Video Exclusiv Este posibilă o schimbare de regim în Cuba? Disidentul Pedro Fuentes Cid: De la protestele din iulie, opt generali au murit misterios
„Patria or Muerte!”, adică patria sau moartea. Aşa se striga în Cuba când Fidel Castro se instala la putere. Acum, sloganul a devenit „Patria y Vida!”, Patria şi viaţa! Tinerii cubanezi au realizat că revoluţia este bună dacă în urma ei se instalează un regim care respectă oamenii şi drepturile lor. Controlul populaţiei, restricţiile şi represiunea împotriva celor care critică actuala conducere a ţării sunt la ordinea zilei. Pedro Fuentes Cid a fost deţinut politic în Cuba lui Castro, dar povesteşte într-un interviu pentru Digi24 că ceea ce trăieşte acum opoziţia din ţara lui este chiar mai dur decât acum 62 de ani. Ce șanse are, în aceste condiții, o schimbare a regimului de la Havana? Disidentul cubanez este optimist.
Cine conduce astăzi Cuba?
Sistemul de sănătate cubanez a fost împins la limită de răspândirea variantei Delta a coronavirusului. Cubanezii au cerut guvernului să solicite ajutor internaţional, pentru că lipsurile au agravat rapid întreaga situaţie. Răspunsul oficialilor a fost că nu este nevoie de ajutor, pentru că în mod sigur Cuba este rezistentă şi reuşeşte să facă faţă oricărei probleme. Aceasta a fost picătura care a umplut paharul răbdării pentru cetăţeni. Hashtag-ul #SOSCUBA a invadat Twitterul şi oamenii au ieşit în stradă în această vară, mai revoltaţi ca niciodată de indiferenţa autorităţilor în faţa crizei adânci care ţine captivă naţiunea din Caraibe. Dictaturile care s-au succedat în Cuba, de la cea a generalului Fulgencio Batista la cea a lui Fidel Castro şi până în prezent, nu reuşesc să le asigure cubanezilor o viaţă normală.
Cristina Cileacu: Aţi luptat împotriva dictaturii militare în timpul vieţii dvs şi dacă ne uităm astăzi la Cuba, vedem ceva ce este oarecum asemănător. Este o altfel de dictatură, dar de asemenea, condusă de militari.
Pedro Fuentes Cid, fost deținut politic în Cuba: Exact.
Cristina Cileacu: Cine conduce astăzi Cuba şi cum aţi descrie dvs acest regim: este sau nu o dictatură?
Pedro Fuentes Cid: Bineînţeles că este o dictatură. Noi am luptat împotriva dictaturii Batista. Am luptat în Revoluţie, l-am întâlnit pe Fidel Castro, l-am întâlnit pe Che Guevara, i-am cunoscut pe toţi cei din preajma lor şi apoi ei au trădat revoluţia pentru care am luptat. Au trădat-o. Eu mă consider un revoluţionar, dar nu un comunist. Nu voi fi niciodată un comunist. Când am văzut că Raul (n.r. Castro), Fidel, Che şi toţi ceilalţi devin comunişti şi îi trădează pe martirii noştri, cei care au luptat cu noi împotriva dictaturii Batista şi au murit, dar n-au fost comunişti şi n-ar fi devenit niciodată comunişti, au fost trădaţi. Aşa că am avut datoria faţă de ei să facem ceva. De aceea am continuat lupta împotriva dictaturii lui Fidel Castro şi de aceea am sfârşit ca deținut politic, ceva ce nu a fost deloc în intenţiile mele. Planul meu era ca în loc să fiu deținut, mai degrabă să mor luptând împotriva lor. Dar Dumnezeu nu mi-a acordat această şansă.
Chiar și rușii și chinezii au încercat să schimbe regimul din Cuba
Embargoul impus de Statele Unite pare să fie răspunsul pentru orice problemă are Cuba. Doar că eşecurile regimurilor de la Havana sunt atât de evidente, că nimeni nu mai crede această scuză pe care o foloseşte şi conducerea actuală. Rădăcinile nemulţumirilor cubanezilor sunt foarte adânci, iar comportamentul recent al autorităţilor nu a făcut decât să ridice gradul de nervozitate din ţară. Cetăţenii se confruntă cu dificultăţi economice, au acces limitat la informaţii, iar cei care se opun regimului sunt reduşi la tăcere.
Cristina Cileacu: Acest regim care conduce astăzi Cuba are tendinţa de a acuza Statele Unite pentru orice nu funcţionează în Cuba. Deci cine este responsabil pentru situaţia socială şi economică a ţării dvs, astăzi?
