Cuba acuză SUA de intervenție în treburile interne ale statului. Cum a reprimat Havana cele mai noi proteste pentru democrație
După ce au fost luate prin surprindere de protestele fără precedent din luna iulie, autoritățile cubaneze au acționat în avans de data aceasta și au interzis demonstrațiile pentru democrație, care erau planificate pentru începutul acestei săptămâni. Astfel, activiștii pentru democrație și drepturile omului nu au putut manifesta. Guvernul de la Havana și-a argumentat decizia, sugerând că protestele reprezintă o încercare a SUA de a schimba regimul și i-a plasat pe liderii protestelor în arest la domiciliu, transmite The Guardian.
Organizatorii manifestaţiei care era prevăzută să aibă loc luni, 15 noiembrie, la Havana şi în alte şase provincii ale țării, pentru a cere eliberarea deţinuţilor politici, şi-au menţinut apelul că libertatea de exprimare trebuie respectată, în pofida interdicţiei autorităţilor, care i-au ameninţat cu urmăriri penale.
Cubanezii au postat videoclipuri cu arestări pe Facebook, în timp ce activiștii care au îndrăznit să iasă la protest au fost alungați de mașinile de poliție, iar alții au fost arestați de către dubele de jandarmi.
„M-am trezit cu casa asediată”
Au existat acte de contramanifestație din partea unor susținători ai guvernului, care au putut fi auzite lângă locuințele unor disidenți cunoscuți ai guvernului cubanez.
Edel Pérez, în vârstă de 35 de ani, un actor și realizator de emisiuni TV, care a fost arestat în timpul protestelor din iulie, a fost împiedicat să-și părăsească casa de către doi agenți ai securității statului îmbrăcați în civil. „Mă simt incapabil să reacționez și sunt furios. Simt că îmi sunt încălcate drepturile constituționale”, a declarat Pérez.
În Havana, unde ofițerii de securitate ai statului s-au îmbrăcat în civil și au patrulat pe străzi, a predominat o stare de calm combinată cu multă tensiune. Deși școlile s-au redeschis în sfârșit după o lungă izolare generată de pandemie, mulți părinți au ales să-și țină copiii acasă.
Un student în vârstă de 22 de ani a străbătut însă capitala, căutând un protest la care să se alăture. Acesta le-a declarat jurnaliștilor de la The Guardian că „nu s-a întâmplat nimic” în oraș. „Mă simt mulțumit că am făcut asta, dar sunt și trist pentru cât de speriați sunt oamenii”, a spus studentul, sub protecția anonimatului.
Totodată, opozantul cubanez Yunior Garcia a fost împiedicat duminică să-şi părăsească domiciliul pentru a defila singur la Havana, preşedintele Miguel Diaz-Canel denunţând dorinţa acestuia de „a tulbura ordinea internă" a țării, scrie BBC News.
În jurul orelor 15.00 (20.00 GMT), ora programată pentru marşul său, câteva zeci de persoane i-au strigat „Eu sunt Fidel” de la parterul clădirii în care locuieşte, într-un act de repudiere, o practică folosită în general împotriva disidenţilor, potrivit unei înregistrări video difuzate pe Twitter de televiziunea venezueleană Telesur, autorizată să filmeze.
În dimineaţa zilei de duminică, acest dramaturg în vârstă de 39 de ani, devenit de anul trecut vârful de lance al unei noi generaţii de disidenţi cubanezi stimulată de progresul reţelelor de socializare, a fost blocat la domiciliul său, în cartierul Coronela.
„Astăzi m-am trezit cu casa asediată, toată clădirea este înconjurată de agenţi ai Securităţii Statului îmbrăcaţi în civil", a anunţat el într-un videoclip pe Facebook. Presa internațională a putut constata că strada sa era blocată de o prezenţă puternică a agenţilor în civil, pe carosabil şi pe acoperişurile clădirilor, potrivit Agerpres.
Un președinte care apără comunismul
În timp ce desfășura o amplă campanie de stopare a manifestațiilor, preşedintele Miguel Diaz-Canel a promis în faţa a aproximativ 70 de studenţi comunişti reuniți lângă Capitoliul din Havana pentru a manifesta în sprijinul guvernului, că „Cuba va trăi în pace".
Purtând o eşarfă roşie la gât, precum studenţii, Miguel Diaz-Canel s-a aşezat în mijlocul lor, promiţând „să apere socialismul" şi să „condamne campaniile de tulburare a ordinii interne și campaniile media împotriva Cubei".
Cuba a retras acreditările unor jurnaliști străini
Autoritățile cubaneze au retras acreditările de presă pentru cinci jurnalişti ai agenţiei spaniole de presă EFE, înainte de protestul opoziţiei, suprimat în final de autorități.
