La temelia economiei chineze, destul de bine ascunsă se află o o datorie de 6.000 de miliarde de dolari, care ar putea să zdruncine tot edificiul. Acest volum uriaş este comparat cu un iceberg de care se poate lovi oricând. E o datorie rostogolită în ultimii ani, în mare parte, de guvernele locale şi ţinută la secret. Acum, balonarea acesteia reprezintă un risc chiar pentru economia globală. Beijingul ascunde, de regulă, aceste date, ba chiar cenzurează ştirile care aduc veşti proaste din economie.
Guvernele regionale din China s-au împrumutat masiv în ultimii ani, dar aceste rezultate nu apar în bilanţurile oficiale. Tocmai pentru a nu ieşi la iveală faptul că au fost depăşite limitele de împrumut impuse de autorităţile centrale, cele care controlează inclusiv valoarea obligaţiunilor emise la nivel regional.
Este efectul folosirii unui sistem bancar fantomă, construit tocmai pentru a evita regulile, dar care din cauza dimensiunii la un moment dat va ajunge la vedere.
Un raport întocmit de S&P Global Ratings arată că aceste debite au fost rostogolite, iar situaţia scapă de sub control la nivelul întregii ţări. E o datorie de tip iceberg cu riscuri uriaşe, după cum punctează autorii raportului. S-a ajuns în această situaţie din cauza unor linii de împrumut prin vehicule financiare.
Analiştii notează că există un ecart foarte mare între investiţiile raportate de autorităţile regionale şi fondurile pe care le-au avut la dispoziţie.
Cifrele nu sunt publice, iar experţii susţin că datoriile au fost ascunse tocmai prin intermediul acestor vehicule financiare.
Pentru a încuraja creşterea economică, s-au dezvoltat proiecte uriaşe de infrastructură. Achitarea acestor împrumuturi s-ar putea dovedi extrem de dificilă. Nu numai creşterea datoriei este îngrijorătoare pentru a doua economie a lumii, dar există riscuri ca la nivel local să se intre în încapacitate de plată.
Analiştii S&P cred că, în această situaţie, autorităţilor regionale li s-ar putea permite intrarea în procedură de faliment în viitorul apropiat. Ceea ce va fi o provocare uriaşă pentru Beijing şi există economişti care nu se feresc să spună că următoarea criză financiară ar putea fi creionată de chinezi.
Datoria totală a Chinei, cea care include şi datoria privată a fost, în 2016 de 242% din PIB, dar ar putea atinge până în 2022 nivelul de 300% din PIB. Se prefigurează o bulă a datoriilor, care, dacă va exploda, va produce efecte dintre cele mai nedorite. Investitorii nu vor mai fi atât de încrezători dacă văd că Beijingul face un pas înainte şi doi înapoi.
Ce spun oficialii de la Beijing
Autorităţile centrale dau asigurări că au totul sub control, dar situaţiile de la nivel regional nu pot fi ţinute multă vreme la secret. Frica e alimentată şi de posibila intrare pe deficit bugetar, o premieră în ultimii 24 de ani. Anul trecut a realizat un excedent de 1,3%, din PIB dar s-ar putea să intre pe deficit anul viitor.
Au fost unele semnale care indicau că Beijingul ar dori să-şi deprecieze intenţionat moneda naţională pentru a mai diminua din efectele negative produse de disputele comerciale cu Statele Unite. Dar o depreciere foarte mare ameninţă stabilitatea financiară. Mai ales când defilezi cu asemenea datorii uriaşe. Practic datoria devine mai greu de plătit cu o monedă slăbită.
Economia, afectată de războiul comericial cu SUA
Războiul comercial cu SUA a afectat economia chineză, care a înregistrat în trimestrul trei din 2018 cel mai lent ritm de creştere anuală din 2009, în timpul crizei financiare globale, informează Agerpres.
În perioada iulie - septembrie 2018, PIB-ul Chinei a urcat cu 6,5%%, faţă de un avans de 6,7% în trimestrul doi din 2018, a anunţat vineri Biroul Naţional de Statistică. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la o expansiune de 6,6% în trimestrul trei din 2018.