIZARE 11:45 Forţele Aeriene ale Ucrainei au anunţat vineri că au doborât în timpul nopţii 13 rachete de croazieră ruse ce vizau un aerodrom militar în vestul ţării, informează AFP, citată de Agerpres.
„Toate cele 13 rachete Kh-101/Kh-555 au fost distruse de apărarea antiaeriană. De această dată, atacul viza un aerodrom militar în regiunea Hmelniţki”, au anunţat Forţele Aeriene ucrainene pe Telegram.
Rusia şi-a intensificat începând cu luna mai bombardamentele nocturne împotriva Ucrainei, cu drone explozive şi rachete, în timp ce Ucraina şi-a început contraofensiva mult aşteptată în zone din estul şi sudul ţării, ocupate de trupele ruse.
„Lansările de rachete au fost întreprinse în jurul miezului nopţii dinspre Marea Caspică, de pe patru bombardiere Tu-95MS”, au precizat Forţele Aeriene ale Ucrainei.
Primarul din Hmelniţki, Oleksandr Simcişin, a raportat explozii în acest oraş ce avea 275.000 de locuitori înainte de declanşarea invaziei ruse la sfârşitul lui februarie 2022, mulţumind apărării antiaeriene ucrainene pentru munca sa.
Ucraina a mai anunţat vineri unele progrese în sud, unde trupele sale au înregistrat un „succes parţial”, potrivit unui purtător de cuvânt militar ucrainean, Andrii Kovaliov.
În est, armata ucraineană „continuă să contracareze ofensiva trupelor ruse” şi „lupte extrem de grele continuă”.
„Forţele noastre ale Apărării au oprit ofensiva inamicului în zona Kupiansk şi Liman”, a afirmat la rândul său, pe Telegram, vineri dimineaţa, adjuncta ministrului ucrainean al Apărării Ganna Maliar.
Zelenski acuză Rusia că ascunde cadavrele oamenilor uciși după ruperea barajului Kahovka
ACTUALIZARE 10:20 Rusia a format grupuri speciale pentru a colecta şi ascunde cadavrele persoanelor ucise luna aceasta în urma ruperii barajului Kahovka din sudul Ucrainei, a declarat joi preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Reuters.
„Răul rus a format grupuri speciale acolo pentru a înlătura şi, evident, a ascunde cadavrele victimelor”, a declarat Zelenski în discursul său video de joi seara.
El a descris situaţia din părţile ocupate de Rusia în regiune ca fiind „catastrofală, ca să nu spunem altfel”.
Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc că se află în spatele breşei.
Distrugerea barajului a făcut ca apele mari să curgă în cascadă în părţi din sudul Ucrainei aflate în aval de baraj, în special în regiunea Herson, ocupată parţial de trupele ruseşti.
Mulţi oameni au fost nevoiţi să se urce pe acoperişuri pentru a aştepta să fie salvaţi, iar Ucraina a acuzat forţele de ocupaţie ruseşti de inacţiune în ceea ce priveşte ajutorarea celor afectaţi. Locuitorii au rămas fără canalizare şi apă potabilă.
Oficialii ucraineni au stabilit un bilanţ oficial de 21 de morţi, inclusiv cinci persoane care au murit din cauza a ceea ce au descris ca fiind bombardamente ruseşti în timpul operaţiunilor de evacuare. Oficialii ruşi au comunicat un bilanţ de 46 de morţi.
Armata ucraineană a declarat joi că situaţia epidemiologică din zonele afectate s-a înrăutăţit brusc, în special în ceea ce priveşte răspândirea hepatitei A. Ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strileţ, a estimat la peste 1,5 miliarde de dolari costul de până acum al pagubelor provocate de catastrofă.
Flota rusă a Mării Negre și-a dublat numărul „delfinilor de luptă”
Flota rusă a Mării Negre a făcut, încă din vara anului trecut, investiții majore în sporirea securității la principala sa bază navale din portul Sevastopol, peninsula Crimeea.
„Acestea includ cel puțin patru straturi de plase antisubmarin și antitorpilă desfășurate la intrarea în port. În ultimele săptămâni, acestor sisteme defensive li s-a adăugat un număr sporit de mamifere marine. Din imaginile analizate se observă aproape o dublare a numărului de astfel de animale marine aflate în rada portului, cel mai probabil fiind vorba despre delfini”, se arată în raportul ministerului britanic al Apărării.
„Rusia obișnuiește să antreneze delfini de luptă pentru o serie de misiuni, dar ce din baza navală de la Sevastopol sunt folosiți cel mai probabil în misiuni de contracarare a scafandrilor inamici”, se mai arată în comunicatul ministerului britanic.
Noi imagini filmate din dronă cu ruinele din Bahmut
Pe rețelele sociale a fost publicat un clip video cu cele mai recente imagini, filmate din dronă, cu orașul Bahmut în ruine
Bahmut a fost epicentrul celei mai mari bătălii de până acum în războiul din Ucraina: timp de aproape 10 luni forțele ruse au încercat să ocupe acest oraș. Trupele ucrainene au părăsit, în cele din urmă, localitatea în luna mai, după ce au provocat însă pierderi grele în rândul forțelor Moscovei.
Pierderile armatei ucrainene în bătălia de la Bahmut au fost astfel cu mult mai mici comparativ cu cele ale rușilor. Raportul pierderilor este, astfel, de 1:7,5 în „favoarea” forțelor Kievului. Mai exact pentru fiecare militar ucrainean ucis în această bătălie, au murit 7 ruși, conform șefululi Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov.
Conform lui Danilov, Rusia a pierdut 22.816 militari doar în Bahmut, din 1 septembrie 2022 și până în prezent. Data de 1 septembrie a fost aleasă ca reper deoarece a coincis cu momentul în care primii deținuți recrutați din închisori pentru a fi înrolați în trupele de mercenari Wagner au început să ajungă în unitățile rusești din prima linie a frontului.
Rusia: Dronă doborâtă în regiunea Kursk
Apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă joi seara târziu deasupra oraşul Kursk din sudul Rusiei, în apropiere de graniţa cu Ucraina, conform informaţiilor furnizate de guvernatorul regional, informează vineri Reuters, preluată de Agerpres.
Roman Starovoit a scris pe Telegram că sistemele apărării antiaeriene au fost în acţiune de două ori.
Guvernatorul regional nu a făcut nicio menţiune despre daune sau victime şi le-a cerut locuitorilor să evite orice resturi căzute.
O serie de atacuri aeriene au fost lansate peste graniţa Ucrainei înspre sudul Rusiei. Au existat de asemenea incursiuni armate care au fost revendicate de grupuri care spun că se opun Kremlinului. Ucraina refuză în mod obişnuit să comenteze astfel de atacuri sau incursiuni.
Editor : M.L.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
