Analiză Dreptul la avort este din nou pus în pericol. Cum arată starea posibilității întreruperilor de sarcină în întreaga lume
Efectele unui proiect de hotărâre a Curții Supreme a SUA, care amenință să anuleze 50 de ani de acces liber la avort, se răsfrâng în toată Europa, unde activiștii conservatori au reluat subiectul și au făcut propriile eforturi pentru a restricționa accesul la întreruperile de sarcină. Dincolo de Atlantic, Europa este adesea privită ca un bastion al liberalismului când vine vorba de ușurința accesului la avort, se arată într-o analiză a Politico Europe. Dar, în timp ce Parlamentul European a declarat anul trecut accesul la avortul în condiții de siguranță ca fiind un drept fundamental al omului care trebuie garantat, în practică, accesul la avort variază foarte mult în Europa.
Majoritatea țărilor UE permit avortul în primul trimestru de sarcină. Țările nord-europene, printre primele care au legalizat avortul pe continent, sunt cele mai liberale când vine vorba de un astfel de acces.
Suedia a ocupat locul întâi în atlasul european al politicilor privind avortul din 2021, un clasament întocmit de grupurile pro-avort, pentru că permite avortul până în a 18-a săptămână de sarcină.
În schimb, țările din Europa de Est și din sudul continentului nu excelează în privința accesului liber la avort. În aceste zone se duc unele dintre cele mai aprige lupte pentru accesul la avort.
Problemele din Europa de Est
Polonia este epicentrul dezbaterii despre avort în Europa, după ce a implementat în 2020 o interdicție aproape totală a liberului acces la avort, în urma deciziei Tribunalului constituţional polonez prin care s-a decis că sarcinile nu pot fi întrerupte din cauza defectelor fetale. Decizia a lăsat drept excepții doar violul, incestul sau dacă viața femeii însărcinate este amenințată.
Decizia are la bază o problemă extrem de politică: instanța care a pronunțat hotărârea este văzută ca fiind apropiată de guvernul condus de formațiunea politică PiS, care guvernează prin abordări conservator.
În plus, interdicția a fost promovată de grupuri catolice influente din toată țara și a fost întâlnită și de opoziție puternică a unei părți din interiorul Poloniei, ceea ce a evidențiat diviziunile dintre zonele rurale conservatoare și orașele mai liberale.
Moartea unei femei de 30 de ani în noiembrie 2021 a stârnit valuri de protest în toată Polonia, precum și condamnări din partea Parlamentului European, după ce un avocat care reprezenta familia persoanei decedate a spus că decizia de a nu efectua un avort care ar fi putea să-i salveze viața a fost legată de regulile țării privind restricționarea la întreruperile de sarcină.
Polonia a legalizat pentru prima dată avortul în 1932, permițându-l din motive medicale, precum și atunci când sarcina a rezultat dintr-o crimă. Și în timpul guvernării comuniste, țara a avut o atitudine relativ permisivă în a permite femeilor să întrerupă sarcina.
Dar restricțiile s-au înăsprit treptat, iar ascensiunea guvernului populist condus indirect de Jarosław Kaczyński a dus la o represiune nu doar împotriva avortului, ci și a drepturilor comunității LGBTQ+.
Alte țări din Europa de Est au încercat, de asemenea, să restricționeze accesul la avort. În Ungaria vecină, guvernul de dreapta al premierului maghiar Viktor Orbán, de exemplu, a legat fondurile suplimentare acordate spitalelor de condiția ca acestea să nu facă avorturi.
Femeile din Ungaria trebuie să aibă două sesiuni de consiliere obligatorie înainte de a putea continua procesul unui avort.
Totodată, în Slovacia, parlamentarii din partidul de guvernare au încercat în mod repetat să restrângă accesul la serviciile de avort, deși până acum inițiativele lor nu au avut succes.
Menghina din Europa de Sud
Malta este statul din blocul comunitar al UE cu cele mai stricte legi. avortul este ilegal în orice circumstanțe în țara cu majoritate covârșitoare catolică în rândul cetățenilor. Femeile ocolesc totuși interdicția din țară, comandând online pastile pentru avort. Altele călătoresc în străinătate pentru a face avort.
Poziția Maltei cu privire la avort a ocupat centrul atenției la începutul acestui an, când Parlamentul European a ales-o președinte pe europarlamentarul de centru-dreapta Roberta Metsola. Metsola s-a opus mai multor rapoarte și rezoluții care cereau accesul la îngrijiri sigure pentru avort.
