În satul Tegh, din Armenia, vehicule staționare blochează ruta de munte spre un punct de trecere a graniței unde un misterios blocaj diplomatic a provocat închiderea traficului. Este vorba de intrarea spre singurul drum care leagă Armenia de regiunea Nagorno-Karabah și pe aceasta de restul lumii. Un soldat armean se află la primul punct de trecere, iar apoi urmează baricade ridicate de trupele de menținere a păcii ale Rusiei. Între bariere este un grup de pretinși activiști azeri care susțin că luptă împotriva „ecocidului”. Din cauza acestor oameni este blocată aproape orice mișcare spre acest coridor, fapt ce a provocat o criză umanitară uriașă în regiune.
Drumul, cunoscut drept coridorul Lachin, este unul esențial pentru acordul de încetare a focului din 2020, care a încheiat războiul dintre Armenia și Azerbaidjan. El garantează trecerea în siguranță a armenilor, dar și trecerea de bunuri esențiale. Din 12 decembrie, un grup de azeri se află acolo constant, prinși între trupele ruse care au ca scop să mențină spiritele liniștite între azeri și armeni, relatează CNN, care a realizat un reportaj în zonă.
Printre altele, pretinșii protestatari susțin că guvernul autoproclamat din Nagorno-Karabah a pornit o operațiune minieră ilegală cu ajutorul Rusiei.
De cealaltă parte, Armenia și Nagorno-Karabah acuză Azerbaidjanul că a impus o blocadă ilegală prin intermediul acestor protestatari. Un număr de diplomați occidentali, inclusiv americani, au cerut Azerbaidjanului să redeschidă coridorul Lachin. Azerbaidjanul neagă, însă, acuzațiile și spune că nu are nicio acțiune de blocadă în zonă.
În jur de 120.000 de oameni sunt blocați în Nagorno-Karabah din cauza acestor proteste, conform prim-ministrului armean, Nikol Pașinian. Protestatarii demonstrează la mică distanță de pozițiile militare azere, iar această situație, spun analiștii, amenință să reaprindă conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan.
De asemenea, întreaga situație a provocat o criză umanitară severă, iar penuria de alimente, medicamente și energie a devenit critică în zonă. Totuși, forțele de menținere a păcii trimise acolo de Rusia, par lipsite de orice fel de putere de a rezolva situația.
Derenik Danielian, șofer, spune că a încercat să treacă fâșia de drum de aproximativ 4 kilometri în 26 decembrie pentru a transporta jucării în Nagorno-Karabah. El spune că voia să aducă bucuria sărbătorilor copiilor înainte de anul nou. Nu a reușit.
„Un comandant rus a spus că nu are nicio putere să folosească forța împotriva protestatarilor și că nu are niciun drept să elibereze drumul. Comandantul mi-a spus că doar Vladimir Putin poate să dea ordin pentru eliberarea lui”, a declarat Danielian, jurnaliștilor CNN.
Penurie gravă de bunuri esențiale
În Nagorno-Karabah, oamenii rămân sfidători față de agresorul azer, în ciuda faptului că alimente și bunuri esențiale au început să dispară. Locuitorii și oficialii spune că legumele și fructele proaspete au fost primele care au dispărut din magazine. Fotografii și clipuri video publicate pe rețelele sociale săptămâna trecută arată rafturi goale în supermarketuri. Nici laptele praf pentru bebeluși nu mai există, spun oamenii care locuiesc acolo.
Nagorno-Karabah duce și o lipsă acută de scutece. O femeie le-a declarat jurnaliștilor CNN că sora ei, o mamă tânără, își pune alarma de mai multe ori pe noapte pentru a putea să-și îngrijească copilul în lipsa scutecelor.
Spitalele trebuie, de asemenea, să se descurce cu o lipsă tot mai mare de medicamente. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a încercat să livreze acolo zece tone de medicamente, formulă de lapte praf și alimente pentru spitale.
Clipuri video de pe rețelele sociale arată mulțimea de azeri mergând spre vehiculele ICRC și spre trupele ruse, care ar fi adus, de asemenea, ajutoare umanitare. Pe Twitter, purtătorul de cuvânt al diplomației azere a publicat un clip video cu un camion ICRC și cu o ambulanță care pătrunde în coridor, susținând că informațiile cu privire la blocadă sunt „fake news”.
În această săptămână, autoritățile din Nagorno-Karabah au lansat un sistem de raționalizare a hranei pe bază de făină, orez, zahăr, paste și ulei de gătit.
„Bananele și portocalele sunt un vis. Cartofii sunt un lux. În fiecare dimineață ies cu copiii mei de opt ani pentru a vâna mâncare în supermarketuri”, spune Nonna Pohosian, locuitoare din regiune.
Penuria a afectat regiunea mai ales în perioada sărbătorilor, când oamenii au trebuit să împartă puținul între ei.
„Oamenii împart unii cu ceilalți ce mai au prin case. Aceasta este lumina noastră în întuneric în aceste zile”.
