Galerie Foto El Salvador a arestat 2% din populația adultă în războiul împotriva bandelor, cu prețul încălcării constituției. Țările din zonă învață
La opt luni de când președintele salvadorian Nayib Bukele a declarat război bandelor din micul stat din America Centrală, aproximativ 2% din populația adultă a țării a ajuns după gratii - în jur de 100.000 de oameni, scrie CNN.
Războiul lui Bukele împotriva bandelor, declanșat după confruntările sângeroase din luna martie, când zeci de oameni au fost uciși, a plasat El Salvador într-o stare prelungită de urgență, iar drepturi constituționale importante precum dreptul la un proces echitabil sau libertatea de asociere au existat într-un mod mai "relaxat".
Această politică anti-bande "mano dura" - "executată cu o mână de fier" pare să dea rezultate, rata crimelor fiind în scădere la nivel național, potrivit lui Tiziano Breda, expert pe America Centrală al organizației Crisis Group.
În același timp, Bukele se bucură și el de o notorietate la care mulți șefi de stat doar visează - este susținut de peste 86% din populație, potrivit unui sondaj realizat de CID Gallup în 12 state din America Latină, fiind cel mai popular șef de stat din regiune, în ciuda presupuselor încălcări ale drepturilor.
Există semne de întrebare legate de sustenabilitatea măsurilor luate în El Salvator, iar organizațiile non-guvernamentale din regiune avertizează că popularitatea de care se bucură Bukele ar putea duce la reproducerea măsurilor din El Salvador și în alte state din regiune, unele țări din America Latină aplicând deja măsuri extra-judiciare similare pentru a-și rezolva propriile probleme cu bandele.
Johathan D. Rosem, profesor asistent la Universitatea New Jersey, care a fost co-autor pentru mai multe cărți legate de crima organizată, traficul de droguri și securitate pe continentul american, subliniază că politica "mano dura" are tendința să producă repercusiuni.
"Rețeta perfectă pentru abuzuri"
El Salvador găzduiește unele dintre cele mai cunoscute bande din lume, printre cre Barrio 18 și MS-13. Ultima a apărut în anii '80 în Los Angeles printre imigranții salvadorieni care își părăsiseră țara din cauza războiului civil violent care era finanțat parțial și de SUA. Banda a crescut și s-a extins și în rândul altor migranți din American Centrală, iar în anii '90 mulți membri au fost deportați în țările natale, cauzând o creștere a violenței în aceste state, susțin experții.
Potrivit Crisis Group, înainte de măsurile lui Bukele, aproximativ existau aproape 70.000 de membri de bande în El Salvador și era "aproape imposibil ca politicienii sau oficialii de stat să îi evite dacă voiau, spre exemplu, să desfășoare o campanie electorală sau să ofere ajutoare în cartierele sărace".
Organizațiile pentru drepturile omului se tem acum că efortul de a-i elimina pe acești oameni avut propriile costuri, ducând la arestarea a 58.000 de oameni în doar 8 luni, aglomerarea închisorilor și militarizarea societății, care este acum patrulată de soldați.
Potrivit unui raport Human Rights Watch (HRW) lansat pe 7 decembrie, războiul lui Bukele cu bandele ar fi deschis calea unor presupuse abuzuri: torturi și tratamente rele în detenție, dar și arestări arbirare făcute de de poliție și armată, care intră cu preponderență în cartierele sărace.
Pe 3 decembrie, războiul autorităților din El Salvador împotriva bandelor a trecut la un nou nivel: încercuirea completă a municipalității Soyapango, un oraș cu 300.000 de locuitori. Președintele a distribuit pe Twitter un clip video cu trupele care mărșăluiau în zonă.
Juan Pappier, cercetător la HRW, a declarat pentru CNN că măsurile din Soyapango au fost "rețeta perfectă pentru abuz".
"Există o modă în America Latină - se consideră că pentru a combate probleme grave de securitate trebuie să suspenzi drepturile cetățenilor", spune Pappier, dând ca exemplu situațiile din Chile și Ecuador din luna noiembrie, unde statul a instituit stare de urgență când s-a confruntat cu violențe.
