Analiză Cum poate Rusia să piardă zeci de avioane de luptă fără ca vreun F-16 ucrainean să tragă un singur foc
Prezența avioanelor F-16 pe câmpul de luptă din Ucraina îi va obliga pe strategii ruși să planifice noi misiuni pentru a contracara această nouă amenințare pentru ei - misiuni care vor presupune zboruri suplimentare și care, la rândul lor, înseamnă ore în plus de zbor pentru avioanele militare ruse. Astfel, simpla dotare a Ucrainei cu aeronave F-16 va obliga Rusia la noi cheltuieli pentru întreținerea și menținerea în stare de luptă a propriei sale aviații de luptă, ceea ce va duce automat la consumarea mai rapidă a resursei de zbor a aparatelor Moscovei. Un expert al institutului de studii strategice RAND a calculat că Rusia „a pierdut” deja în acest fel în Ucraina undeva între 27-57 de avioane de luptă, prin simpla epuizare a resursei de zbor a acestor aparate, care au trebuit efectiv să fie „trase pe dreapta” deoarece nu mai puteau zbura în siguranță.
Forțele Aeriene Ruse dispuneau de circa 900 de avioane „tactice” (avioane multirol, de vânătoare sau de atac la sol), înaintea declanșării invaziei în Ucraina, în februarie 2022. Din surse deschise, bazate exclusiv pe confirmări vizuale (foto/video) rușii au pierdut în jur de 80 de astfel de aparate - ca urmare a acțiunilor antiaerienei și aviației de vânătoare ucrainene, ori, pur și simplu, în urma unor accidente care au dus la prăbușirea câtorva avioane de luptă.
Conform calculelor făcute de un inginer care lucrează pentru institutul RAND, Rusia a mai „pierdut” deja între 27-57 de avioane, doar ca urmare a epuizării resursei de zbor, după ce aparatele au fost excesiv folosite în misiuni de luptă în cele 18 luni de la debutul conflictului.
Explicația ține de „durata de viață” a unui avion de luptă, care e tradusă în „ore de zbor”. De exemplu, avioanele F-16 pe care România le va achiziționa din Norvegia au o resursă de zbor de circa 2.500 de ore/aparat, ceea ce înseamnă că pot fi folosite 10 ani, la o medie de 250 de ore de zbor/an/avion. După acești 10 ani, avioanele nu mai sunt considerate „sigure” și există riscul apariției unor probleme tehnice care pot conduce inclusiv la accidente fatale, cum s-a întâmplat în cazul vechilor aeronave MiG-21, retrase din dotarea aviației române.
Practic, „resursa de zbor” (adică numărul de „ore de viață” pe care le are un avion) dictează modul în care strategii militari planifică orarul operațiunilor/misiunilor pe care le are de făcut un astfel de aparat. Exemple: cât combustibil trebuie asigurat pentru o anumită perioadă de timp, cât de des trebuie făcută mentenanța, câte ore sunt dedicate pregătirii și antrenării piloților etc.
Or, apariția unor „noi avioane” precum F-16 în Ucraina îi va obliga pe planificatorii și strategii aviației ruse să-și refacă aceste calcule. Pentru a contracara noile F-16, rușii vor fi nevoiți să „ridice în aer” mai multe aparate, pentru mai mult timp: asta înseamnă cheltuieli mai multe și, automat, epuizarea mai rapidă, a resursei avioanelor din dotarea aviației ruse.
Vestea rea pentru Kiev: Ucrainenii nu dețin superioritatea aeriană. Vestea bună: nici rușii
În prezent, ucrainenii încearcă să câștige războiul cu rușii în condițiile în care forțele Kievului nu au, totuși, superioritate aeriană, a atras atenția, într-o intervenție la Digi 24 expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă al armatei române.
„Aceste avioane F-16, când vor sosi, vor fi capabile să conteste supremația aeriană rusească, s-o impună pe cea ucraineană și, în felul acesta, să ajute la obținerea unei victorii”, a spus Sandu-Valentin Mateiu.
