Ce a făcut Muntenegru cu cetățenii săi radicalizați?
Tensiunea şi conflictele au fost multă vreme atributele care defineau cel mai bine regiunea Balcanilor de Vest. Lucrurile au evoluat între timp şi multe dintre statele din zonă vor să facă parte din Uniunea Europeană. Dar ca să devii membru al blocului comunitar ai de îndeplinit condiţii foarte clare şi una dintre ele este respectarea statului de drept. Aflăm care este situaţia din Muntenegru, ţara unde au fost proteste considerabile împotriva corupţiei, chiar de la ambasadorul acestei țări la București.
„Aceste proteste au exprimat mai multe nemulţumiri, nu doar pentru că cetăţenii sunt nemulţumiţi, ci au fost amestecate şi cercuri de extremă dreapta, care sunt de pildă împotriva statutului nostru de membru NATO, care au intenţia să încetinească drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a explicat într-un interviu pentru Digi24 Goran Poleksić, ambasadorul Muntenegrului în România.
Proteste anticorupţie, asemănătoare cu cele de la noi din ţară, au fost şi în Muntenegru. Pe lângă presiunea propriilor cetăţeni, sunt de rezolvat şi condiţiile impuse de Uniunea Europeană celor care vor să devină membri. Statul de drept şi reformele necesare pentru combaterea corupţiei sunt greu de implementat, dar procesele continuă. Mai mult, puterea politică de la Podgorica are de luptat şi cu manipularea venită dinspre zone care sunt împotriva Europei unite şi a relaţiilor transatlantice.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: În ţara dvs au fost proteste, aşa cum au fost şi în România şi motivul era acelaşi: erau împotriva corupţiei. Oamenii sunt sătui să vadă liderii politici acuzaţi de corupţie, dar care îşi păstrează locurile călduţe la putere. Cum se echilibrează dorinţa muntenegrenilor să scape de corupţie cu aspiraţiile europene, pentru că liderii sunt aceiaşi.
Goran Poleksić, ambasadorul Muntengrului în România: Nu sunt de acord cu tine, că este o poziţie călduţă la putere. În cazul Muntenegru, nu este. Este o poziţie dificilă pentru politicienii noştri.
Cristina Cileacu: De ce este dificilă?
Goran Poleksić: Pentru că am avut şi avem multe provocări de rezolvat, în trecut şi acum. Poporul nostru este nemulţumit de condiţiile sociale, cele economice. Toată lumea crede că ar fi mai bine dacă ar fi altcineva la guvernare. Este ceva normal într-o democraţie, pentru a putea rezolva anumite lucruri. Aceste proteste au exprimat mai multe nemulţumiri, nu au fost doar proteste sociale, nu au fost proteste doar pentru că cetăţenii sunt nemulţumiţi, ci au fost amestecaţi şi cercuri de extremă dreapta, care sunt de pildă împotriva statutului nostru de membru NATO, care au intenţia să încetinească drumul nostru spre Uniunea Europeană, care este de fapt baza ariei noastre de interese.
Cât de prezentă este Rusia în Muntenegru?
Cristina Cileacu: Dacă i-aţi pomenit pe aceşti oameni (n.r. extrema dreaptă), vreau să întreb cine este în spatele lor, Rusia sau cine altcineva, pentru că vreau să le reamintesc privitorilor noştri că în perioada în care intraţi în NATO a fost un scandal uriaş în ţara dvs legat de o lovitură de stat care ar fi fost orchestrată de ruşi, astfel încât să nu reuşiţi să primiţi statutul de membru NATO. Ce se întâmplă acum cu relaţiile cu Rusia şi de asemenea, cât de prezentă este Rusia pe teritoriul dvs, nu fizic, evident, ci din perspectiva manipulării.
Goran Poleksić: Nu am spus că ar fi Rusia în spatele acestor oameni.
Cristina Cileacu: Eu doar întreb. Dvs nu aţi spus, de aceea întreb.
