China își extinde influența economică în Europa, iar pentru oamenii care au ajuns aici după ce au fugit din statul chinez, această influență poate fi privită ca o amenințare. Este și cazul unui bărbat din Tibet. Nu a vrut să-și dezvăluie numele adevărat, dar face parte dintr-o numeroasă comunitate aflată în exil în Elveția. Spune că nu se simte în siguranță, pentru că în ciuda faptului că guvernul elvețian critică încălcarea drepturilor omului din China, menține relații bune cu această țară. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Într-o mănăstire budistă aflată la aproximativ 30 de kilometri est de Zürich este suficient de liniște pentru rugăciuni. Tenzin, aşa cum îi vom spune bărbatului din reportaj, a crescut în Tibet. Vine aici destul de des. Sala de rugăciuni îi amintește de momentele din tinereţe și de timpul petrecut într-o mănăstire. Lucrurile erau mai simple atunci.
Povestea unui fost călugăr din Tibet
Această viață a luat sfârșit când forțele de securitate chineze au început să-i hărțuiască pe călugări.
„Ne hărțuiau în fiecare zi și ne îngrădeau libertatea. Am protestat faţă de acest lucru”, povestește Tenzin.
Prietenii l-au avertizat că este căutat de poliție, așa că a plecat în Elveția, unde fugiseră și alți câțiva mii de tibetani.
Tenzin trăiește aici de șapte ani și are propria familie. Continuă să se roage şi să respecte tradițiile tibetane.
„Aș vrea să rămân în Elveția și să lucrez ca asistent medical, să îi asigur un trai familiei mele și să duc o viață normală”, spune Tenzin.
Două cereri de azil depuse de familia sa au fost deja respinse, pentru că a venit în Elveția printr-o altă țară. Însă are un apel umanitar în curs de examinare.
Prietenii pe care i-a întâlnit în Elveția au ajutat familia în discuţiile cu autoritățile.
Un acord controversat între China și Elveția
„Încercăm să-i ajutăm prin intermediul organizațiilor tibetane, să găsim sponsori şi să le uşurăm cât de cât viaţa”, explică Thomas Büchli, membru al Societății de Prietenie Elveţiano-Tibetană.
În China, tibetanii care au fugit în Elveția sunt considerați disidenți ai regimului.
În perioada 2015-2020, Elveția permitea Beijingului să-și trimită oficialii de securitate ca să verifice identitatea chinezilor suspecţi - un acord care a provocat multe controverse.
„În Elveția s-a declanşat o dezbatere atunci când s-a aflat că autoritățile chineze au identificat solicitanții de azil respinşi de elvețieni. Iar acest lucru a provocat îngrijorări privind soarta refugiaților tibetani”, arată Ralph Weber, expert european la Universitatea din Basel.
La televiziunea elvețiană, ambasadorul chinez a respins orice speculații de acest fel.
„Din păcate, în acest document, Elveția aduce acuzații nefondate sistemului politic, politicii minorităților și situației drepturilor omului din China”, a spus Wang Shihting, ambasadorul Chinei la Berna.
Reporterul Deutsche Welle ar fi vrut să discute personal cu ambasadorul, dar toate cererile în acest sens au rămas fără răspuns. Am fi vrut să îl întrebăm pe ambasador despre relațiile economice ale Chinei.
Legăturile economice profitabile riscă să influențeze deciziile politice
Islanda, Georgia și Elveția sunt singurele țări europene care au acorduri de liber schimb cu China - un lucru profitabil pentru companiile din ambele părți.
„Exportatorii elvețieni și-au menținut cota de piață și unii chiar au crescut-o. La rândul lor, chinezii au exportat mai mult în Elveția. Deci ambele părți au beneficiat cu adevărat”, arată economistul Jan Atteslander.
Dar interesele economice şi drepturile omului sunt două domenii care trebuie abordate cu atenţie. Politicienii sunt precauți.
„Am făcut progrese importante, dar acordul de liber-schimb trebuie dezvoltat în continuare. Trebuie să ne concentrăm mai mult asupra problemelor drepturilor omului în relația noastră cu China”, este de părere Damian Müller, care reprezintă cantonul Lucerna în Consiliul Statelor (echivalentul Senatului la nivel federal - n.r.)
China vrea să extindă acordul privind verificarea identității refugiaților. Criticii avertizează că legăturile economice profitabile ar putea influența cu ușurință poziția Elveției.
„China devine tot mai autoritară când vine vorba de refugiaţi şi politicile economice. Elveția va trebui să reacționeze și să își coordoneze mai bine răspunsul”, este de părere Fabian Molina, membru în Consiliul Naţional al Elveţiei (echivalentul unei Camere a Deputaților la nivel federal - n.r.).
Tenzin şi-ar dori să vadă că Elveția adoptă o poziție clară. Acest lucru i-ar ușura suferința.
„Nu mi-am mai văzut părinții, familia și prietenii de șapte ani. Nu am avut deloc niciun contact cu ei, iar asta mă întristează foarte tare”, spune refugiatul din Tibet.
Tenzin se teme pentru siguranţa rudelor sale, aşa că nu a mai luat legătura cu ele de când a fugit. Rudele lui nici măcar nu ştiu că Tenzin și-a întemeiat în Elveția propria sa familie.
Editor : Luana Pavaluca