De ce există temeri că Rusia ar putea sfida militar granița baltică a NATO în septembrie
În „organigrama” geostrategică a Rusiei, Belarusul este singurul ei aliat cu punct de acțiune spre Marea Baltică, funcționând pe post de culoar spre enclava rusească Kaliningrad. Exercițiul miltiar de amploare Zapad-2017, pe care Rusia îl va desfășura pe teritoriul Belarusului între 14-20 septembrie, a trezit nenumărate îngrijorări la Washington privind un posibil plan ascuns al Kremlinului prin această desfășurare de forțe.
Principala îngrijorare din birourile Pentagonului a fost formulată de un general american și descrie voalat un potențial „cal troian” cu care rușii ar putea sosi la pachet în Belarus: „Marea îngrijorare este că trupele ruse nu vor mai pleca. Și nu suntem paranoici”.
Zapad-2017 va avea loc pe o arie geografică ce curpinde țărmul Mării Baltice, estul separatist al Ucrainei și enclava Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania.
În 2015, The Guardian relata despre planul Rusiei de a-și depozita rachete nucleare și de croazieră în Kaliningrad, butonul de tatonare strategică și balistică pe care Moscova îl poate folosi pentru a amenința linia baltică a NATO.
Tot despre un pericol nuclear, printre alte iminențe, referitor însă la Zapad-2017, scria în luna mai și publicația de analiză militară National Interest. Autorii articolului, Tomasz K. Kowalik și Dominik P. Jankowski, identificaseră câteva implicații de modus operandi la care comunitatea internațională ar trebui să fie extrem de atentă, pornind de la felul în care Rusia tinde să exploateze prilejurile de exerciții militare la scară largă.
Colonelul Tomasz K. Kowalik este directorul Departamentului Militar de Afaceri Externe din cadrul Ministerului Apărării de la Varșovia. Dominik P. Jankowski este șeful Biroului de Securitate Estică al OSCE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Nu trebuie să mergem prea departe în trecut pe firul istoriei. Ultimul deceniu ne oferă un exemplu grăitor. Anul 2008, august. În timp ce toată lumea urmărea Jocurile Olimpice de la Beijing, într-un plan secund, pe 8 august, Rusia declanșa un atac-fulger la adresa Georgiei, invadând Osetia de Sud. Ce se petrecuse cu puțin timp înainte de operațiunea armată? Rușii tocmai ce încheiaseră un exercițiu militar în Caucaz, „Kavkaz 2008”, care - ironia sorții - se desfășurase chiar în nordul Georgiei, între 15 și 31 iulie.
Derulăm înainte: Zapad-2013. Kowalik și Jankowski amintesc că, atunci, exercițiul militar fusese unul fără o „notificare” prealabilă și a vizat, printre alte teritorii, și Crimeea, unde, sub camuflajul evenimentului, rușii au dislocat în peninsula ucraineană un număr semnificativ de trupe, militarii care, peste un an, aveau să contribuie la anexarea de facto a teritoriului ucrainean.
Exercițiul Zapad se desfășoară o dată la patru ani și, de obicei, este pregătit cu maximă acribie în relaționarea publică, iar Zapad-2017, scriu cei doi oficiali, ar putea fi cel mai mare exercițiu de această factură din 1991 încoace. Conform primelor informații, la manevre vor participa unități de blindate, infanterie și parașutiști, cărora li se vor alătura militari din trupele speciale. Va fi prezentă și celebra divizie de tancuri care a ocupat Berlinul în cel de-Al Doilea Război Mondial și a participat la invadarea Cehoslovaciei în 1968.
Un alt subiect de îngrijorare pentru NATO ar trebui să fie „obiceiul Rusiei de a folosi arsenalul nuclear pentru instrucție în cadrul exercițiilor militare la scară largă”. Pe durata desfășurării Zapad-2009 și Zapad-2013, mass-media a relatat intens atunci despre scenariile pe bază de „lovituri nucleare” în țările NATO folosite de Rusia. „Vă puteți imagina ca NATO să practice (scenarii – n.r.) lovituri nucleare asupra orașelor rusești?”, se întreabă cei doi oficiali polonezi, atrăgând atenția că trebuie o monitorizare strică de către comunitatea internațională a substanțelor chimice, biologice și radiologice pe care „trupele nucleare” le vor folosi în cadrul Zapad-2017.
„Cel de-al treilea element care ar trebui supravegheat este dezvoltarea militară pe termen lung și stabilitatea regională. Cum va acționa și cum se va comporta Belarus – unicul aliat militar din regiune al Rusiei – pe durata exercițiului? Pe de-o parte, oferă o prezență militară de facto a Rusiei, din moment ce câteva unități rusești sunt deja permanent amplasate acolo. Dar pe de altă parte, dacă Rusia decide brusc să nu mai plece din Belarus cu desfășurarea de trupe după Zapad-2017? Acest scenariu, care nu este atât de improbabil, ar putea destabiliza situația și așa tensionată din regiune”, se mai arată în articolul publicat în National Interest.
În prezent, Rusia deține baze militare în următoarele zone din Belarus: Vileyka (un centru de comunicare al flotei navale), Hantsavichy (stație radar), Bobruisk (bază aeriană) și Baranovichi (bază aeriană).
Referitor la Zapad-2017, ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, atenționa în luna iunie că Vladimir Putin „vrea să testeze NATO și probabil cel mai bun mijloc de a o face sunt republicile baltice".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