Goran Poleksić: Rusia are interesele ei în Balcani, Rusia este prezentă în ţara noastră, investeşte în economia noastră, era al treilea investitor ca mărime anul trecut, după Italia şi Azerbaijan. Ai menţionat acest eveniment care a avut loc în noaptea alegerilor noastre parlamentare, pe 16 octombrie 2016. În spatele acestui eveniment, a acestui complot sau tentativă de atac terorist, aşa cum îi spunem noi în Muntenegru, aşa cum sunt probele şi verdictului recent, au fost implicaţi doi cetăţeni ruşi care fac parte din cercul serviciilor secrete. Nu ştim cum sunt conectaţi de povestea cu extrema dreaptă, dar au recrutat câţiva oameni din acelaşi gen de cercuri, din Serbia, ca să susţină anumite partide politice din Muntenegru să preia puterea în ţară, fără să organizeze alegeri.
Ce așteptări are Muntenegru de la Uniunea Europeană?
Europa unită este un concept care se referă la integrarea tuturor statelor europene în blocul comunitar. Vorbim deci şi despre regiunea care a fost lăsată în urmă, Balcanii de Vest. Doar că aici problemele sunt complexe şi cu rădăcini istorice. Şi una dintre cele mai importante condiţii pentru ca o ţară să devină membru al Uniunii Europene este să nu aibă probleme cu vecinii.
***
Cristina Cileacu: Dacă ne întoarcem puţin la Uniunea Europeană şi la faptul că urmează să avem curând o nouă Comisie Europeană, în loc de echipa Juncker, ce aşteptări aveţi cu adevărat? Ştiu că termenul limită pentru ţara dvs este 2025, deci nu mai este chiar aşa mult până atunci, dar guvernul şi oamenii din ţara dvs simt că Europa are planuri serioase pentru primirea noilor membri sau poate Europa foloseşte aceste reforme ca să vă ajute ţara să se dezvolte şi cam atât?
Goran Poleksić: Sunt două aspecte. Primul este legat de faptul că două treimi dintre votanţii europeni care au participat la alegerile pentru Parlamentul European susţin această idee şi acest lucru ne încurajează să ne creştem eforturile legat de drumul nostru european. Al doilea aspect este că noua Comisie Europeană va fi pro Europa lărgită şi ne încurajează şi asta. De noi depinde doar să ne facem treaba şi se atingem standardele UE. Ai menţionat anul 2025, dar nu este un termen-limită, este un orizont, în mare parte. Vom vedea ce se va întâmpla după această dată. Suntem conştienţi de toate variantele, cum am spus deja şi ne facem treaba. Suntem între ţările din Balcanii de Vest care au ambiţia să fie parte din UE.
Tensiunile și instabilitatea, lăsate în urmă
Regiunea Balcanilor de Vest este cel mai des asociată cu tensiunile interetnice istorice. Ne este greu să credem că ceva aşa de vechi şi cu rădăcini atât de adânci poate fi rezolvat într-o perioadă scurtă, cum este cea de la terminarea războiului din fosta Iugoslavie şi până azi. Însă, zona este acum mult mai calmă şi chiar dacă nu toată lumea se simte împăcată cu vecinii, la modul general trebuie schimbată percepţia asupra Balcanilor de Vest.
***
Cristina Cileacu: Unde se situează Muntenegru în toate aceste tensiuni, mă refer la relaţiile cu vecinii, dar şi la cele din interiorul ţării?
Goran Poleksić: Muntenegru are relaţii prietenoase şi bune cu toţi vecinii. Această regiune, Balcanii de Vest, înseamnă Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţzegovina, Kosovo şi Albania. Această perioadă a tensiunilor şi instabilităţii este lăsată în urmă. Regiunea este mult mai stabilă în acest moment, decât a fost până acum. Securitatea nu este ameninţată, nu sunt ameninţări cu războiul în acest moment, toate ţările au aspiraţii euroatlantice şi europene. Acesta este şi motivul puternic care ne ajută să mergem înainte şi să evităm toate capcanele în drumul nostru spre Europa şi integrarea euroatlantică.
Cristina Cileacu: Şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre oameni? Sunt de acord, la nivel mare toată lumea vrea să fie parte din NATO şi Uniunea Europeană, ţara dvs este deja membru NATO, vom vorbi şi despre asta mai târziu, dar la nivelul oamenilor, pentru că sunteţi de acolo, nici noi nu suntem prea departe de regiune şi ştim cât este de greu să schimbi mentalităţi. Sunt incidente?