Dar chiar și în țările în care avortul este legal, femeile se pot confrunta cu bariere informale în accesarea serviciilor pentru o întrerupere de sarcină.
În Italia, aproximativ 70% dintre medicii ginecologi din peninsulă nu oferă servicii pentru avort din rațiuni de conștiință personală. Acest lucru face dificil pentru femei să găsească acces în timp util la avorturi sigure, organizația internațională Human Rights Watch observând că unele au fost nevoite să călătorească în străinătate pentru a avea acces la îngrijirea de care aveau nevoie.
Femeile se confruntă cu blocaje similare și în Spania, unde avortul este legal, dar unele trebuie să parcurgă sute de kilometri pentru a găsi frunizor medical al acestor servicii.
Timpul de așteptare obligatoriu dintre consultările pentru avort și procedura efectivă, stabilită nominal pentru a evita ca femeile să ia decizii pripite sau neinformate, reprezintă un alt obstacol.
Belgia , de exemplu, are o perioadă de așteptare de șase zile, în timp ce cea din Italia sau Spania durează șapte zile. Legislația respinsă a Slovaciei ar fi prelungit perioada de așteptare obligatorie a țării de la 48 la 96 de ore.
Europa de Nord: un bastion pentru drepturile la avort
Există însă și zone care sprijină în mod concret accesul la serviciile medicale pentru întreruperea unei sarcini. În Irlanda, majoritatea alegătorilor la un referendum din 2018 a susținut abrogarea interzicerii avortului. Iar la începutul acestui an, camera inferioară a parlamentului olandez a votat în favoarea unui proiect de lege care elimină perioada de așteptare de cinci zile între consult și procedura efectivă.
Potrivit datelor colectate de IPSOS, atitudinile din nordul continentului sunt cele mai favorabile față de dreptul la avort. în Suedia, 75% dintre respondenți spun că sunt în favoarea ca femeile să aibă dreptul la avort atunci când își doresc. 64% dintre cetățenii Olandei simt același lucru.
Lucrurile s-au schimbat și în Germania, unde dezbaterea asupra avortului s-a concentrat pe interzicerea așa-zisei reclame pentru avort. În ianuarie, ministrul justiției, Marco Buschmann, a anunțat că guvernul de coaliție va ridica interdicția prin care medicii puteau fi acuzați penal dacă oferă informații despre avorturi.
Avortul este încă ilegal din punct de vedere tehnic în Germania, dar este permis în anumite condiții, cum ar fi avortul care are loc în primele 12 săptămâni de sarcină și după ce femeia primește consiliere.
Pandemia de coronavirus a forțat țările să se confrunte cu bariere și să vină cu soluții pentru îngrijirea sănătății reproductive a femeilor. Unele dintre aceste modificări s-ar putea să rămână. În Franța , de exemplu, femeile pot întrerupe o sarcină timpurie la domiciliu folosind pastile de avort în urma unui consult de telemedicină. Marea Britanie a prelungit utilizarea pastilelor de avort la domiciliu până pe 29 august.
În septembrie 2021, la 43 de ani după Italia vecină, cetăţenii micii republici San Marino au votat, într-o proporție covârșitoare, legalizarea avortului, pentru anularea unei legi care data din 1865. Aproximativ 77,3% dintre alegători au votat pentru a permite întreruperea unei sarcini de până la 12 săptămâni, în cadrul unui referendum. După aceea, avortul va fi permis doar în cazurile în care viaţa mamei este ameninţată sau în cazul în care anomaliile sau malformaţiile găsite la făt „reprezintă un risc grav pentru sănătatea fizică sau psihică a femeii”.
Avortul este un subiect extrem de controversat în acest mic stat cu o puternică tradiţie catolică. De altfel, mica enclavă muntoasă din centrul Italiei a rămas unul dintre ultimele state din Europa, alături de Malta, Andorra şi Vatican, care interzic complet avortul, chiar şi în caz de viol, incest, boală a fătului sau pericol pentru mamă.
„Cetățenii noștri au făcut un pas înainte și ne-au adus în cele din urmă în mileniul al treilea, iar politicienii noștri vor trebui să țină cont de faptul că trebuie să acționeze mai mult și mai bine, în ceea ce privește drepturile tuturor oamenilor”, a declarat la acea vreme Francesca Nicolini, lideră a sindicatului femeilor din San Marino.
Viziunea globală asupra dreptului la avort
Potrivit Centrului pentru Drepturile Reproductive, o organizație globală de advocacy citată de revista TIME, există 24 de țări în lume în care avortul este complet interzis în acest moment. Acestea includ state precum Andorra și Malta în Europa, El Salvador și Honduras în America Centrală, Senegal și Egipt în Africa și Filipine și Laos în Asia. Aproximativ 90 de milioane de femei ajunse la vârsta posibilității de reproducere trăiesc în țări care interzic complet avortul.
