Galerie Foto Cine este Liz Truss, „cameleonul politic” care azi devine al treilea premier femeie din istoria Marii Britanii

Marea Britanie va avea de marți un nou premier. Liz Truss, ministru de externe în cabinetul lui Boris Johnson, a fost aleasă în fruntea Partidului Conservator, care deține majoritatea în Parlament, ceea ce înseamnă, conform tradiției, că ea va deveni noul șef al guvernului de la Londra. Ca politician, Liz Truss s-a dovedit un „cameleon”, dar acum se află în fața celei mai dificile transformări din viața ei, scrie CNN.

Liz Truss este a treia femeie din istoria țării care devine prim-ministru. Ea va merge pentru învestire la castelul Balmoral, reședința unde regina Elisabeta a II-a s-a retras din cauza unor probleme de mobilitate. Este pentru prima dată în cei 70 de ani de domnie când suverana nu se află la Palatul Buckingham pentru numirea noului premier al țării, al 15-lea de când Elisabeta a II-a se află pe tron. La castelul din Scoția va sosi mai întâi Boris Johnson pentru a-și prezenta oficial demisia.

Deschide galeria foto

,

Liz Truss l-a învins pe milionarul Rishi Sunak

Liz Truss a fost anunțată luni, 5 septembrie, câștigătoare a scrutinului intern din Partidul Conservator britanic, la capătul unei curse electorale care a durat aproape două luni și în care l-a învins pe contracandidatul său rămas în cursă, Rishi Sunak, ministru de finanțe în guvernul lui Boris Johnson.

Rishi Sunak a avut 60.399 de voturi, iar Liz Truss 81.326 de voturi. A fost momentul care a încheiat o lună și jumătate de campanie electorală, declanșată de demisia lui Boris Johnson. Lizz Truss și Rishi Sunak au încercat să-i convingă pe alegătorii conservatori că au ceea ce e necesar pentru a conduce partidul. Și dacă fostul ministru de finanțe părea favorit la început, cele mai multe voturi i-au revenit în cele din urmă actualului ministru de externe.

„Vă mulțumesc că mi-ați acordat încrederea voastră. În calitate de lider al partidului, îmi voi îndeplini promisiunile. Voi pune la punct un plan îndrăzneț de reducere a taxelor și creștere a economiei. Îmi voi îndeplini promisiunile în privința crizei energetice și a sistemului național de sănătate”, a spus Liz Truss în prima sa declarație după ce a fost anunțată ca lider al conservatorilor.

În vârstă de 47 de ani, Liz Truss a promis în campania electorală, printre altele, că va anula creșterile de impozite, va implementa în continuare plafonul de asistență socială și că va reduce infracționalitatea cu 20 la sută în următorii doi ani.

Fidelă lui Boris Johnson până la capăt

„Cred că problema este că, dacă vom continua cu politica noastră economică actuală, despre care se estimează că va duce la o recesiune, conservatorilor le va fi foarte greu să câștige alegerile”, a declarat ea.

Totuși, Liz Truss i-a rămas fidelă lui Boris Johnson până la final, când demisiile din cadrul guvernului s-au înmulțit, la începutul lunii iulie. Și în alocuțiunea rostită după alegerea sa ca lider al Partidului Conservator a ținut să-i mulțumească lui Boris Johnson.

„Vreau să-i mulțumesc, totodată, liderului nostru demisionar, prietenului meu, Boris Johnson. Boris, ai dus la îndeplinire Brexitul. Ai reușit în campania de distribuire a vaccinurilor (anti-COVID, n.red.) și i-ai ținut piept lui Vladimir Putin. Ești admirat din Kiev până în Carlisle”, a declarat viitoarea șefă a executivului britanic.

De la stânga, la dreapta - un cameleon politic

Liz Truss a lucrat cu trei premieri conservatori până acum. A devenit șefă a diplomației în toamna anului trecut, după ce deținuse portofolii ministeriale și în cabinetele conduse de Theresa May și David Cameron.

S-a născut la Oxford în 1975, într-o familie de activiști pentru dezarmare nucleară. Tatăl ei era profesor de matematică, mama - asistentă medicală. În copilărie, părinții au dus-o la demonstrații împotriva premierului conservator de atunci, Margaret Thatcher - acum devenită idolul său politic.

Spre deosebire de colegii ei de cabinet cu educație privată, Truss a mers la o școală de stat în orașul Leeds din Yorkshire, iar mai târziu a obținut un loc la Universitatea Oxford. Acolo a fost o membră activă a liberal-democraților, un partid de opoziție centrist care mult timp a fost un adversar eficient al conservatorilor.