Goran Poleksić: În ţara noastră, nu. Lucrurile sunt mai degrabă la nivel verbal. Avem o situaţie foarte bună în Muntenegru, avem armonie multietnică şi multiconfesională în ţara noastră. Oamenii trăiesc împreună, de când se ştiu, nu doar din perioada recentă şi aceasta este unul dintre motivele principale pentru care Muntenegru a fost la adăpost de conflictele pe care le-am văzut mai de mult. Relaţiile dintre oamenii din Muntenegru sunt fireşti. Toţi oamenii sunt cetăţeni muntenegreni, care aparţin acestei societăţi, chiar dacă sunt diferiţi, sârbi, bosniaci, musulmani, albanezi, catolici şi alte minorităţi.
Muntengrenii nu s-au supărat când Dăncilă a confundat Podgorica cu Priștina
Cristina Cileacu: Insist, pentru că oamenii din regiune sunt în mod deosebit mândri de moştenirea lor naţională şi de exemplu, când premierul nostru a mers în vizită în Muntenegru, a făcut o greşeală într-un discurs public, a confundat Podgorica (n.r. capitala Muntenegru), cu Priştina (n.r. capitala Kosovo). Cât de rău a afectat acest lucru relaţiile dintre ţările noastre, dacă acest gest a afectat cumva relaţiile?
Goran Poleksić: Nu au afectat deloc, pentru că aceasta este o greşeală minoră, nu este ceva foarte important. În orice caz, nimeni nu ar lua aşa ceva prea în serios. Relaţiile României cu Muntenegru sunt prietenoase şi sunt stabilite la cel mai înalt nivel. Se întâmplă greşeli, nu este ceva anormal.
Cristina Cileacu: Aţi spus mai devreme că oamenii din regiune şi bineînţeles, din ţara dvs, sunt foarte dornici să intre în Uniunea Europeană. Dar au muntenegrenii suficientă răbdare să urmeze procesul, pentru că nu este unul uşor şi de regulă, durează şi mult timp.
Goran Poleksić: Atmosfera este pozitivă, potrivită eforturilor şi ambiţiilor noastre europene. Oamenii din Muntenegru sunt în general pentru a urma drumul spre Uniunea Europeană, mai mult de 60% vor să primim statutul de membru al Uniunii Europene şi avem şi răbdare. Ne uităm la ce se întâmplă acum în lume şi în regiunea noastră, suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă cu BREXIT şi cât de complicat este acest proces şi pentru UE, dar avem vigoarea necesară să fim parte a Uniunii Europene şi suntem avansaţi în acest proces, pentru că am deschis negocierile în urmă cu 7 ani şi am făcut deja multe în această perioadă. Doar în domeniul statului de drept am adoptat 17 legi noi şi continuăm să ne facem treaba. Tot ceea ce depinde de noi, va fi făcut. Ce nu depinde de noi, vom vedea.
„Îi primim înapoi pe cei care au fost în războaiele străine”
Balcanii de Vest sunt o sursă de livrat luptători pentru războaiele din Orientul Mijlociu, dar şi din alte zone. Şi aici, aşa cum se întâmplă în alte state cu aceeaşi problemă, mercenarii vor să se întoarcă acasă. Asta nu ar fi o problemă, dacă s-ar putea spune cu siguranţă că o dată cu renunţarea la luptă, jihadiştii abandonează şi ideologiile radicaliste.
***
Cristina Cileacu: Ţara dvs are o problemă cu cei care au luptat în războaiele din Siria şi Irak şi care acum s-au întors acasă. Aveţi experienţă în munca de servicii secrete, de dinainte de a deveni diplomat, deci ştiţi destul de bine situaţia. Cum se descurcă statul dvs cu aceşti oameni? Îi primeşte înapoi, cum sunt trataţi, sunt încă în stare să răspândească ideologii radicaliste în regiune?