Alte țări care interzic avortul mai sunt Congo, Djibouti, Guineea-Bissau, Madagascar, Republica Democrată Congo, Nicaragua, Surinam, Haiti, Republica Dominicană sau statul insular Palau din Oceania.
Activiștii și militanții din multe dintre aceste țări continuă să lupte pentru a reduce restricțiile privind avortul. Legile dure din El Salvador, care au fost introduse în 1998 după o campanie din sectoarele conservatoare ale Bisericii Catolice, au condus la situația în care zeci de femei să fie găsite vinovate de „omucidere calificată”, chiar și în cazuri de avort spontan. În martie 2022, mii de femei din El Salvador au protestat pentru a cere încetinirea interdicției pentru a permite avorturile în cazuri de viol, când fătul nu este viabil pentru o femeie sau dacă viața femeii este în pericol.
Avortul este accesibil doar în caz de pericol pentru viața mamei în Coasta de Fildeș, Libia, Uganda, Sudanul de Sud, Irak, Liban, Siria, Afganistan, Yemen, Bangladesh, Birmania, Sri Lanka, Guatemala, Paraguay sau Venezuela, scria în septembrie anul trecut cotidianul francez Le Parisien.
În Brazilia, accesul la avort este, de asemenea, foarte limitat, în cazurile de viol, risc pentru mamă sau malformații grave ale fătului.
În 2017, Chile a încheiat aproape 30 de ani de interdicție totală a avortului, autorizat acum în cazuri de risc pentru viața mamei, viol și probleme ale fătului.
În Argentina, textul care autorizează avortul până la 14 săptămâni de sarcină a fost adoptat în decembrie 2020 de Congres. Până acum, avortul era permis numai în cazurile de viol sau de pericol pentru viața mamei.
Noua Zeelandă nu a decriminalizat avortul până în martie 2020. În Australia, statul Queensland a legalizat avortul în octombrie 2018 și doar New South Wales, cel mai populat stat din țară, continuă să interzică avortul.
În Irlanda, avortul este legal doar din septembrie 2018, în urma unui referendum istoric. De asemenea, avortul a fost liberalizat în octombrie 2019 în Irlanda de Nord, singura parte a Regatului Unit unde a rămas interzis. Avortul este legal în Marea Britanie din 1967, remarcă jurnaliștii de la Al Jazeera.
Pe 10 septembrie, Curtea Supremă din Mexic a declarat neconstituțională legea statului Coahuila (nord) care prevedea o echivalarea a procedurii de avort cu o crimă, ceea ce a deschis calea pentru jurisprudența națională pe acest subiect. În această țară, avortul înainte de 12 săptămâni este legal, dar o mulțime de state mexicane luaseră măsuri începând cu 2007 pentru a le obliga pe femei să „protejeze viața de la concepție”.
În Coreea de Sud, cea mai înaltă instanță a țării a dispus în aprilie 2019 ridicarea interdicției de avort, considerată neconstituțională, și a solicitat o modificare a legislației foarte restrictive.
Per total, femeile din Europa, America de Nord și Oceania sunt cele care beneficiază de cea mai liberală legislație, uneori dobândită foarte recent.
Țări cu acces mai larg la avort
Potrivit Centrului pentru Drepturile Reproductive, în țări precum Japonia, India și Canada, precum și cea mai mare parte a Europei și SUA, mai mult de jumătate dintre femeile ajunse la vârsta reproducerii pot accesa în siguranță serviciile pentru efectuarea unui avort, fie la cerere, fie pe baza unor motive sociale sau economice.
72 de țări, inclusiv Franța și Germania, permit avortul cu limite de timp gestațional, cel mai frecvent fiind cel de 12 săptămâni. Chiar și în aceste țări, există adesea o varietate de excepții care permit ca avorturile să aibă loc mai târziu. În Marea Britanie, de exemplu, există o limită de 24 de săptămâni pentru avort, dar dacă fătul are o dizabilitate, cum ar fi sindromul Down, sarcina poate fi întreruptă chiar și până la naștere.
Cazul care schimbă din nou totul: Roe v. Wade
În Statele Unite, avortul a fost autorizat printr-o celebră hotărâre a Curții Supreme a SUA („Roe v. Wade”) din 1973, care eliminat majoritatea restricțiilor plasate asupra avortului.
