Live Text Bombardament rusesc în Vinița cu rachete Kalibr lansate din Marea Neagră. 23 de morți, printre care trei copii, și 90 de răniți
Rușii au lansat noi bombardamente în centrul și estul Ucrainei. Două rachete rusești au lovit clădiri rezidențiale, un centru comercial și un centru medical în Vinița. Rachetele au vizat Casa Ofiţerilor, dar au lovit şi mai multe clădiri civile. Zeci de persoane au murit sau sunt rănite, printre acestea se numără și copii. De asemenea, o rachetă rusească a lovit o școală în Nikolaev. Forțele ruse au încercat să lovească din nou și Insula Șerpilor, din Marea Neagră, teritoriu recuperat de ucraineni.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Bilanțul bombardamentului de la Vinița a ajuns la 23 de morți
ACTUALIZARE 21:30 Încă o persoană a murit în urma bombardamentului de joi, ducând bilanțul victimelor la 23.
De asemenea, 42 de persoane sunt date dispărute, iar autoritățiel și echipele de salvare le caută în continuare.
Agenția TPYXA a publicat câteva imagini în care susține că apare una din rachetele rusești lansate joi asupra orașului Vinița, care a fost interceptată și doborâtă de forțele ucrainene.
Rușii sunt nevoiți să își regândească aprovizionarea trupelor după atacurile ucrainenilor cu arme occidentale
ACTUALIZARE 20:15 Armata ucraineană foloseşte lansatoarele de rachete multiple şi obuzele „inteligente” de calibrul 155 mm primite din Occident pentru a lovi depozitele de muniţii şi liniile de aprovizionare ale trupelor ruse angajate în agresiunea asupra Ucrainei, forţând astfel Rusia să-şi regândească sistemul de aprovizionare a acestor trupe cu muniţii şi combustibil, a declarat joi un general ucrainean, potrivit agenţiei Reuters, citată de Agerpres.
Mai devreme în acceaşi zi, armata ucraineană a anunţat că a lovit încă două ţinte ruseşti într-un oraş ucrainean ocupat de forţele ruse, după o serie de astfel de atacuri executate în ultimele două săptămâni adânc în zonele controlate de armata rusă.
Generalul ucrainean Oleksii Gromov a spus la o conferinţă de presă că armele primite din Occident au fost esenţiale în succesul acestor lovituri şi a evidenţiat lansatoarele americane de rachete multiple HIMARS, primele patru sisteme de acest fel fiind trimise de către SUA armatei ucrainene luna trecută.
Rachetele acestui sistem sunt mai precise şi au o rază de acţiune mai mare (de 80 de kilometri), faţă de cele de provenienţă sovietică existente în arsenalul ucrainean.
„Scădem progresiv potenţialul inamicului, lovindu-i capacităţile logistice, lovindu-i depozitele de muniţii (...) Inamicul este prin urmare forţat să-şi schimbe sistemul de aprovizionare cu muniţii şi combustibil”, a explicat generalul ucrainean.
„Chiar acum inamicul caută să-şi plaseze depozitele de muniţii la nivel de brigadă nu mai aproape de 100 de kilometri de linia frontului, iar depozitele la nivel de corp de armată la distanţe de peste 150 de kilometri”, precizează generalul Oleksii Gromov.
„În plus faţă de lansatoarele multiple de rachete, folosim activ obuze inteligente de calibrul 155 mm, cu elemente de autoghidare spre ţintă, cu ajutorul cărora au fost deja lovite circa 30 de blindate inamice”, potrivit aceluiaşi general.
Rusia şi-a folosit intens în ultimele săptămâni supremaţia artileriei şi a reuşit astfel să înainteze treptat în estul Ucrainei, încheind ocuparea regiunii Lugansk. Cu toate acestea, obuzierele şi lansatoarele multiple de rachete primite din Occident au ajutat armata ucraineană să reziste în faţa ofensivei ruse sau să încetinească progresia acesteia.
Încă o persoană a murit în urma atacului din Vinița
ACTUALIZARE 18:10 Numărul total al deceselor se ridică acum la 22. Salvatorii caută în continuare cel puțin 39 de persoane care sunt date dispărute. 52 de persoane au fost spitalizate, potrivit celui mai recent bilan, din care 34 sunt în stare gravă.