În perioada în care a fost membră a Partidului Liberal Democrat, Truss a susținut legalizarea canabisului și abolirea monarhiei. Apoi, Truss s-a alăturat conservatorilor în 1996, la doar doi ani după ce ținuse un discurs la o conferință a liberal-democraților în care cerea sfârșitul monarhiei, ceea ce pentru conservatori ar fi de neconceput. A descris convertirea sa la conservatorism drept o „răzvrătire”. Criticii săi spun că acum încearcă într-un mod nereușit să o imite pe Margaret Thatcher, cea mai divinizată figură a partidului: discursul ei abundă în ziceri ale fostului premier, se îmbracă precum fostul prim-ministru și îl laudă pe Ronald Reagan.

Membră a Parlamentului din 2010, ea este recunoscută însă, inclusiv de către oponenți, drept o persoană dinamică, dependentă de muncă.

Într-o perioadă relativ scurtă, s-a impus ca o forță ce își urmărește agenda cu o vigoare neobosită și cu un entuziasm fără echivoc. Dar, după o transformare de zeci de ani, timp în care și-a schimbat radical opiniile personale, mulți se vor întreba ce anume reprezintă noul lider al Marii Britanii.
Mulți dintre cei care au observat-o de-a lungul anilor se întreabă dacă are vreo convingere sinceră sau dacă pur și simplu susține ceea ce este cel mai convenabil la un moment dat, arată CNN.

În 2016, de exemplu, a fost împotriva ieșirii Marii Britanii din UE, dar acum susține Brexitul și spune că temerile sale au fost greșite.

Cariera profesională a lui Liz Truss

A studiat filosofie, ştiinţe politice şi economie la Colegiul Merton, Universitatea Oxford. Timp de zece ani, înainte de a îmbrăţişa cariera politică, a lucrat în telecomunicaţii şi energie, în departamente de contabilitate şi management de la Shell şi Cable & Wireless, ocupând şi diferite funcţii de conducere, printre care manager comercial şi director economic, relatează Agerpres.

În 2010, Elizabeth Truss a fost aleasă în legislativul britanic pe listele Partidului Conservator într-o circumscripţie din sud-vestul Norfolk.

În septembrie 2012 a fost desemnată subsecretar de stat pentru educaţie şi îngrijirea copiilor.

A fost apoi secretar de stat pentru mediu, alimentaţie şi probleme rurale (iulie 2014 - iulie 2016).

Lord cancelar şi secretar de stat pentru justiţie (iulie 2016 - iunie 2017), Liz Truss a ocupat, ulterior, funcţia de secretar şef al Trezoreriei (iunie 2017 - iulie 2019).

În iulie 2019 a fost desemnată secretar de stat pentru comerţ internaţional şi preşedinte al Consiliului de coordonare a comerţului. A fost numită, la 10 septembrie 2019, ministru pentru femei şi egalităţi, iar din 15 septembrie 2021, a ocupat funcţia de secretar al Foreign Office.

Este căsătorită din anul 2000 cu Hugh O'Leary, un coleg contabil, și are două fete. Familia locuiește în Thetford, Norfolk.

Moștenire grea lăsată de Boris Johnson

Liz Truss va deveni, așadar, noul premier al Marii Britanii. Succesoarea lui Boris Johnson moștenește însă o situație dificilă din punct de vedere economic. Prețurile la energie, inflația record și deprecierea lirei sunt câteva dintre problemele care vor da bătăi de cap noului cabinet de la Londra.

Regatul Unit se confruntă de câteva luni cu un vid de conducere, timp în care țara s-a îndreptat spre recesiune și spre o criză socială declanșată de facturile la energie din ce în ce mai mari. De când Boris Johnson și-a anunțat demisia, în luna iulie, perspectivele economiei britanice s-au deteriorat substanțial.

Cea mai mare inflație din ultimele patru decenii

Inflația anuală a depășit zece la sută, cel mai mare nivel din ultimii 40 de ani, ca urmare a creșterii prețurilor la alimente și carburanți, iar temerile legate de creșterea costului vieții au determinat mii de angajați să intre în grevă. În plus, lira sterlină a înregistat în august cea mai slabă lună de după referendumul pentru Brexit din 2016 și a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din mai bine de doi ani.

Iar situația s-ar putea înrăutăți în perioada următoare, se arată într-o analiză realizată de CNN. Banca Angliei estimează că inflația va crește la 13 la sută pe măsură ce criza energetică se va intensifica.

Prețul energiei crește vertiginos

Acestea sunt motivele pentru care sporesc apelurile către viitorul premier pentru o intervenție dramatică imediat după preluarea mandatului. Cea mai urgentă problemă ce trebuie rezolvată este creșterea vertiginoasă a prețului energiei, care ar putea declanșa un val de închideri de firme și ar putea forța milioane de oameni să aleagă între a pune mâncare pe masă și a-și încălzi locuințele în această iarnă.