Potrivit platformei juridice americane Oyez.org, Norma McCorvey, femeia identificată în documentele juridice sub pseudonimul Jane Roe, a intentat un împotriva lui Henry Wade, procurorul șef al districtului Dallas din statul american Texas.
Cazul reclama legea texană ce interzicea avortul cu excepția unui ordin venit din partea medicilor pentru a salva viețile femeilor. Avocații femeii au argumentat că legile statului Texas limitau în mod neconstituțional dreptul femeilor de a-și decide în privat viețile – drept, de altfel, garantat de amendamentele 1, 4, 5, 9 și 14 din Constituția SUA.
Trei ani mai târziu, cazul a ajuns în fața judecătorilor Curții Supreme, care au decis în favoarea dreptului la avort. Aceștia au argumentat că dreptul femeilor la avort este protejat de Constituția Statelor Unite, iar femeile au libertatea de a alege să avorteze fără ca Guvernul american să aibă dreptul să intervină excesiv într-o asemenea situația.
Decizia judecătorească a stârnit controverse și nenumărate încercări de răzvrătire venite din partea politicienilor conservatori, care au încercat să o anuleze prin tot felul de legi adoptate pe plan local.
Conform Organizației Istoricilor Americani, în martie 2016, fostul președinte american, Donald J. Trump – pe atunci doar candidat nominalizat din partea Partidului Republican – a susținut că femeile care avortează ar trebui pedepsite dacă avorturile ar deveni ilegale în Statele Unite.
Trump și-a retras ulterior afirmația, însă nu a ezitat să participe în 2020 de la un marș împotriva avortului, devenind astfel primul președinte american care lua parte la o asemenea mișcare. Cu doar trei ani înainte de participarea lui Trump, vicepreședintele său, Mike Pence, – un evanghelic declarat – făcea același lucru. Deși Trump nu a propus o legislație anti-avort în acest sens, curentul inițiat de fostul președinte american a dus la încurajarea mai multor politicieni republicani, care au început să adopte legislații anti-avort în statele fiecăruia.
BBC News scria la începutul lui 2020 că la nivelul anului 2019 aproximativ 17 state americane adopteau o formă sau alta de restricționare a avortului.
Într-o întorsătură ironică a istoriei, Texasul s-a aflat din nou în centrul unei dispute privind avortul după ce Curtea Supremă a refuzat în septembrie 2021 să blocheze o lege adoptată de legiuitorii acestui stat din sudul SUA care interzice întreruperile de sarcină după 6 săptămâni. Concret, avortul este interzis după ce bătăile inimii embrionului sunt detectate. Singura excepție este urgența medicală.
După ce la Casa Albă a ajuns o administrație democrată, favorabilă dreptului la avort, mișcarea anti-avort în rândul politicienilor republicani, intrați în opoziție, s-a amplificat.
New York Times consemnează că în februarie 2022, guvernatorul Floridei Ron DeSantis a semnat o lege ce interzice majoritatea avorturilor după primele 15 săptămâni de sarcină. Legea va intra în vigoare la 1 iulie 2022 și e modelată după o lege similară din statul american Mississippi. Pe 21 aprilie, un judecător a blocat temporar legea promovată de DeSantis.
În Oklahoma, politicienii au votat deja în favoarea unui proiect ce interzice avorturile după numai 6 săptămâni de sarcină. În cazul în care Curtea Supremă ar respinge oficial Roe v Wade, legea din Oklahoma ar putea deveni realitate, iar acest lucru ar duce la o reducere drastică a ratei avortului în rândul femeilor.
Guvernatorul republican al Oklahomei, Kevin Stitt, a semnat ulterior o lege ce interzice aproape definitiv dreptul la avort, mai puțin în cazul în care viața femeii însărcinate este pusă în pericol. Incriminarea avortului aduce cu sine o pedeapsă de 10 ani în închisoare și o amendă de 100.000 de dolarii.
Institutul Guttmacher estimează că 58% din femeile cu capacitate reproductivă din SUA trăiesc în state americane ostile mișcării pro-avort. Dacă decizia de respingere a cazului Roe v Wade se concretizează în următoarele câteva luni, aproximativ 26 de state ar adopta cel mai probabil inițiative judecătorești menite să interzică avortul, dintre care 13 într-un timp foarte scrut.
Impactul pe care o decizie judecătorească precum anularea dreptului legal la avort ar avea-o este una pe puțin devastatoare asupra părinților tineri sau mamelor singure, care de multe ori se chinuie să ia cele mai bune decizii financiare și de viață la momentul respectiv, atrag atenția specialiștii citați de BBC News.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
