Analiză Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina (CNN)
Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN.
În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.
Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii
„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.
„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.
Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.
Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.
O nouă linie de front în Europa
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite - sau dacă nu este descurajată - să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.
Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.
Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina - o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.
Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile - pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.
Consecințe economice
Consecințele economice ale unei invazii au multe necunoscute, dar există câteva posibile efecte în lanț care i-au îngrijorat pe experți încă de când a devenit evidentă acumularea de forțe rusești în apropierea graniței ucrainene.
O perturbare a producției agricole din Ucraina ar putea avea un impact direct asupra aprovizionării cu alimente. Această țară este unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, astfel încât o afectare directă a producției sale ar putea avea repercusiuni asupra aprovizionării cu anumite produse alimentare.
Însă și mai îngrijorător este impactul potențial mai larg asupra aprovizionării cu energie și consecințele sancțiunilor occidentale dure împotriva Rusiei. „Dacă vorbim despre un conflict major ce implică unul dintre cei mai mari furnizori de energie din lume și o țară de tranzit importantă pentru restul Europei, atunci e imposibil să nu existe un impact semnificativ asupra piețelor energetice”, spune Nigel Gould-Davies.
Rusia furnizează aproximativ 30 la sută din gazele naturale ale Uniunii Europene, iar livrările din această țară joacă un rol vital în generarea de energie electrică și încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Rusia a fost deja acuzată că exploatează această dependență. Deja Moscova și-a redus exporturile către Europa, iar în ultimele luni a pus presiune și asupra aprovizionării cu gaz a Moldovei.
Scumpirea energiei a afectat deja milioane de locuințe din Europa, iar în Europa de Est acest lucru ar putea agrava crizele deja existente legate de costurile de trai.
Îngrijorător este și faptul că Rusia pare să fie dispusă să-și asume o ruptură cu piața europeană, având în vedere orientarea treptată a livrărilor sale de gaz și cărbune din ultimii ani către China. O accelerare a acestei tendințe ar provoca „un șoc enorm asupra economiei Europei”, care va trebui să caute alte soluții, spune Neil Melvin. Astfel, planurile de eliminare treptată a energiei nucleare în unele regiuni ale continentului ar putea fi amânate, dacă statele vor fi forțate să caute rapid alternative energetice.
Pe de altă parte, administrația Biden a făcut planuri de urgență pentru a susține aprovizionarea cu energie a Europei în cazul în care Rusia ar invada Ucraina, anticipând o penurie de gaze și un șoc pentru economia globală.
Între timp, UE lucrează la o „gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale” în cazul unei noi agresiuni rusești. Analiștii se așteaptă, în general, la un pachet amplu de sancțiuni care ar putea lovi principalele bănci rusești, sectorul petrolului și al gazelor și importurile de tehnologie. Dar efectele s-ar resimți totodată și asupra Europei și a restului lumii.
În ciuda sancțiunilor decise după invazia Rusiei în Crimeea în 2014, există încă „o relație substanțială de investiții” între această țară și Occident, care acum ar putea fi ruptă. „Întrebarea este cât de departe ar merge aceste sancțiuni și cât de izolată ar deveni economia rusă”, subliniază Neil Melvin.
O lume care privește
Analiștii mai spun că urmările unei invazii ruse în Ucraina și, mai ales, fermitatea răspunsului occidental se vor repercuta în întreaga lume. Unii se tem că orice mișcare a Rusiei pe care Moscova ar putea-o cataloga drept o victorie ar putea încuraja alte state angajate în dispute la frontieră.
„China va urmări cu atenție lecțiile pe care le poate trage în legătură cu fermitatea Occidentului”, arată Nigel Gould-Davies.
„Taiwanezii vor trage învățăminte din asta - la fel ca oricine care se află într-o zonă de graniță și trăiește lângă un colos net superior”, spune și James Nixey.
Taiwanul și China continentală sunt guvernate separat de la sfârșitul războiului civil chinez, în urmă cu peste 70 de ani, dar Partidul Comunist aflat la putere în China consideră că insula face parte din teritoriul său și nu a exclus recurgerea la forță militară pentru a o recuceri.
Acest context acutizează sentimentul că răspunsul Washingtonului la criza ucraineană ar putea dicta modul în care SUA vor fi privite în următoarele decenii.
„Dacă Rusia orchestrează o mișcare de succes, asta va transmite dictatorilor din întreaga lume că SUA este un tigru de hârtie”, subliniază diplomatul american Nathan Sales. El spune că regimuri precum cel din Coreea de Nord și Iran ar putea încerca să profite de pe urma unui astfel de rezultat.
Există, însă, și un scenariu în care SUA și NATO ies din această criză cu o credibilitate sporită, în cazul în care un răspuns puternic inițiază o retragere a Rusiei, menționează diplomatul.
Dacă în urma incursiunii rusești tensiunile se vor prelungi, în SUA ar putea fi reluată și o dezbatere cu privire la rolul pe care Washigtonul ar trebui să îl joace în Europa: ar trebui să-și asume în continuare rolul de jandarm mondial - susținut de Biden - sau ar trebui să facă doar ceea ce este în interesul SUA, subliniază Neil Melvin.
Deși multe implicații ale unei intervenșii rusești în Ucraina sunt imprevizibile, există un lucru asupra căruia experții cad de acord: „În politica internațională, toată lumea se uită mereu la ceilalți”, spune Nigel Gould-Davies.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