Recent, liderul de stânga din Honduras a introdus stare parțială de urgență din cauza bandelor, iar o situație similară are loc și în Jamaica - începând de marți, forțele de securitate pot aresta oameni și efectua percheziții fără mandat.
Reversul medaliei
În trecut, și alte guverne din El Salvador au încercat să rezolve problema bandelor cu măsuri asemănătoare, asta ducând doar la o agravare a situației.
Fostul președinte Antonia Saca - care a pledat vinovat în 2018 când era acuzat că a deturnat fonduri publice de 300 de milioane de dolari - a lansat un plan denumit "super mano dura" - "super mâna de fier". Potrivit analiștilor, încarcerarea în masă a dus la consilidarea puterii bandelor după gratii. "Desfășurarea armatei și poliției a dus la o situație în care bandele nu se mai luptau doar între ele, ci și cu autoritățile. În 2015, El Salvador a depășit Honduras și a devenit cea mai violentă țară din lume, cu 100 de crime la 100.000 de locuitori. În ultimii ani, violențele le-au depășit pe cele petrecute în timpul războiului civil", arată un studiu realizat în 2020 de organizația Rosen.
Când Bukele a devenit președinte, în 2019, rezolvarea problemei bandelor a rămas pe agendă. Nayib Bukele s-a promovat ca un tânăr progresist, însă ulterior au apărut temeri legate de tendințele lui de lider autoritar.
Jurnaliștii critici și membri societății civile au fost ținte ale administrației lui, iar în 2020 el a trimis trupe armate în Congres, cerând parlamentarilor să voteze planul său de a obține un împrumut pentru a lupta împotriva bandelor. În septembrie 2021, Curtea Constituțională din El Salvador, plină de aliații lui - potrivit ONG-ului Freedom House, a deschis calea ca el să poată candida pentru două mandate consecutive la conducerea țării.
Pe măsură ce rata criminalității a început să scadă în 2020, au existat relatări potrivit cărora guvernul lui Bukele ar fi încheiat înțelegeri cu bandele. Potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA, administrația lui Bukele a fost acuzată că ar fi oferit stimulente financiare bandelor Barrio 18 și MS-13 în 2020 pentru "a se asigură că incidentele violente și numărul crimelor râmân la nivel scăzut". Autoritățile din El Salvador au negat acuzațiile.
ONG-urile se pun oarecum de acord că armistițiul lui Bukele cu bandele a căzut în martie 2022 "ceea ce a făcut banda MS-13 să înceapă valul de crime pentru a pune presiune pe guvern să facă concesii", spune Tiziano Breda, expert pe America Centrală al organizației Crisis Group.
Planul MS-13 s-a întors împotriva bandei, iar Bukele a anunțat starea de urgență și suspendarea unor drepturi constituționale.
Statistici clare sunt greu de obținut, arată Human Rights Watch, însă organizația citează un document al Poliției Naționale care arată că a existat o scădere de 50% a crimelor între ianuarie și finalul lunii octombrie față de aceeași perioadă din 2021. Informația este aprobată și de alți analiști. "Din ce auzim din comunitățile din zona bandelor, majoritatea grupărilor au fost îngenunchiate, mulți membri au fugit sau se ascund în zonele rurale, însă măsurile îi afectează mai degrabă pe cei de jos decât pe cei din conducere", Tiziano Breda.
O nouă criză se conturează
Scăderea criminalității va convinge mai mulți oameni să nu mai plece din țară, pe termen scurt, spune Juan Pappier, cercetător la HRW, însă acesta nu crede că această situație va dura întrucât războiul împotriva bandelor a lăsat multe familii fără venituri.
"Unii oameni sunt speriați de poliției, deci privarea de drepturi are un preț și ar putea genera un noul val de migranți", spune el.
Totodată, El Salvador are acum condițiile perfecte pentru noi recrutări în cadrul bandelor, potrivit lui Pappier. "Oameni fără legături cu bandele sunt arestați, ajung în închisoare și sunt lipsiți de mijloacele lor de trai - aceasta este persoana ideală de recrutat", spune Pappier.
Editor : V.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