Consiliul de Administraţie al Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA) a constatat cu profundă îngrijorare că jurnaliştilor agenţiei EFE, membră EANA, nu li se mai permite să îşi desfăşoare activitatea în Cuba. Anularea acreditărilor lor de către guvernul cubanez este cu atât mai îngrijorătoare cu cât a avut loc exact când un protest împotriva aceluiaşi guvern era planificat să aibă loc pe insulă, a informat luni Alianţa de presă.
Havana acuză Casa Albă că doreşte „să destabilizeze” Cuba
Autorităţile cubaneze l-au acuzat încă de săptămâna trecută pe disidentul Yunior Garcia şi pe alţi organizatori ai manifestaţiei programate pentru ziua de luni, pe care au interzis-o cu succes, că sunt agenţi pregătiţi şi finanţaţi de Washington pentru a provoca schimbarea regimului.
De altfel, pe 10 noiembrie, ministrul afacerilor externe cubanez, Bruno Rodriguez, a acuzat guvernul american că doreşte „să destabilizeze” Cuba printr-o manifestaţie a opoziţiei prevăzută pentru 15 noiembrie.
„Nu vom permite ca agresiunea permanentă a guvernului SUA, tentativele sale constante şi susţinute de a crea condiţiile pentru o destabilizare internă, de a tulbura liniştea şi securitatea cetăţenilor, să ne strice sărbătoarea în acea zi, când țara se va redeschide oficial pentru turismul internaţional” declara la jumătatea săptămânii trecute șeful diplomației cubaneze în faţa corpului diplomatic acreditat în Cuba.
Bruno Rodriguez a mai afirmat că „din 22 septembrie, au fost 29 de declaraţii ale guvernului SUA sau ale unor personalităţi influente din Congresul american, aproape câte una pe zi, menite să încurajeze, să orienteze şi să instige la acţiuni de destabilizare în ţara noastră".
Aceste declaraţii includ „exigenţe" adresate guvernului cubanez, inclusiv de a autoriza manifestaţia, însă acestea sunt lucruri pe care Cuba „nu le-a permis şi nu le va permite niciodată", mai spunea la acel moment ministrul Bruno Rodriguez.
Washingtonul a îndemnat guvernul cubanez să îşi asculte poporul
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut duminică, pe 14 noiembrie, „guvernului cubanez să respecte drepturile cubanezilor, lăsându-i să se adune în mod paşnic".
Într-un comunicat publicat ulterior de Departamentul de Stat al SUA, Antony Blinken a invitat regimul de la Havana „să sesizeze această ocazie istorică de a asculta vocile poporului" şi cererea lor de a „respinge orice violenţă" împotriva manifestanţilor.
Drept răspuns, Bruno Rodriguez a replicat pe twitter că șeful diplomației americane „trebuie să înveţe o dată pentru totdeauna că guvernul cubanez este dator numai poporului său şi respinge în numele său amestecul Statelor Unite".
Luni, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Ned Price, a îndemnat la rândul său pe twitter guvernul cubanez „să îşi asculte poporul, în condiţiile în care el manifestă paşnic pentru a-şi face auzită vocea".
Acest apel la manifestaţie al opoziţiei survine la patru luni după manifestaţiile spontane şi istorice care au zguduit Cuba pe 11 iulie, în timpul cărora s-a strigat "Libertate!" şi "Suferim de foame", într-un context de profundă criză economică.
Potrivit ONG-ului Cubalex, 1.175 de persoane au fost arestate în timpul acestor manifestaţii, care s-au soldat cu un mort şi zeci de răniţi, iar 612 rămân și în prezent în detenţie.
The New York Timmes scrie că după ce a evitat manifestațiile în masă, guvernul cubanez simte acum că a câștigat această etapă de confruntare cu SUA și speră că administrația Biden va considera că protestele din iulie au fost o problemă, că regimul este stabil și că sancțiunile ar trebui să fie relaxate.
Administrația Biden a lăsat până în prezent încă active toate sancțiunile aplicate Cubei de către administrația Trump. Mai mult, pre;edintele SUA a adoptat la sfârșitul luni iulie primele măsuri concrete împotriva regimului de la Havana din mandatul său, ca reacție la reprimarea protestelor istorice care au cuprins țara. Casa Albă a anunțat sancțiuni ce i-a vizat pe ministrul apărării de la Havana, Alvaro Lopez Miera, dar și o unitate a forțelor speciale cubaneze, cunoscută sub numele de „Boinas Negras” (Beretele negre), învinuită de abuzuri în privința drepturilor omului.
Aceste sancțiuni puternice, alimentate de pandemia de COVID-19, au redus la jumătate valuta străină în ultimii doi ani, ducând la o penurie de bunuri de bază și stimulând în același timp nemulțumirea oamenilor.
Joe Biden a mai subliniat în vară că guvernul său intenţionează să autorizeze transferurile de bani ale persoanelor fizice spre Cuba şi s-a angajat să crească efectivele ambasadei SUA la Havana, pentru a le furniza servicii consulare cubanezilor, ceea ce s-ar putea traduce în perspectivă prin vize americane pentru cei care vor să părăsească ţara.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