„Avem cel puțin 61 de avioane, dacă se poate și mai multe, pentru că Rusia are sute. Întotdeauna, cantitatea e primul factor într-un război, după aceea vine calitatea. Plecăm de la aceste cel puțin 61 de avioane. Trebuie (ca Ucraina) să aibă piloți pregătiți, nu numai să conducă acest avion în luptă, dar și să ducă lupta aeriană împreună, în rețea. De asemenea, trebuie ca aceste avioane să fie modernizate, în sensul să aibă senzorii la un nivel capabil să înfrunte avioanele rusești”, a mai spus comandorul în rezervă.
Astfel, avioanele F-16 trebuie ca, în prima fază, să asigure supremația aeriană a Ucrainei.
„Spus simplu: tu poți să zbori, iar inamicul nu poate să zboare. Orice avion rusesc care s-ar ridica ori care ar intra în spațiul aerian ucrainean, ar fi interceptat.
Avioanele pot apoi fi folosite pentru sprijinul propriilor trupe la sol.
„Sprijinul cu foc al trupelor terestre îți permite să lovești în adâncimea teritoriului inamic, îți permite să lansezi rachete de croazieră. Din acel moment, multe sisteme de armament donate Ucrainei vor avea o eficiență ridicată”, a spus expertul militar român.
Ce răspuns are Rusia la F-16. Câtă „viață” mai au în ele aparatele Moscovei?
„Rusia are avioane moderne, Su-35, Su-30 SM, modernizate chiar și cu avionică occcidentală. Frate-frate, dar brânza era pe bani, atunci (înaintea anexării peninsulei Crimeea, în 2014 - n.r.) , chiar și pentru avionica franțuzească. Aceste avioane sunt moderne și sunt capabile, dar cred că există plusul de calitate occidental care va asigura (avantajul) acestor avioane (F-16), în măsura în care sunt numeric comparabile cu ce au rușii și piloții (ucraineni) sunt pregătiți nu numai să ducă lupta independent, pe un avion, ci și împreună. E o întreagă coregrafie lupta aeriană”, a precizat Sandu-Valentin Mateiu.
Întrebarea-cheie este: care mai e resursa acestor avioane din dotarea forțelor ruse? Câte „ore de viață” mai au în ele Suhoiurile și MiG-urile Federației Ruse și cât de mult pot fi ele ținute, efectiv, în aer înainte de a deveni un pericol pentru propriii piloți?
În prezent, Federația Rusă este în plin proces de tranziție de la flota sa de avioane moștenite de pe vremea URSS către o flotă dotată cu aparate noi. Conform experților occidentali, industria rusă livrează în jur de 18-36 de astfel de aparate noi pe an.
Avioanele moderne ale Rusiei - care conform surselor deschise numără circa 50% din totalul flotei sale actuale - au între 3.500 - 6.000 de ore de zbor „de viață”.
În schimb, avioanele din era sovietică aveau „din fabrică” o resursă de 2.000 - 3.500 de ore de zbor. Chiar dacă unele aparate, precum MiG-31 (folosit ca platformă de lansare pentru racheta hipersonică Kinjal) au trecut printr-o revizie și extensie a resursei (similară modelului MLU folosit inclusiv la F-16-urile românești), acestea se apropie rapid de epuizarea resursei, mai ales după ce au fost intensiv folosite în războiul din Ucraina (care, în loc de „trei zile”, durează deja de 545 zile).
Astfel, conform expertului RAND, avioanele din era sovietică - avioanele de atac Su-24 și Su-25, vânătorul Su-27 și vânătorul MiG-29 - mai au, în cel mai fericit caz, între 500 și 1.000 de ore de zbor.