Pedro Fuentes Cid: Cine este responsabil pentru acestea? Regimul. Doar regimul. Toată lumea a încercat să-l schimbe. Nu doar ţările vestice, Statele Unite şi alte state, dar chiar şi ruşii au încercat să schimbe anumite metode pe care Fidel Castro şi Che le foloseau. Şi chinezii au încercat să schimbe regimul, dar ei nu au dorit nicio schimbare. Au păstrat unul dintre cele mai rele tipuri de dictatură pe care le-a cunoscut lumea. Iubesc istoria, am studiat istoria, dar vreau să-ţi spun că sunt puţini termeni de comparaţie cu alte dictaturi. Cuba a făcut ceea ce a devenit un exemplu de una dintre cele mai rele dictaturi din lume şi asta este foarte trist, pentru că vorbesc despre ţara mea.
Jocul dublu al armatei cubaneze
Forţele Armate Revoluţionare din prezent au la bază fosta armată de rebeli care a eliberat Cuba de dictatura Batista, în 1959. De-a lungul timpului, armata şi-a consolidat însă un rol nou, cel de putere politică şi economică, mai ales după demisia lui Fidel Castro de la conducerea ţării. La recentele proteste însă, militarii care aveau imaginea de susţinători ai poporului s-au dovedit a fi împotriva lui. Armata, alături de forţele speciale cubaneze, care poartă numele popular de „Viespile Negre”, şi trupe ale Ministerului de Interne au colaborat la reprimarea dură a revoltelor. Iar liderii opoziţiei sunt primii care dispar fără urmă.
Cristina Cileacu: Au fost recent proteste în Cuba şi sunt încă proteste în Cuba împotriva acestui regim, dar în acelaşi timp, ceea ce a fost Armata de Eliberare a Cubei pare să lucreze acum cu serviciile secrete cubaneze, în special cu trupele „Viespile Negre” şi împreună luptă împotriva oamenilor.
Pedro Fuentes Cid: Nu toţi.
Cristina Cileacu: Nu toţi, dar mare parte dintre ei. Mai este, în acest moment, vreo opoziţie în Cuba?
Pedro Fuentes Cid: De la protestele din luna iulie, 11 iulie, au murit opt generali în Cuba, iar lucrul acesta este public. Unii dintre ei nu pot fi localizaţi de familiile lor, nu li se spune de ce au murit. Ar putea fi bineînţeles o coincidenţă, dar este o coincidenţă foarte stranie şi uneori, când îmbătrâneşti, ca mine, nu mai crezi în coincidenţe. Câţiva generali au murit şi sunt sigur că sunt mulţi alţii din armata de acolo, poate unii dintre cei pe care i-am cunoscut şi eu pe vremuri sau fiii lor sunt acum acolo şi nu sunt încântaţi deloc de faptul că trebuie să se confrunte cu tineretul cubanez. Dacă ar fi fost vreo invazie din afară, dacă vene cineva din altă parte, da. Dar nu cu cetăţenii cubanezi care cer „Patria şi Viaţa”. Adică vor o viaţă. În loc de „Patria ori Moartea”, ei cer „Patria şi Viaţa”. Ei vor să aibă mâncare, vor să aibă vaccinuri, pentru că este pandemie, vor să aibă bucurii în viaţă, ca oricine altcineva. Dar nu pot avea toate astea şi trebuie să se urce pe plute, să plece spre SUA, să-şi rişte vieţile în timp ce traversează oceanul, ca să poată fi liberi. Chiar şi copiii militarilor care guvernează acum Cuba pleacă, mulţi dintre ei trăiesc la Miami sau în alte locuri din lume, în locuri libere din lume.
Există opoziție în Cuba, dar e și foarte multă teroare
În Cuba, cei mai mulţi membri ai principalelor grupuri de opoziție rămân în închisoare sau în arest la domiciliu. Perspectivele lor de eliberare sunt din ce în ce mai slabe. Statul cubanez a ignorat în mod sistematic solicitările familiilor și prietenilor de a furniza informații cu privire la locurile unde sunt ţinuţi deținuții, despre care nu se știu multe detalii, sau de a negocia eliberarea acestora.
Cristina Cileacu: Da, dar ca să fie o opoziţie care să funcţioneze, trebuie să existe organizare. Sunt şi lideri care conduc această opoziţie?
Pedro Fuentes Cid: Sunt mulţi lideri în Cuba. Sunt lideri în diferite blocuri, sunt lideri în fiecare oraş, sunt lideri în fiecare cartier. Sunt mulţi lideri în Cuba. Da, este opoziţie, este una foarte activă, dar este şi multă teroare. Pe vremea mea erau împuşcaţi de plutonul de execuţie. Sau le dădeau, aşa cum mi-au dat mie, o sentinţă de 60 de ani. 60! Mi s-a terminat sentinţa în martie anul acesta, pe 27 martie mi s-a încheiat sentinţa de 60 de ani, pentru că m-am revoltat la 2 ani după Revoluţia noastră împotriva lui Batista.