Bilanțul atacului de la Vinița crește: 21 de morți, 90 de răniți
ACTUALIZARE 17:00 Cel puţin 21 de persoane, dintre care trei copii, şi-au pierdut viaţa, joi, în urma atacului cu rachete asupra oraşului ucrainean Viniţa, a declarat ministrul de Interne Denis Monastirski, potrivit Agerpres.
90 de persoane sunt rănite, iar peste 40 sunt date dispărute, a mai precizat ministrul ucrainean.
Două rachete au căzut în Piaţa Victoriei din Viniţa, distrugând mai multe clădiri din zona, printre care şi Casa Ofiţerilor, dar şi o clădire de birouri la parterul căreia funcţiona o clinică privată.
Deflagraţia a distrus, de asemenea, şi zeci de maşini aflate în zonă.
Peste 300 de salvatori intervin pentru înlăturarea efectelor exploziilor.
Autorităţile ruse din Zaporojie anunţă referendum în septembrie
ACTUALIZARE 16:55 Autorităţile impuse de Moscova în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parţial de armata rusă, au anunţat joi că intenţionează să organizeze în septembrie un referendum asupra anexării acestei regiuni la Rusia.
„Data estimată este prima jumătate din septembrie”, a declarat Vladimir Rogov, un membru al administraţiei militaro-civile impuse de Rusia în regiunea Zaporojie, potrivit agenţiei RIA, preluată de Reuters și Agerpres.
„Vom face anunţul final privind data după ce vom vedea nivelul de pregătire şi de implicare al oamenilor”, a adăugat acesta.
„Am luat decizia organizării unui referendum, care va avea loc la începutul toamnei”, a spus la rândul său, la o conferinţă de presă la Melitopol, şeful acestei administraţii, Evgheni Baliţki.
De la începutul agresiunii lansate împotriva Ucrainei pe 24 februarie, armata rusă a cucerit o mare parte din două regiuni aflate în sudul acestei ţări, Herson şi Zaporojie, iniţiind între timp şi o campanie susţinută de rusificare a acestora. Autorităţile controlate acolo de Moscova afirmă că doresc alipirea acestor regiuni la Rusia, deşi preşedintele rus Vladimir Putin nu a anunţat public că ar avea vreun obiectiv de acest fel.
Armata ucraineană a lansat în ultimele săptămâni operaţiuni contraofensive în sud, în timp ce mare parte din trupele ruse sunt masate în est pentru a cuceri regiunile estice Doneţk şi Lugansk. Trupele ucrainene au reuşit să câştige puţin teren şi s-au apropiat de oraşul Herson, capitala regiunii omonime.
În acest timp, unul dintre vice-miniştrii de externe ruşi, Andrei Rudenko, a declarat că Rusia va răspunde pozitiv dacă Kievul ar dori reluarea negocierilor de pace, adăugând însă că Ucraina trebuie să accepte „realităţile teritoriale” ale situaţiei şi de asemenea un statut de ţară „nealiniată” şi „nenucleară”.
„Abordarea Rusiei nu s-a schimbat. Un viitor acord trebuie să stabilească un statut neutru, nealiniat şi nenuclear pentru Ucraina şi să recunoască realităţile teritoriale existente, inclusiv actualul statut al Crimeii, precum şi republicile Doneţk şi Lugansk”, a precizat Rudenko.
Deocamdată însă, Occidentul „i-a interzis Kievului să negocieze” cu Rusia, a remarcat viceministrul rus.
Ministrul ucrainean de externe Dmitru Kuleba a confirmat miercuri că în prezent nu au loc niciun fel de negocieri între Ucraina şi Rusia. „§Obiectivul Ucrainei în acest război (...) este să ne eliberăm teritoriile, să ne restabilim integritatea teritorială şi deplina suveranitate în estul şi sudul Ucrainei”, a precizat şeful diplomaţiei de la Kiev.
Putin a semnat o lege ce prevede pedepse grele pentru cei care instigă la acţiuni împotriva securităţii Rusiei
ACTUALIZARE 16:27 Vladimir Putin a semnat o lege care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru instigare la acţiuni împotriva securităţii Rusiei. Potrivit noilor dispoziţii, îndemnurile publice ale unor indivizi de a acţiona în acest sens vor fi pedepsite cu sentinţe cuprinse între doi şi patru ani de închisoare. Pedeapsa poate ajunge până la cinci ani de închisoare în cazul unor îndemnuri difuzate de mass-media şi la şapte ani de închisoare dacă sunt făcute în grup organizat.