Facturile la energie vor crește substanțial de luna viitoare. Plafonul maxim pe care furnizorii de energie îl pot percepe gospodăriilor va crește cu 80 la sută, la echivalentul a 4.212 euro pe an pe gospodărie, de la 2.325 în prezent. Analiștii spun că plafonul ar putea să ajungă la 5.800 de euro în ianuarie și ar putea depăși echivalentul a 7.000 de euro în aprilie.

Lira sterlină, în cădere

Pe măsură ce oamenii sunt nevoiți să-și reevalueze bugetele, boom-ul consumului care a urmat perioadelor de caranină se risipește rapid, iar Banca Angliei a avertizat că economia britanică va intra în recesiune în lunile următoare.

În plus, deprecierea lirei sterline ar putea amplifica problemele, deoarece importurile de energie și de bunuri vor fi mai scumpe, ceea ce va împinge inflația și mai sus.

Urmările Brexitului

Nu sunt singurele motive pentru care oamenii de afaceri și investitorii sunt îngrijorați. Deși numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în lunile de vară, acestea sunt cu 60 la sută peste nivelul de dinaintea pandemiei. Regatul Unit se confruntă cu problema forței de muncă de când țara a votat  pentru părăsirea Uniunii Europene. Potrivit datelor oficiale, numărul europenilor care locuiesc în Marea Britanie a scăzut cu aproximativ 317.000, comparativ cu 2019.

De asemenea, Brexit-ul provoacă probleme comerciale, în special cu Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Marii Britanii. Biroul pentru Responsabilitate Bugetară estimează că, pe termen lung, exporturile și importurile vor fi cu aproximativ 15 la sută mai mici decât ar fi fost dacă țara ar fi rămas în blocul comunitar.

Soluțiile riscante pe care le are Liz Truss

„Greaua moștenire” este echivalentă cu o catastrofă economică în Marea Britanie, iar analiștii atrag atenția că noul executiv nu va avea la dispoziție soluții simple pentru toate aceste probleme.

Liz Truss a spus într-un interviu pentru BBC că va face un anunț cu privire la problema energiei în termen de o săptămână de la învestirea în funcția de prim-ministru, iar un pachet economic mai amplu va fi aprobat în cel mult o lună. Acesta ar putea cuprinde și reducerea impozitelor, măsură care a fost promisă anterior de Liz Truss pentru a relansa economia.  

Reducerea taxelor

Mulți economiști se tem însă că această abordare ar putea stimula inflația și ar putea afecta finanțele publice și așa fragile, dar nu va reuși să lase suficiente fonduri suplimentare celor care au cea mai mare nevoie. Ei arată că reducerea taxelor îi va avantaja pe cei care plătesc mai multe impozite, care sunt în general oameni înstăriți.

Pe de altă parte, experții spun că statul nu are cum să evite să plătească sume uriașe pentru ca populația să poată face față situației energetice din această iarnă. Cercetătorii de la Institutul pentru Guvernare au estimat că înghețarea tarifelor la gaz și electricitate în următoarele două ierni ar putea costa guvernul peste 100 de miliarde de lire sterline, adică peste 115 miliarde de euro.

Intervenția economică a guvernului

În aceste condiții se pune întrebarea dacă viitorul guvern își permite o intervenție economică pe scară largă, mai ales în condițiile în care reducerea impozitelor, și prin urmare a veniturilor bugetare, pare prioritară. Asta, în condițiile în care datoria Marii Britanii a ajuns la aproape sută la sută din produsul intern brut, după ce guvernul s-a împrumutat masiv pentru a oferi sprijin populației și firmelor în timpul pandemiei de coronavirus. Când dobânzile erau la cote minime, iar accesul la bani era ieftin, aceasta nu era o problemă prea mare. Nu mai este însă cazul acum. Banca Angliei a majorat dobânzile pentru a domoli inflația, ceea ce înseamnă că va deveni din ce în ce mai costisitor pentru guvern să-și plătească datoriile.

Astfel, viitorul guvern trebuie să facă față unui număr mare de provocări, care pun sub presiune finanțele publice, așa cum nu s-a mai întâmplat de multă vreme.

Mulți cred că viitorului prim-ministru Truss îi va fi greu să unească partidul, care se află la putere de 12 ani și care a fost puternic divizat în privința Brexitului. Dar susținătorii săi văd în ea șansa unui nou început. Ei cred că odată ce Brexit-ul se estompează din atenția publică și odată ce scandalurile care au dus la căderea lui Boris Johnson vor deveni o amintire îndepărtată, partidul își va îndrepta atenția spre guvernare și spre câștigarea alegerilor pentru a cincea oară la rând, ceea ce ar fi o performanță istorică.

Editor : Luana Pavaluca