În primele luni ale războiului, flota rusă avea între 150-300 de misiuni de zbor/zi. În prezent, cifra a scăzut la 100 de zboruri/zi. Expertul RAND a calculat că, în acest ritm, rușii „au pierdut” chiar până la 57 de aparate prin simpla epuizare a resursei de zbor. Iar acest număr va continua să crească, dacă ucrainenii vor operaționaliza F-16, ceea ce i-ar forța pe ruși să mărească numărul de misiuni/zi pentru contracararea acestei noi amenințări.
Când sunt așteptate să sosească primele avioane NATO pentru Ucraina
Olanda și Danemarca au anunțat că vor livra avioane F-16 Ucrainei, primele şase urmând să fie livrate în jurul Anului Nou.
Danemarca va livra 19 avioane în total. Olanda are 42 de avioane F-16 disponibile în total, dar încă nu a decis dacă toate vor fi donate.
Piloţii ucraineni au început să se antreneze pe avioane de luptă F-16, a declarat sâmbătă ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
Reznikov a spus că este, de asemenea, important să se determine ce fel de arme vor transporta avioanele F-16. „La urma urmei, fără radare, avionul nu poate vedea, iar fără mitraliere, rachete şi obuze, nu este o armă, ci doar un purtător”, a punctat el. Programul de antrenament F-16 este susţinut de o coaliţie de 11 ţări NATO, din care face parte şi România, şi necesită aprobarea oficială a SUA, deoarece avioanele sunt de tehnologie americană.
Ce rol vor avea piloții români în antrenarea ucrainenilor pe F-16
Concomitent, Kievul vrea avioane de luptă americane cât mai repede posibil, dar primii piloţi care urmează să fie instruiţi pentru a le manevra probabil că nu vor fi pregătiţi să le piloteze mai devreme de vara anului viitor.
Un purtător de cuvânt al Ministerului olandez al Apărării, locotenent-colonelul Mark van de Beek, a declarat că o provocare cheie o reprezintă lipsa de instructori pentru F-16 în Europa. Olanda, de exemplu, se află în procesul de tranziţie către avionul F-35, mai avansat, şi a schimbat accentul pe care îl pune la antrenamente, renunţând la F-16.
În schimb, România ar putea începe antrenarea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 chiar din această lună. De asemenea, o bază aeriană din țară a fost desemnată pentru instruire.
Astfel, România are aproximativ zece instructori români calificați care au efectuat peste 2.000 de ore de zbor cu acest model de avion. Trei sau patru avioane din actuala escadrilă de F-16 a României ar putea fi folosite la un moment dat în misiunea de antrenament a ucrainenilor.
În prezent, România are 17 avioane F-16, iar alte 32 sunt așteptate să sosească din Norvegia până la sfârșitul anului 2024. Pregătirile pentru piloți ucraineni includ o cerere din partea României pentru un simulator de zbor F-16 de la producătorul avionului, Lockheed Martin.
Ce armament ar putea avea F-16-urile ucrainene
Generalul de brigadă Serhii Holubţov, șeful aviației ucrainene, a declarat că avioanele F-16 vin cu un radar puternic, care ar permite Ucrainei să identifice mai multe ţinte şi să contracareze mai bine avioanele, rachetele şi dronele inamice decât actuala flotă de avioane de luptă a Ucrainei, care include aeronave MiG-29 şi Su-27 din epoca sovietică.
Ucraina ar putea, de asemenea, să desfăşoare rachete anti-navă Harpoon furnizate de Regatul Unit de pe F-16 - o capacitate pe care Kievul nu o are în prezent, a declarat Holubţov - pentru a ţinti marina Rusiei, care lansează în mod regulat rachete din Marea Neagră.
De asemenea, rachetele anti-radar HARM, pe care Statele Unite le-au trimis Ucrainei anul trecut, ar putea fi, de asemenea, lansate de pe F-16, a declarat Holuţsov. „Ele sunt deja adaptate pentru a fi folosite pe avioanele de vânătoare MiG-29, dar din cauza lipsei unui sistem de ochire, eficacitatea lor este semnificativ limitată”, a explicat oficialul ucrainean.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