Macron: Războiul din Ucraina va dura. Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea totală a gazului rusesc
ACTUALIZARE 16:13 Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina „va dura” şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o „armă de război”, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure”, a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.
Maia Sandu a vorbit despre modernizarea armatei: „Dacă Rusia încearcă într-o zi să ne atace, trimitem armata cu sapa să ne apere?”
ACTUALIZARE 15:23 Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi presa de peste Prut, citată de Agerpres.
Kuleba cere înființarea unui tribunal special care să judece agresiunea unui stat împotriva altui stat
ACTUALIZARE 15:19 Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a cerut joi comunităţii internaţionale un angajament mai ferm în privinţa urmăririi penale a crimelor de război comise în conflictul din Ucraina, relatează DPA. În acelaşi timp, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a pledat pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece crima de agresiune a unui stat împotriva altui stat, fiind vorba, în cazul dat, de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit AFP.
Rachetele care au lovit Vinița au fost lansate din Marea Neagră
ACTUALIZARE 15:00 Atacurile rusești asupra orașului Vinița au fost efectuate cu rachete de croazieră Kalibr lansate din Marea Neagră.
Potrivit lui Kirilo Timoșenko, șef adjunct al Oficiului Prezidențial al Ucrainei, rachetele care au lovit Vinița pe 14 iulie au fost lansate dintr-un submarin rusesc situat în Marea Neagră.
Printre cele 20 de persoane decedate după atacul rușilor se numără și trei copii.
Oficialii instalați de ruși în regiunea Zaporojie vor să organizeze un referendum pentru alipirea la Rusia în septembrie
ACTUALIZARE 14:50 Oficiali instalați de ruși într-o regiune a Ucrainei aflată parțial sub controlul Moscovei vor să organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia în septembrie, a raportat agenția de presă RIA Novosti, citând un oficial local, potrivit Reuters.
Un membru al administrației civilo-militare din Zaporojie a declarat joi că un vot de aderare va fi organizat la începutul toamnei. „Data estimată este în prima jumătate a lunii septembrie”, a spus Vladimir Rogov.
„Vom anunța data exactă când vom înțelege nivelul de pregătire și implicare a oamenilor”, a spus Rogov.
Forțele susținute de Rusia au ocupat majoritatea regiunii Zaporojie de-a lungul coastei de sud a Ucrainei, dar armata ucraineană încă controlează partea de nord a regiunii, inclusiv orașul Zaporojie, cel mai mare centru urban.
Rogov a spus anterior că regiunea va continua cu un referendum, chiar dacă Rusia nu ar putea obține controlul asupra întregii regiuni.
Reprezentanții Rusiei din regiunea ocupată Herson plănuiesc, de asemenea, un referendum pentru aderarea la Rusia la sfârșitul acestui an.
Crește numărul victimelor după bombardamentul din Vinița
ACTUALIZARE 14:00 Crește numărul victimelor după ce rușii au lovit, joi, cu rachete localitatea Vinița din centrul Ucrainei. Numărul morților ajunge la 20 potrivit autorităților ucrainene. De asemenea, numărul răniților a crescut la 90. Printre victime se număr și doi copii.
Ministrul de externe al Ucrainei cere condamnarea rușilor pentru crime de război. „Cel puțin un copil a fost ucis, printre alte victime ale unui atac cu rachete asupra Viniței. Vom judeca criminalii de război ruși pentru fiecare picătură de sânge și lacrimi ucrainene”, a scris Kuleba.
Între timp, zeci de salvatori caută printre ruinele clădirilor lovite de rachetele rusești.
Rachetele au vizat Casa Ofiţerilor, dar au lovit şi mai multe clădiri rezidenţiale. De asemenea, zeci de maşini parcate în zonă au fost cuprinse de flăcări. Atacul a avut loc în jurul orei 11:00.
Bombardamente rusești în centrul Ucrainei. 12 persoane au murit, inclusiv un copil
ACTUALIZARE 13:15 Trei rachete rusești au fost trase asupra clădirilor din Vinița, în centrul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.
