Șeful organizației rusești Memorial, care a câștigat premiul Nobel pentru pace în acest an, spune că autoritățile de la Kremlin i-au spus să nu accepte distincția, relatează BBC.
Ian Racinski, care conduce Memorial, organizația pentru drepturile omului co-laureată a premiului Nobel pentru Pace în 2022, spune că i s-a cerut să nu accepte premiul pentru că ceilalți doi co-laureați, un disident bielorus încarcerat și o organizație ucraineană pentru drepturile omului sunt „nepotriviți”.
Memorial, una dintre cele mai vechi ONG-uri pentru drepturile omului din Rusia, a fost interzisă de guvernul lui Putin anul trecut.
Într-un interviu pentru BBC, Racinski spune că i s-a cerut să refuze premiul dar că „în mod evident, nu am luat în considerare acest lucru”.
În ciuda amenințărilor la adresa siguranței sale, Racinski spune că munca pe care o face Memorial este esențială.
„În Rusia de astăzi, siguranța personală a nimănui nu este garantată. Da, mulți au fost uciși, dar știm cce se întâmplă când acceptăm impunitate din partea statului. Trebuie să ieșim din prăpastia asta, cumva”, a spus el.
Primul președinte al organizației, Arsenîi Roginski, a fost condamnat la muncă silnică într-un lagăr sovietic pentru acuzația de „cercetare anti-comunistă a istoriei”.
Racinski spune că decizia Comitetului Nobel să acorde premiul către trei entități din țări diferite este „remarcabilă”. Acest lucru „este dovada că societatea civilă nu este separată de granițe naționale și că este un singur corp care lucrează la rezolvarea problemelor comune”.
Colaureatul rus a denunţat „ambiţiile imperiale” moştenite de la Uniunea Sovietică şi care „încă sunt în floare astăzi”.
„Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste în folosul propriilor interese politice”, a spus el. De acum, „a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului”. O denaturare ce furnizează „justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei”, a afirmat Racinski, în ciuda interdicţiilor impuse de Kremlin de a critica public invazia.
Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia.
În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de regimul Putin, care a ordonat, de asemenea, confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace.
„Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980”, a subliniat Racinski.
O decizie controversată
Totuși, decizia de a acorda premiul și unei organizații rusești a fost controversată. Ucraineanca Oleksandra Matviciuk, care conduce Centrul pentru Libertăți Civile, cealaltă organizație laureată, a refuzat să dea un interviu împreună cu Racinski.
„Noi suntem acum într-un război și vreau ca vocea ucrainenilor să fie tangibilă”, a spus ea, referindu-se la refuzul de a apărea alături de activistul rus.
„Sunt sigură că, deși dăm interviuri separate, vrem să transmitem aceleași mesaje”, a adăugat ea. Matviciuk l-a lăudat pe Racinski și munca acestuia și a spus că organizația Memorial este „partenerul nostru”.
Conform acesteia, Memorial a ajutat Centrul ucrainean timp de ani de zile – „Am un respect uriaș pentru toți colegii noștri ruși din domeniul drepturilor omului, care lucrează în condiții dificile”.
Matviciuk a spus că este nevoie de un tribunal internațional pentru a-l trage la răspundere pe dictatorul rus pentru crimele odioase comise împotriva Ucrainei – „Întrebarea este cine va administra dreptatea pentru sutele de mii de victime ale crimelor de război”.
Cel de-al treilea laureat, activistul și disidentul bielorus Ales Beliațki, este încarcerat de regimul dictatorial de la Minsk fără să fi fost judecat, din iulie 2021.
În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru „contrabandă de bancnote în folosul opoziţiei” faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel.
În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o „dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică”, a spus Beliaţki prin vocea soţiei sale. „Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja”, a mai afirmat el.
Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a „internaţionalei dictatorilor”.
Editor : Adrian Dumitru
