„Armata de ceramică” a lui Putin: Rusia importă în secret echipamente militare din China, suficiente pentru a dota o armată întreagă

Tot mai multe dovezi arată că Beijingul, în ciuda apelurilor repetate la pace, trimite Rusiei suficient echipament „neletal”, dar care poate fi însă folosit în scop militar și care să aibă un impact semnificativ în războiul declanșat în urmă cu 17 luni de Vladimir Putin în Ucraina, scrie Politico.

În afară de veste antiglonț și căști, Rusia a cumpărat și drone din China, pe care le poate folosi pentru a direcționa focul de artilerie sau pentru a arunca grenade asupra inamicului, dar și dispozitive de vedere pe timp de noapte cu termoviziune.

Aceste livrări scot în evidență o fisură uriașă în încercările Occidentului de a opri mașinăria de război a lui Putin. Vânzările așa-ziselor tehnologii duale sau cu dublă utilizare – civilă și militară – le oferă autorităților occidentale destul spațiu de manevră cât să se poată feri de o eventuală confruntare cu o putere economică majoră precum China.

Cu toate că și Kievul este un client pentru livrările de acest gen din China, în ultimul timp, datele arată că tot mai puține echipamente ajung în Ucraina. Rusia a importat drone în valoare totală de peste 100 de milioane de dolari din China – de 30 de ori mai mult decât suma cheltuită de Ucraina.

Exporturile de ceramică, o componentă folosită în vestele antiglonț, din China către Rusia au crescut cu 69% (225 de milioane de dolari), în timp ce livrările pentru Ucraina au scăzut cu 61% până la un total de doar 5 milioane de dolari.

„Ceea ce este foarte clar este că China, în ciuda faptului că susține că este un actor neutru, de fapt sprijină pozițiile Rusiei în acest război”, a spus Helena Legarda, un analist specializat în politica externă și de apărare a Chinei de la Institutul Mercator pentru Studii Chineze de la Berlin.

Dacă China ar încălca linia roșie și ar vinde armament Rusiei, Legarda spune că se așteaptă ca UE să declanșeze sancțiuni secundare care i-ar afecta pe cei care susțin războiul de agresiune al lui Putin.

Dar livrarea de echipamente precum ceramica pentru vestele antiglonț, aparatele de vedere pe timp de noapte și chiar și dronele comerciale care pot fi folosite în operațiunile ofensive de pe linia frontului nu va fi sancționată.

Pozitron, una dintre multele firme din Rusia care au achiziționat echipament ce poate fi utilizat atât în scopuri civile cât și militare, a importat căști și alte materiale în valoare de 60 de milioane de dolari, precizând că acestea sunt folosite în competiții de paintball. Experții spun, însă, acesta este un truc bine-cunoscut prin care companiile rusești pot să cumpere echipament ce va fi folosit pe câmpul de luptă fără să fie nevoie să declare acest lucru.

De la un venit de 31 de milioane de ruble (în jur de 400.000 de dolari) în 2021, Pozitron a înregistrat doar un an mai târziu încasări de 20 de miliarde de ruble (aproape 300 de milioane de dolari), ceea ce demonstrează că războiul din Ucraina a fost foarte profitabil pentru compania rusească.

Rusia este conștientă de aceste portițe pe care le exploatează pentru a cumpăra din China tehnologie occidentală cu care luptă împotriva Ucrainei. Peste 60% din piesele esențiale de care rușii au nevoie pentru a-și fabrica armele folosite în război au fost importate de la companii din SUA, potrivit Institutului KSE al Școlii de Economie de la Kiev.

Occidentul are foarte puține opțiuni la dispoziție pentru a descuraja exportul de produse cu dublă utilizare din China în Rusia. Doar Statele Unite ar putea să impună o interdicție asupra tranzacțiilor în dolari, așa cum a făcut-o atunci când a sancționat Iranul din cauza programului său nuclear secret.

Uniunii Europene, însă, îi lipsește o astfel de armă întrucât moneda euro este mult mai puțin folosită pe piața internațională decât dolarul. Luna trecută, UE a întocmit o listă cu șapte companii chinezești cărora nu ar mai fi trebuit să le permită să facă comerț pe piața europeană, dar, la presiunea Beijingului, Bruxellesul a scos patru dintre ele de pe lista neagră.

„Au politicienii destulă voință pentru a impune sancțiuni asupra Chinei? Practic, răspunsul este nu”, a explicat Maxim Mironov, profesor asistent de economie de la Școala de Business IE din Madrid. „China semnalează: poți să încerci, dar nu-mi pasă ce încerci să faci. Și Uniunea Europeană spune: dacă nu vă place, nu o vom face.”

„Și, dacă chinezii văd asta, vor continua să facă ceea ce cred ei că este în interesul lor”, a spus Mironov.

Editor : Raul Nețoiu