Cristina Cileacu: Întrebarea este ce se întâmplă cu aceşti lideri ai opoziţiei, acum, în timpul protestelor din prezent din Cuba, în timpul regimului prezent?
Pedro Fuentes Cid: Oamenii încă protestează, dar guvernul cubanez ştie cum să controleze aceste proteste prin teroare. Cum spuneai şi tu, aduc soldaţii care vin cu bastoane şi încep să îi lovească pe tinerii care protestează paşnic. Îi lovesc cu bastoanele. Asta se întâmplă acolo. Asta le face Miguel Díaz-Canel (n.r. - preşedintele Cuba) cetăţenilor cubanezi, el şi partidul comunist de acolo.
Cine câştigă din statu-quoul cubanez
Autorităţile cubaneze îşi apără monopolul pe care îl au asupra economiei cubaneze, iar orice protest este văzut ca un atac direct la bunăstarea celor care conduc. Cei care controlează banii, controlează de fapt şi deciziile politice ale Cubei. Forţele Armate Revoluţionare controlează peste 50% din veniturile comerciale cubaneze, printr-un conglomerat de companii, numit GAESA. Ei sunt cei care practic fac profit din hoteluri, casele de schimb valutar, agenţiile imobiliare, turism şi alte activităţi. Revoltele de stradă din această vară au avut efecte nedorite pentru oameni, care acum sunt mai strict supravegheaţi, represiunea împotriva lor a devenit mai dură, iar influenţa militarilor în politică a crescut.
Cristina Cileacu: Actualul regim controlează o mare parte din economie şi are tot interesul să rămână la putere în continuare. Care sunt şansele să fie un regim nou în Cuba?
Pedro Fuentes Cid: Şanse destul de bune. Asta este mult mai posibil acum decât a fost acum câţiva ani. Este chiar mai posibil acum decât a fost anul trecut. De ce? Pentru că tinerii din Cuba sunt sătui de tot. Ei au aflat că singurul lucru pe care îl pot pierde dacă protestează este viaţa lor. Iar viaţa lor nu merită trăită în felul în care o trăiesc acum. Nu merită. Ce fac? Vegetează. Trebuie să spună „DA” la orice. Da, Da, Da! Dacă spun NU, sunt eliminaţi. Aceasta nu este corect.
Cristina Cileacu: Sunt mulţi cubanezi care trăiesc în SUA, am văzut proteste şi în SUA, de asemenea.
Pedro Fuentes Cid: În solidaritate cu poporul cubanez, da.
Cristina Cileacu: Da, în solidaritate. Întrebarea este ce poate această administraţie să facă, pentru că anumite pancarte de la aceste proteste spuneau „Joe Biden, ajută-ne”. Ce poate face actuala administraţie americană pentru cetăţenii din Cuba?
Pedro Fuentes Cid: Totul. Dar în 62 de ani am văzut cum se perindă cam 16 administraţii americane. Toate au promis cubanezilor că dacă le votează, îi vor ajuta cu problema cubaneză, îi vor ajuta cu patria cubaneză. Nu s-a întâmplat nimic. Deci acum, da, ar putea să ne ajute, dacă ar vrea. Dar ce şanse sunt, dacă ceilalţi nu au făcut asta? Trump - un personaj foarte puternic, nu? - a fost în funcţie patru ani. Toţi am votat pentru Trump, eu chiar am făcut campanie pentru Trump şi chiar am vorbit alături de vicepreşedintele lui, în turneul electoral, care venise la biroul foştilor deţinuţi politic. De ce? Pentru că suntem o comunitate puternică de 40 de mii de oameni, cu tot cu familiile noastre, în statul Florida. Iar asta înseamnă multe voturi. Aşa că am făcut campanie pentru Trump. Ce s-a întâmplat? S-a ocupat de problemă? Nu. Se va ocupa Biden de problemă? Nu ştiu, pentru că nu pot să văd în viitor, nu am un glob de cristal, dar în orice caz, cred că noi înşine trebuie să ne ocupăm de problemă. Cubanezii trebuie să facă asta. Noi trebuie să rezolvăm problema.
