Decizia luată de SUA față de Kosovo care va înfuria Serbia
Data publicării:
SUA sprijină planul Kosovo de a-şi crea propria armată, a declarat joi ambasadorul american la Pristina, Philip Kosnett, o poziţie ce nu este împărtăşită de alte ţări membre NATO, potrivit France Presse, transmite Agerpres.
Parlamentul kosovar urmează să se pronunţe vinerea viitoare, într-o a doua lectură, asupra textelor ce prevăd transformarea Forţelor de Securitate din Kosovo (KSF) - forţă de urgenţă antrenată pentru a răspunde la dezastre - în armată regulată.
De la sfârşitul războiului din 1998-1999 între Serbia şi gherila albaneză locală, securitatea în Kosovo a fost asigurată de către forţele internaţionale sub conducerea NATO (KFOR).
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat joi că planul Kosovo de a se dota cu forţe militare proprii intervine„într-un moment nepotrivit” şi „împotriva opiniei multor aliaţi NATO”.
Dar Washingtonul susţine această iniţiativă, a declarat la radioteleviziunea publică din Kosovo (RTK) ambasadorul american la Pristina.
SUA apreciază că „transformarea KSF în forţe armate ale Kosovo este un pas pozitiv şi că este firesc ca republica în calitate de ţară suverană şi independentă să dispună de propriile capacităţi defensive”, a subliniat ambasadorul. „Acesta este un proiect ce va lua mulţi ani”, a mai spus diplomatul american.
Şefa guvernului sârb, Ana Brnabic, a declarat miercuri că speră să nu fie nevoie ca ţara sa „să utilizeze vreodată armata”, chiar dacă este posibil, potrivit ei, în faţa dorinţei Kosovo de a se dota cu propria forţă militară.
„Sper că nu va trebui niciodată să folosim armata noastră, dar în acest moment este una dintre opţiunile de pe masă”, a spus ea.
Textele care prevăd transformarea KSF în armată regulată au fost aprobate într-o primă lectură în octombrie în parlamentul din Kosovo.
Belgradul consideră că acest proiect reprezintă o ameninţare pentru cei 120.000 de sârbii rămaşi în Kosovo după sfârşitul războiului din 1998-1999.
Serbia refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii proclamate unilateral în 2008. Majoritatea ţărilor occidentale o recunosc, notează AFP.