Goran Poleksić: Problema nu este nouă în regiunea noastră, este o rămăşiţă a ceea ce s-a întâmplat în perioada războiului din Iugoslavia. Luptătorii aceştia şi-au început activitatea chiar la noi în ţară. Acest proces de radicalizare este prezent în toate fostele ţări care formau Iugoslavia. În Muntenegru nu este chiar aşa mare problema, dar este o problemă. Dacă există doar un singur radicalizat, nu mai zic de doi, trei, deja este o problemă. Dar aceasta nu este doar obligaţia serviciilor de securitate, este o obligaţie a întregii societăţi. Avem această abordare a problemei. Îi primim înapoi pe cei care au fost în războaiele străine. Din datele pe care le deţinem cred că sunt cam 28 de luptători, 23 au fost în Siria şi 5 în Ucraina, la Doneţk.
Cristina Cileacu: Şi femei, şi bărbaţi?
Goran Poleksić: Şi femei, şi bărbaţi.
Cristina Cileacu: Au şi copii?
Goran Poleksić: Da, au. Unul chiar a fost născut în Siria. Câţiva chiar au murit acolo, în operaţiile de război, 10 s-au întors în Muntenegru şi ţara noastră face tot ce poate să îi integreze în societate.
Cristina Cileacu: Şi funcţionează?
Goran Poleksić: Da, funcţionează până acum. Avem doar doi condamnaţi dintre ei, unul din Siria şi unul din Ucraina, care au făcut câte 6 luni de închisoare.
Turismul și energia, oportunități de afaceri pentru români în Muntenegru
Cristina Cileacu: Sunteţi ambasador în România, sunteţi aici de relativ puţin timp. Ce planuri aveţi pentru misiunea pe care o aveţi aici, ce vreţi să dezvoltaţi între ţările noastre?
Goran Poleksić: Am spus deja că relaţiile noastre sunt prieteneşti.
Cristina Cileacu: Da, nu ne certăm unii cu alţii.
Goran Poleksić: Nu avem niciun fel de probleme între noi. Eu trebuie doar să menţin acest nivel de cooperare, în ceea ce priveşte politica. Provocarea pe care o am este îmbunătăţirea relaţiilor în domeniul economic şi în turism, în primul rând. Am făcut anumiţi paşi în această direcţie, am vorbit cu mai mulţi oameni, dar nu este aşa simplu, pentru că interesele politice sunt într-o direcţie şi în cealaltă sunt cele economice. Sunt abordări diferite între politică şi economie. În acest moment nu avem schimburi economice prea mari, România exportă mai mult în Muntenegru, ceea ce este firesc, dar nu este ceva semnificativ pentru niciuna dintre ţări.
Cristina Cileacu: Dar care este principala problemă? Ce nu merge bine? Aţi spus că politicienii zic ceva, oamenii de afaceri altceva.
Goran Poleksić: Da, nu ştiu. Dar vreau să ştiu care este problema şi să văd cum se poate rezolva această situaţie, ca să îi conving pe oamenii de afaceri din România să investească în Muntenegru, pentru că avem condiţii foarte bune pentru a atrage investiţii străine. Sunt oameni de afaceri din toată Europa prezenţi la noi, avem peste 100 de investitori străini, acum, în Muntenegru.
Cristina Cileacu: Ce aţi dori de la România, ce fel de investiţii sunt necesare?
Goran Poleksić: Sunt multe domenii de investiţii, care ar trebui să fie atrase din România în Muntenegru. În primul rând, ştiu că România este interesată să investească în sectorul nostru energetic, pentru că anul acesta am terminat un proiect mare de transmitere de energie electrică prin cabluri submarine, care conectează ţara noastră cu Italia şi care a transformat Muntenegru într-un hub de transport de energie electrică în Uniunea Europeană. România este interesată, cel puţin până acum, dar nu ştiu în ce fază este acum acest interes. Acesta este un domeniu. Apoi turismul, un domeniu foarte atractiv pentru investiţii. Ştiu că sunt în România mulţi oameni care au posibilitatea să investească în străinătate şi îi invit şi aici să ne sune la ambasadă şi să se intereseze de condiţiile de investiţii din Muntenegru.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