Interese chineze în Cuba comunistă
Metoda folosită de Partidul Comunist Chinez de a controla internetul este aplicată şi în Cuba, iar cel mai bine s-a văzut acest lucru în timpul protestelor din vară. Transmisiunile pe reţele sociale pe care le făceau cetăţenii au fost întrerupte brusc, pentru că regimul a închis internetul şi serviciile de telefonie pe întreaga insulă. Infrastructura de telecomunicații a Cubei este construită în mare parte de companii chineze. De altfel, chinezii sunt interesaţi de poziţia strategică a Cubei în zona Caraibilor şi au decis să sprijine financiar ţara pe care o consideră „un bun frate, un bun tovarăș şi un bun prieten” al Chinei.
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la Cuba şi la situaţia internă, este mereu cineva dormic să investească în ţări cu probleme şi mă refer la China. Iar China a investit deja în infrastructura de telecomunicaţii din ţara dvs şi de asemenea, cu aceste investiţii a ajutat regimul să supravegheze mai bine oamenii, pe cei care protestează. Ce cred cubanezii despre investiţii precum aceasta?
Pedro Fuentes Cid: Oricine ne aduce „lumină” va fi primit. Întrebi de cubanezi?
Cristina Cileacu: Da, nu de guvern, de cetăţeni.
Pedro Fuentes Cid: Guvernul cubanez a avut investitori care ori au sfârşit în închisoare, ori li s-au confiscat investiţiile, lucruri incredibile, pentru că ei pur şi simplu nu respectă elementele de bază ale proprietăţii. Dacă chinezii fac investiţii acolo este datorită guvernului chinez care este puternic. Iar dacă Cuba i-ar trăda, atunci ar face Cuba să regrete. Deci este ceva diferit. Dar dacă cineva care are bani merge pur şi simplu şi investeşte în Cuba, atunci „divorţează” de banii lor.
Cristina Cileacu: Dar ce primeşte China la schimb pentru aceste investiţii, din partea guvernului cubanez?
Pedro Fuentes Cid: Aş spune că primesc vibraţii foarte rele din partea întregii lumi. Pentru că întreaga lume ştie despre Cuba că este o dictatură, că milioane de cubanezi au fost nevoiţi să migreze în alte locuri, că mii de cubanezi au fost împuşcaţi de plutoanele de execuţie ale guvernului cubanez, că sute de mii de cubanezi sunt foşti deţinuţi politic sau că sunt în închisoare în Cuba şi acum se ocupă de proteste, de tinerii care au ieşit pe străzi să ceară libertate. Îi bat, îi închid, îi condamnă câtre patru ani jumătate, doi ani, un an, intră cu poliţia în case, le iau bunurile, le bat familiile, oameni cu copii mici, îi calcă în picioare, poliţiei nu îi pasă.
Viva la Revolucion?
Cristina Cileacu: Aţi avut experienţa unor zile rele în viaţa dvs, pentru că aţi fost deţinut politic, iar idealul Cubei este să promoveze Revoluţia. Este posibilă o revoluţie acum, în Cuba, şi dacă da, ar fi una sângeroasă?
Pedro Fuentes Cid: Cine şi-ar fi putut imagina aici, în România, sub Ceauşescu şi „regatul” Securităţii, că într-o zi, Ceauşescu o să dispară, o să fie mort şi că voi veţi fi liberi? Că o să aveţi libertatea să vă alegeţi orice preşedinte vă doriţi? Acum o aveţi, deci se poate întâmpla. Se poate întâmpla, da, cu siguranţă. Şi se poate întâmpla destul de curând, pentru că oamenii sunt sătui de această dictatură din Cuba. Suntem toţi sătui de ea, noi, cubanezii. Deci se poate întâmpla. Nu ştiu să îţi spun cum, pentru că nu am globul de cristal, dar se poate întâmpla.
Cristina Cileacu: Să spunem „Viva la Revolucion!” sau este un slogan greşit?
Pedro Fuentes Cid: Personal sunt un revoluţionar, dar nu voi fi niciodată un comunist. Sunt revoluţionar pentru că am luptat pentru revoluţie, împotriva regimului corupt şi mi-aş dori pentru ţara mea, aşa cum are deja lucruri bune - îngrijiri medicale gratuite, cred în aşa ceva, cred şi în educaţia gratuită. Cred că o ţară nu ar trebui să fie coruptă, cum este acum Cuba, una dintre cele mai corupte din lume. Dacă ai Covid, mergi la spital şi vrei un pat, trebuie să plăteşti autorităţile din spital.
Cristina Cileacu: Vă mulţumesc pentru acest interviu.
Pedro Fuentes Cid: Eu îţi mulţumesc pentru că m-ai lăsat să spun lumii adevărul meu.
Cristina Cileacu: Să sperăm la zile mai bune pentru Cuba.
Pedro Fuentes Cid: Absolut!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