Cel puțin 12 persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, a declarat șeful adjunct al Președinției Ucrainei, Kirilo Timosenko, pe Telegram, numind atacul „o altă crimă a ocupanților”. Alte 30 sunt rănite.
Printre clădirile lovite se numără și un centru medical.
Șeful poliției din Vinița, Igor Klimenko, a declarat că „rachetele erau îndreptate către o clădire cu birouri”. Și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate, a adăugat el.
Este primul bombardament al rușilor în Vinița.
Rușii au încercat să lovească Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 12:14 O pereche de avioane de luptă rusești SU-27 au încercat să bombardeze Insula Șerpilor, potrivit Comandamentului Operațional din Ucraina de Sud, scrie CNN.
„Bombele au căzut în mare, lângă insulă”, a spus Comandamentul Operațional, care nu a dat alte detalii.
Insula, situată în Marea Neagră, în largul coastei de sud a Ucrainei, este considerată ca fiind importantă din punct de vedere strategic pentru război dar și pentru tranzitul navelor care transportă cereale ucrainene.
Au fost lovituri aeriene repetate pe insulă de la plecarea rușilor, pe 2 și 7 iulie. De asemenea, joi, mai multe elicoptere KA-52 au atacat regiunea de sud a Hersonului de trei ori, fără victime, a spus Comandamentul Operațional.
Acesta a adăugat că Marina rusă și-a regrupat rândurile, spunând că are trei nave cu rachete și două submarine pe mare care „reprezintă o amenințare pentru întregul teritoriu al Ucrainei”.
Turcia anunță că Ucraina, Rusia și ONU au ajuns la o înțelegere privind reluarea exporturilor de grâne pe Marea Neagră
ACTUALIZARE 12:10 Turcia a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la o înțelegere în negocierile despre reluarea exporturilor de grâne ucrainene prin Marea Neagră blocate de invazia rusă, scrie The Guardian.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus miercuri că acordul final va fi semnat săptămâna viitoare când părțile implicate se vor întâlni din nou. Înțelegerea presupune înființarea unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi, în timp ce Turcia se va ocupa de garantarea siguranței rutelor de export pe Marea Neagră.
Turcia va înființa și un centru de coordonare împreună cu Ucraina, Rusia și ONU pentru asigurarea exporturilor de grâne, a anunțat Akar.
Rusia a declanșat „mobilizarea de voluntari” care să fie trimiși să lupte în Ucrana
ACTUALIZARE 11:16 Guvernul rus a început să lanseze apeluri la „mobilizarea de voluntari” în fiecare din regiunile sale pentru formarea de noi batalioane cu care să continue invazia în Ucraina, potrivit grupului de experţi americani de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), citat joi de agenţia de presă EFE.
Kremlinul „probabil a ordonat supuşilor federali” (regiunile din Federaţia Rusă) să formeze batalioane de voluntari pentru a participa la invazia rusă în Ucraina, în loc de a declara mobilizare parţială sau totală, potrivit acestui think tank, informează Agerpres.
ISW îl citează în acest sens pe corespondentul de război şi bloggerul rus Maksim Fomin, care a declarat că Rusia a început o „mobilizare a voluntarilor”, iar acesta înseamnă că „fiecare regiune trebuie să genereze cel puţin un batalion de voluntari”.
Media ruse au relatat că responsabili regionali recrutează bărbaţi în vârstă de până la 50 de ani (sau 60 pentru unele specialităţi militare) cu contracte de şase luni şi oferă salarii în medie între 220.000 şi 350.000 de ruble lunar (aproximativ între 3.750 dolari şi 6.000), potrivit experţilor ISW.
Școli lovite de rachete în Nikolaev
ACTUALIZARE 10:50 Două instituții de învățământ, o clădire a infrastructurii de transport și un hotel au fost avariate de rachetele rusești în orașul Nikolaev în această dimineață, potrivit guvernatorului regiunii, Vitali Kim.
O persoană a fost rănită, a adăugat el.
Kim a mai spus că patru persoane au murit și două au fost rănite ieri, în urma bombardamentelor asupra așezării Pervomaisk. De asemenea, o persoană a fost ucisă în urma bombardamentelor asupra locakității Baștanka, în cursul nopții trecute.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia nu a făcut progrese semnificative în Donbas
ACTUALIZARE 10:45 Forțele ruse nu au realizat „niciun progres teritorial semnificativ” în ultimele 72 de ore în Donbas, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, citat de The Guardian.
„În Donbas, forțele ruse continuă să efectueze lovituri de artilerie pe un front larg urmate, în unele zone, de atacuri lansate de către unități de mici dimensiuni. Cu toate acestea, nu au realizat progrese teritoriale semnificative în ultimele 72 de ore și riscă să-și piardă avansul acumulat după capturarea Lîsîceanskului”, se arată în evaluarea zilnică a insituției.
„Vehiculele învechite, armele și tacticile din epoca sovietică folosite de forțele ruse nu sunt capabile să aducă victorii rapide decât dacă sunt utilizate în număr covârșitor – lucru pe care Rusia nu este în prezent în măsură să-l facă”, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
„Torturați cu ace înfipte în răni”. Povestea luptătorului Tork, rănit grav la Azovstal, capturat de ruși, întors acum la iubita sa
ACTUALIZARE 08:20 Un soldat al regimentului Azov, cunoscut cu numele de Tork, este unul dintre apărătorii ucraineni ai Mariupolului care la sfârșitul lunii iunie, în urma schimbului de prizonieri, a reușit să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina. Acesta a povestit torturile la care a fost supus de ruși, dar și momentul în care a fost grav rănit în timpul bombardamentelor din Mariupiol.
Tork s-a alăturat regimentului Azov în urmă cu patru ani și a luptat pentru apărarea orașului-port Mariupol.
În aprilie, acesta a ajuns grav rănit la uzina Azovstal din cealaltă parte a orașului. Tork, împreună cu alți luptători, încercau să traverseze orașul asediat de ruși către combinatul siderurgic, însă în momentul în care treceau peste un pod au fost surprinși de un bombardament.
Soldatul povestește cum vehiculul lor a fost lovit și a căzut în apă. Acesta a reușit să supraviețuiască și a înotat sub pod, unde s-a ascuns o vreme alături de alți doi soldați. Rușii au bombardat podul timp de aproximativ 3 ore. Oamenii lui Tork au fost uciși de lunetiștii ruși, el fiind singurul supraviețuitor.
Citește continuarea articolului AICI
„Ursul”, „Infractorul”, ”Krypton”, „Bucătăria” și „Satana”. Cum alege NATO ciudatele nume pe care le dă avioanelor și rachetelor Rusiei
ACTUALIZARE 08:15 Ce înseamnă un nume? Dacă un lingvist va descoperi tot felul de semnificații, un expert NATO îți va răspunde că în spatele unui banal nume sunt mari șanse să regăsești astăzi un tip de armament al Federației Ruse. După aproape 5 luni de război în Ucraina, lumea a aflat, vrând-nevrând, despre rachetele „Satan” cu care Putin amenință Occidentul, avioanele Suhoi „Flanker”, MiG-urile „Fulcrum”, ori rachetele „Krypton” sau „Kitchen” („Bucătăria”) pe care rușii au început să le folosească tot mai des împotriva țintelor civile. Aceste denumiri ciudate sunt, de fapt, „codificările NATO” sub care sunt catalogate, de către experții Alianței, tipurile de armament sovietic (folosit în majoritate covârșitoare de ambele tabere în Ucraina), ori cel mai modern, de după 1991, al Federației Ruse. „Botezarea” armamentului rusesc se face în cadrul NATO după un tipar specific și are chiar o logică proprie în baza căreia sunt alese denumirile.
Un document NATO din 1967 arată preocuparea liderilor Alianței Nord-Atlantice de a crea un nomenclator cât mai complet dar și ușor de înțeles al avioanelor militare ale URSS și dezvăluie că sistemul „poreclelor” a fost stabilit oficial în cadrul Alianței din anul 1955.
Astfel, în codificarea NATO pentru bombardierele sovietice, numele acestora trebuie să înceapă cu litera „B” (de la „bombardier”), pentru avioanele de vânătoare, prima literă trebuie să fie „F” (de la „fighter” - „avion de luptă”), la avioanele de transport/cargo, prima literă să fie „C”, iar la elicoptere - „H”.
Citește continuarea articolului AICI
Fiica cea mică a lui Putin, numită în conducerea celui mai puternic grup de lobby din Rusia
ACTUALIZARE 08:07 Katerina Tihonova, fiica cea mică a președintelui rus Vladimir Putin, a fost numită în conducerea unui grup de lobby de business din Rusia, pentru a supraveghea programul de înlocuire a bunurilor de import, la care țara nu mai are acces în urma sancțiunilor occidentale, scrie The Moscow Times, preluând site-ul pro-Kremlin RBC News.
