China ia în vizor studenții LGBTQ+, cerând liste cu “starea lor de spirit”, viziunile lor politice și contactele sociale

Data publicării:
profimedia-0566580727
Studenții LGBTQ+ ai Universității Shanghai și grupurile lor de susținători sunt luați în vizor printr-un chestionar despre viziunile lor politice, contactele și "starea de spirit". Foto cu caracter ilustrativ: Profimedia Images

O binecunoscută universitate din China pare să fi cerut facultăților sale să întocmească liste cu studenții LGBTQ+ și să raporteze “starea lor de spirit”, potrivit unei presupuse directive interne publicate atât pe rețelele sociale din China cât și pe cele din afara țării, scrie The Guardian.

Universitatea Shanghai nu a confirmat cererile de informații și nici nu a răspuns la întrebările privind intenția sa, însă a provocat îngrijorări printre tinerii chinezi, în contextul controlului exercitat asupra grupurilor și organizațiilor universitare ce sprijină comunitățile LGBTQ+ și pe cele feministe.

“Sondajul din Campus”, care face referire la “cerințe relevante”, solicită facultăților/ colegiilor să “investigheze (și) cerceteze” studenții identificați ca fiind LGBTQ+. De asemenea, instituția cere informații despre starea de spirit a studenților și condiția psihologică, inclusiv viziunea politică, contactele sociale și starea sănătății mintale. Chestionarul nu explică la ce “cerințe relevante” se referă.

Studenții și activiștii și-au exprimat îngrijorările că exercițiul de strângere de informații ar putea semnala luarea în vizor a studenților. Unii experți juridice pun sub semnul întrebării pe rețeaua socială Weibo dacă o astfel de practică ar încălca noua legislație din China privind datele personale.

Departamentul de comunicare al Universității nu a răspuns la solicitările The Guardian.

Postarea inițială de pe Weibo, alături de o captură de ecran, a fost distribuită sau apreciată de zeci de mii de ori. Potrivit utilizatorului Weibo care a publicat pentru prima dată documentul, postarea a fost înlăturată. Încercările The Guardian pentru a accesa postarea originală au fost întâmpinate de un mesaj de eroare.

Capturile de ecran cu chestionarul a fost distribuit și pe rețelele sociale occidentale, inclusiv Twitter, generând o dezbatere aprinsă privind controalele desfășurate de guvernul Chinei privind minoritățile sexuale ale țării.

Incidentul vine în contextul înrăutățirii intoleranței Chinei față de grupurile de minorități sexuale, în mod special cele activiste. China a luat la țintă grupurile feministe și indivizi care au căutat să se opună discriminării.

Citește și: China interzice clasamentele cu vedete și controlează grupurile online de fani pentru că "provoacă probleme"

Până în anii recenți, China avea o comunitate LGBTQ+ activă și în creștere în campusurile universitare.

Însă pe măsură ce dinamica politică și socială s-a schimbat în China în ultimii câțiva ani, comunitatea LGBTQ+ a devenit din ce în ce mai marginalizată. Shanghai Pride, singurul eveniment al Chinei pentru celebrarea minorităților sexuale, a anunțat, anul trecut, că încetează activitatea.

Organizatorii evenimentului au spus că aceasta înseamnă pentru ei “sfârșitul curcubeului”. “A fost o călătorie de 12 ani grozavă, și suntem onorați și mândri că am călătorit pentru a crește conștientizarea și promovarea diversității pentru comunitățile LGBTQ+”, au scris aceștia într-o scrisoare deschisă.

În iulie, zeci de conturi de pe rețelele sociale, administrate de studenți LGBTQ+, au fost blocate și apoi șterse fără avertisment. Conturile erau o combinație de cluburi înregistrate ale studenților și grupuri neoficiale de mișcări de activism de la bază, unele activând ani de zile ca spații care ofereau siguranță tinerilor LGBTQ+, având zeci de mii de urmăritori. Acțiunea a dus la indignare printre studenți și activiști.

Analiștii din afara Chinei sunt divizați în privința mișcării Universității Shanghai. “Sper că este doar un studiu democrafic făcut greșit”, a spus Eric Hundman, profesor asistent la NYU Shanghai.

James Palmer, editor adjunct la Foreign Policy și autor al câtorva cărți privind politica Chinei, spune că „nu este grozav”.

„Însă nu cred că este vorba de persecuție homofobă, cât despre nevoia constantă a sistemului de a identifica și monitoriza – în special potențialii activiști”, mai spune el.

Citește și: Lagărul din școală. „Filosofia Xi Jinping” va deveni materie școlară pentru elevi și studenți în China

Editor : A.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri