Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene, are de dus o luptă dificilă pentru un nou mandat după noile alegerile europarlamentare de peste o săptămână – dacă ultima oară a reușit să obțină postul cu o majoritate fragilă de doar nouă voturi, de data aceasta aritmetica parlamentară s-ar putea să nu-i fie foarte favorabilă, scrie Politico.
Sondajele pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie nu arată o imagine prea bună pentru partidele mainstream, mai ales pentru PPE, principalul partid din legislativul european. Există o șansă ca creștin-democrații europeni și conservatorii germani să nu dispună de voturile necesare pentru a convinge și celelalte forțe să o susțină pe Von der Leyen.
Pentru a obține al doilea mandat, ea are nevoie să depășească două obstacole importante – (1) în primul rând, trebuie să obțină sprijinul unei majorități calificate în Consiliul European, acolo unde participă cei 27 de șefi de stat sau guvern;
(2) În al doilea rând, trebuie să obțină cel puțin 361 de voturi din 720 în Parlamentul European.
Drumul dificil spre o majoritate în Parlamentul European
Pentru moment, Consiliul European nu este neapărat un „factor de risc” pentru candidatura Ursulei von der Leyen – 12 din cei 27 de lideri fac parte din PPE și se vor alătura, foarte probabil, corului de susținători ai actualei șefe a Comisiei.
Nici principalii lideri non-PPE din Consiliu nu au semnalat încă vreo opoziție fundamentală față de Von der Leyen. Președintele Macron (Renew) și cancelarul german Scholz (S&D) ar putea să susțină alți candidați, însă pentru moment nu pare că acest lucru se întâmplă.
Obstacolul major va fi, însă, Parlamentul European, unde PPE pare că va obține în jur de 170 de locuri. Pentru a construi o majoritate, Von der Leyen are nevoie să convingă celelalte grupuri politice mainstream – social-democrații și liberalii – o negociere dificilă în care vor fi incluse funcțiile de conducere la nivelul celorlalte instituții europene dar și funcțiile de comisar cele mai importante din viitoarea comisie.
Chiar și așa, aritmetica electorală va fi foarte dificilă pentru Ursula von der Leyen – ea are nevoie de 361 de voturi pentru a obține un nou mandat, în condițiile în care proiecțiile sugerează că PPE nu va avea nici măcar jumătate dintre acestea în nou legislatură.
Dacă Von der Leyen reușește, totuși, să obțină sprijinul forțelor mainstream, totul voturilor acestora ar fi undeva în jurul cifrei de 390, conform proiecțiilor Politico.
Nu este atât de simplu, însă. Experții și insiderii politici avertizează că și dacă liderii partidelor o vor susține pe Von der Leyen, un număr de puțin peste 10% dintre parlamentari vor ignora, probabil, mandatul partidului și vor vota împotrivă sau se vor abține.
O astfel de pierdere ar fi catastrofală pentru șansele sale la un nou mandat și ar duce-o mai aproape de numărul de 350 de voturi decât de cel necesar de 361. Sursele citate de Politico spun că această „rebeliune” va fi chiar mai mare de 10% dintre aleși și că se va manifesta inclusiv în PPE, partidul din care provine. La voturile precedente, „rebelii” au constituit între 13 și 28 procente.
Trocuri politice și „factorul Meloni”
În 2019, Ursula von der Leyen și-a obținut majoritatea fragilă de nouă voturi cu ajutorul sprijinului PPE, Renew și SD. Pe atunci, acest sprijin a inclus și voturi de la Fidesz-ul reacționarului Viktor Orban, dar și de la PiS, partidul reacționarilor polonezi. De această dată, acest sprijin va fi imposibil de obținut.
De cealaltă parte, socialiștii și liberalii s-ar putea vedea reticenți în a susține o nouă comisie Von der Leyen ca urmare a posibilității unei alianțe între șefa Comisiei și prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, venită din rândurile extremei-drepte italiene.
O acuză, de asemenea, pe Von der Leyen, că nu a făcut suficient în domeniul crizei climatice.
În plus, există semne că „rebeliunea” din interiorul propriului partid va fi neașteptat de mare – republicanii francezi, care ar urma să aibă în jur de 6 locuri în PE, nu o susțin, iar insiderii PPE se tem că sprijinul conservatorilor italieni, spanioli sau sloveni este foarte instabil.
La congresul PPE de la București, din marti, 18% dintre cei 49 de delegați au votat împotriva ei.
Von der Leyen o curtează asiduu pe prim-ministra Giorgia Meloni de mai mult timp, și va avea nevoie de sprijinul ei la Consiliul European. Totuși, e o strategie care i s-ar putea întoarce împotrivă, pentru că deși Meloni e importantă la CE, în Parlamentul European, formațiunea ei nu se va bucura de o influență suficientă.
Cele zece posibile voturi ale Fraților Italiei vor fi neutralizate de pierderea unui sprijin mult mai consistent din partea socialiștilor, care strâmbă din nas la ideea că Ursula von der Leyen încearcă să obțină o alianță cu extrema-dreaptă italiană.
SD și Verzii deja au anunțat că nu o vor susține pe Von der Leyen dacă face orice fel de acord cu Meloni și cu extrema-dreaptă italiană.
Dacă Von der Leyen renunță la speranța de a obține sprijinul ECR (vechiul bloc anti-sistem din PE), va avea nevoie de sprijin nu doar din partea Renew și SD pentru a recupera, dar și din partea Verzilor.
Sprijinul acestora, însă, nu va fi ușor de obținut, având în vedere că nici în 2019 nu au susținut-o într-un mod direct și sistemic. Europarlamentarul Daniel Freund a declarat că Verzii au lucrat împreună cu comisia Von der Leyen în acest mandat, dar că susținerea lor în acest an va depinde de o acceptarea unei „liste de revendicări”.
„Întrebarea este ce primim la schimb dacă lucrăm cu ea. Verzii au o listă mare de revendicări și de lucruri pe care am vrea să le schimbăm.
Dacă continuăm cu Green Deal, cu domnia legii, dacă astea sunt prioritățile ei, atunci predicția mea este că Verzii pot susține asta”, a spus el.
Totuși, aceste angajamente ar putea să ducă la pierderea de către șefa Comisiei a unui sprijin eesențial în interiorul propriului partid. Conservatorii se opun multora dintre revendicările Verzilor și multora dintre politicile comisiei Von der Leyen din trecut, din domeniul ecologiei.
Acestor incertitudini li se adaugă și faptul că mai multe grupuri politice au cerut ca noua comisie să fie inaugurată în iulie, înainte de vacanța de vară – ceea ce îi oferă un orizont de timp extrem de redus pentru a lucra la construirea unui acord și unei majorități.
Editor : Adrian Dumitru