Sancțiunile occidentale și ieșirea de pe piața rusească a companiilor din vest, ca urmare a războiului din Ucraina, a condus la un colaps al importurilor, iar Rusia se confruntă acum cu o criză a bunurilor esențiale.
Asociația Rusă a Industriașilor și Antreprenorilor (ARIA) a numit-o pe Katerina Tihonova co-președinte a consiliului de coordonare a înlocuirii bunurilor din import, a scris site-ul RBC, preluat de Moscow Times.
Un purtător de cuvânt al asociației, cel mai puternic grup de lobby de business din Rusia, a confirmat numirea Katerinei Tihonova.
Noul consiliu, condus de președintele ARIA, Alexander Șokin, are sarcina de a întocmi propuneri legislative, de a crea servicii digitale și de a evidenția bunele practici în încercarea Rusiei de a-și reduce dependența de bunurile provenite din import.
Citește continuarea articolului AICI
Cum arată acum cel mai mare avion din lume, distrus de bombardamentele rusești. Ucraina anunță că va construi unul nou
ACTUALIZARE 08:00 Ucraina a anunțat că va construi un avion care să-l înlocuiască pe AN-225 Mriya (Visul), cel mai mare avion din lume, distrus de bombardamentele rusești la începutul invaziei în Ucraina, relatează ABC News.
Pentru că AN-225 a fost grav avariat, el nu mai poate fi reparat, așa că ucrainenii au început construcția unui aparat care ar urma să fie la fel de mare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus recent că guvernul vrea să reconstruiască avionul folosind fuzelajul celei de-a doua aeronave similare, a cărei producție nu a fost niciodată dusă la capăt.
Citește continuarea articolului AICI
Explozii în Nicolaev
ACTUALIZARE 07:50 Primarul orașului Nikolaev a precizat că s-au auzit trei explozii joi dimineață și i-a îndemnat de locuitori să se adăpostească, relatează Kyiv Independent.
Echipele de salvatori intervin deja la fața locului, a mai anunțat primarul Oleksandr Sienkovych pe platforma Telegram, transmite Ukrinform, subliniind că „rasiștii au vizat din nou o serie de obiecte civile din Nikolaev”.
Sirena antiaeriană a început să sune în jurul orei 4.25 a.m. Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, în oraș au izbucnit explozii puternice. Încă nu se știe nimic despre numărul victimelor.
Zelenski: Ucraina depune eforturi semnificative pentru a relua aprovizionarea cu alimente pe piața mondială
ACTUALIZARE 07:40 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul zlinic postat pe rețelele sociale miercuri noapte, că Ucraina depune eforturi semnificative pentru a relua aprovizionarea cu alimente pe piața mondială.
„Astăzi am semnat un decret prin care se acordă Ordinul Meritul de gradul I pentru Maryna Viazovska, o matematiciană ucraineană care a devenit laureată a medaliei Fields anul acesta. Acesta este un premiu foarte important și prestigios. Doamna Viazovska a devenit a doua femeie din întreaga istorie a premiului din 1936 care a câștigat această medalie. Astăzi vreau să îi mulțumesc doamnei Maryna. Nu doar pentru munca ei în științele matematicii, ci și pentru faptul că ne ajută pe noi, toți ucrainenii, să ne protejăm libertatea și independența. În special, în cadrul ceremoniei de decernare a Medaliei Fields la Congresul Internațional al Matematicienilor, în discursul său, doamna Maryna a vorbit despre Ucraina, despre războiul Rusiei împotriva țării noastre, dar și despre crimele ocupanților ruși.
Doamna Maryna a studiat în Ucraina, la Kiev, lucrează în Elveția, la Lausanne, și conduce catedra de teoria numerelor. Cred că va veni o zi când Maryna Viazovska se va putea întoarce în Ucraina și va preda aici.
Am luat parte la lucrările conferinței „Asian Leadership”, care are loc în fiecare an la Seul, capitala Republicii Coreea. Aceasta este una dintre acele platforme care atrage atenția întregii regiuni. Și este important pentru Ucraina ca interesele și valorile noastre să fie auzite și percepute în toate părțile lumii, în special în țările din Asia. Le-am mulțumit pentru sprijinul acordat și am cerut o opoziție mai activă față de tacticile teroriste rusești.