Vinerea trecută, armenii au sărbătorit Crăciunul ortodox pe stil vechi – în Nagorno-Karabah, totul a fost marcat de penurie – în casa lui Poghosian, familia s-a adunat în jurul unei mese modeste, făcută din conserve, pește decongelat și câțiva cartofi, deveniți o raritate în acest teritoriu.
Miercuri, organizația Amnesty, pentru drepturile omului, a cerut Azerbaidjanului să oprească blocada coridorului Lachin, „care i-a lăsat pe locuitorii din Nagorno-Karabah fără acces la bunuri și servicii esențiale. Libertatea de mișcare și protejarea drepturilor sicale și economice ale celor afectați trebuie să fie asigurată”.
Azerbaidjanul, acuzat că asediază regiunea
Nagorno-Karabah este o regiune îndelung disputată între Armenia și Azerbaidjan, iar situația, care este acum mai favorabilă azerilor, nu a fost mereu așa.
„În acest moment, azerii sunt într-o poziție dominantă, iar armenii sunt cei care suferă. A mai fost și invers în trecut. Acest conflict nu este unul în alb și negru. Ambele părți s-au aflat în postura de agresor, dar în acest moment este Azerbaidjanul acela care este agresorul”, spune Thomas de Waal, specialist la Carnegie Europa pe Europa de Est și Caucaz.
În condițiile în care blocada continuă fără a se vedea vreun deznodământ, oficialii din Nagorno-Karabah spun că sunt convinși că Azerbaidjanul intenționează să asedieze, să înfometeze și să-i oblige prin forță pe oameni să i se supună.
„Mesajul pe care îl transmite Azerbaidjanul prin acești eco-activiști este că trebuie să le acceptăm dominația. În caz contrar vom muri de foame pentru că nimănui nu-i pasă de noi”, spune Rubern Vardanian, ministru de stat pentru Nagorno-Karabah.
Armenii nu cred sub nicio formă în susținerile azerilor, conform cărora minoritatea armeană va fi protejată în Azerbaidjan. „E foarte bizar să auzim că ne vom bucura de autonomie culturală. E o glumă”, a mai adăugat Vardanian.
Între timp, situația umanitară continuă să se înrăutățească, iar regiunea a început să raționalizeze energia electrică, după întreruperi la livrările de gaz provocate de un accident la principalul gazoduct. Oficialii spun că nu pot face reparații din cauza blocadei.
Slăbiciunea Rusiei accentuează problema
Blocada, spun analiștii, are legătură directă cu războiul din Ucraina, unde forțele invadatoare ale Rusiei s-au lovit de un zid și au pierderi uriașe. Negocierile pentru rezolvarea permanentă a situației din Nagorno-Karabah se lungesc de anul trecut, iar discuțiile deja s-au bifurcat pe două căi – una sub egida Occidentului și o alta sub egida Rusiei.
„Rusia este, în mod evident, slăbită și distrasă din cauza războiului din Ucraina. Rusia nu vrea acum să înceapă un conflict și cu Azerbaidjan. Este surprinzător, având în vedere că Rusia este unul dintre semnatarii acordului de încheiere a focului din 2020”, spune de Waal.
Așa-zișii activiști care protestează la graniță sunt o formă de blocadă pe care Azerbaidjanul o folosește pentru a avea scuza că nu acționează împotriva Armeniei, mai spune el.
„Încă din 2020, Azerbaidjanul se află într-o poziție dominantă în dispută și are anumite obiective pe care vrea să le bifeze. Folosește și negocierea și forța pentru asta. Atunci când negocierile nu preaa merg din punctul său de vedere, folosește forța”.
Blocada a fost condamnată și de Statele Unite, care au cerut Azerbaidjanului și Rusiei să deschidă coridorul și să permită din nou accesul în regiune.
Într-o declaraţie făcută joi, Rusia a acuzat Armenia pentru eşecul discuţiilor de pace între cele două părţi şi a chemat guvernul de la Erevan să revină la masa negocierilor.
„Este dificil de evaluat poziţia Erevanului atunci când declaraţiile oficiale diferă atât de mult în una şi aceeaşi problemă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației lui Putin, Maria Zaharova.
„Decizia Armeniei de a se retrage de la negocierile de pace care fuseseră programate în decembrie, la Moscova, ne-a împiedicat să discutăm asupra tratatului de pace”, a afirmat Zaharova, adăugând: „Dacă partenerii noştri armeni sunt cu adevărat interesaţi să rezolve aceste probleme... atunci în loc să se angajeze într-o gândire dogmatică este necesar să continuăm să lucrăm împreună”.
Oficialii de la Erevan sunt din ce în ce mai indignaţi faţă de Rusia - în mod oficial aliată, în virtutea unui tratat de apărare reciprocă - pentru că nu a făcut mai mult pentru a pune capăt blocadei.
Editor : Adrian Dumitru