Și ce ironie diabolică: astăzi reprezentanții structurilor de ocupație din Donețk au anunțat că sunt, după cum se spune, recunoscuți de Coreea de Nord. Desigur, vom reacționa într-un mod foarte dur la toate nivelurile. Dar aceasta este știrea care nici măcar nu are nevoie de comentarii suplimentare. Totul este evident. Calea pe care o luăm și calea către care o pot duce ocupanții.
Curățarea resturilor continuă după atacul rusesc asupra orașului Chasiv Yar. Până în acest moment, lista morților include 48 de persoane, inclusiv un copil. Din păcate, numărul celor salvați nu s-a schimbat: 9 persoane. Salvatorii vor lucra la fața locului până când toate resturile vor fi curățate. A fost una dintre cele mai brutale lovituri rusești din timpul întregului război, care a făcut atât de multe victime. Condoleanțe rudelor și prietenilor victimelor.
Mă pregătesc să mă adresez participanților la forumul de la Haga în Țările de Jos, care va fi dedicat urmăririi penale a criminalilor de război ruși. Democrațiile mondiale sunt dispuse să facă tot ce este necesar pentru ca fiecare terorist rus să răspundă de răul împotriva ucrainenilor. Și trebuie să ne coordonăm eforturile în așa fel încât toți vinovații să primească sentințe corecte.
Astăzi în știri apar multe referiri la întâlnirea din Turcia privind deblocarea exporturilor agricole din țara noastră prin Marea Neagră. Într-adevăr, depunem eforturi semnificative pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piața mondială. Și sunt recunoscător Națiunilor Unite și Turciei pentru eforturile lor. Ca să ajungem la reușită este nevoie nu doar de statul nostru, ci și, fără exagerare, de întreaga lume. Dacă reușim să înlăturăm amenințarea rusă la adresa navigației în Marea Neagră, vom putea elimina severitatea crizei alimentare mondiale. Delegația ucraineană m-a informat că există unele progrese. Vom conveni asupra detaliilor cu Secretarul General al ONU în zilele următoare.
Veșnică amintire tuturor celor care și-au dat viața pentru Ucraina! Recunoştinţă veşnică tuturor celor care ne protejează ţara!
Glorie Ucrainei!”, a fost mesajul liderului de la Kiev, citat de Ukrinform.
Presa rusă: Un oficial al autoproclamatei Republici din Lugansk anunță că rușii au intrat în Siversk
ACTUALIZARE 07:30 Forțele ruse și trupele Republicii Populare Lugansk (LPR) au intrat în Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, a declarat miercuri Vitali Kiselyov, asistentul ministrului de interne al LPR, potrivit agenției de știri de stat rusă TASS, scrie Reuters.
Kiselyov a spus că orașul ar putea fi capturat în câteva zile. DEclarațiavine după cea făcută marți de ambasadorul în Rusia al autoproclamatei Republici Populare Luhgansk, Rodion Miroshnik, care spunea că forțele ruse au încercuit orașul Sieversk din estul regiunii ucrainene Donețk.
Sieversk este un alt teritoriu separatist pe care Moscova încearcă să îl smulgă de sub controlul Kievului și se află pe linia întâi a bătăliei pentru regiunea Donbas din estul Ucrainei. De asemenea, localitatea din regiunea Bahmut este situată la 99 de kilometri nord de orașul Donețk și avea o populație de aproximativ 11.000 de locuitori înainte de declanșarea războiului.
Cele mai recente informații legate de desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Negocierile ruso-ucrainene se reiau săptămâna viitoare
- Al treilea cetățean american a fost capturat de separatiștii proruși din Ucraina
- Coreea de Nord a recunoscut independența regiunilor Lugansk și Donețk
- Aurescu, despre „mercenarii români” din Ucraina: Autoritățile ruse duc un război informațional împotriva țărilor NATO
- România și-a dat acordul pentru ca navele cu cereale să treacă prin Canalul Bâstroe
- Perspectivele economice globale s-au „întunecat semnificativ” în urma consecințelor războiului din Ucraina, a spus șefa Fondului Monetar Internațional. Kristalina Georgieva
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
