Analiză C. Diaconescu: Această regiune va fi testată în următorii 5-6 ani. Aș fi foarte atent la ce se întâmplă în Moldova și la gurile Dunării
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu spune că regiunea Mării Negre va fi „testată” în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu NATO, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a „preocupării” față de comportamentul Rusiei. „Dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu”, a avertizat la Digi24 fostul șef al diplomației, reamintind cuvintele unui celebru politolog american, fost consilier pe probleme de securitate națională.
În opinia lui Cristian Diaconescu, Rusia nu a renunțat la planurile mai vechi de a controla Gurile Dunării, pentru că tot ceea ce face în ultimii ani are legătură cu bazinul Mării Negre și de aceea, atenția ar trebui îndreptată către această regiune, inclusiv către Republica Moldova.
În plus, atrage atenția diplomatul, angajamentele NATO sunt mai ferme în zona de nord a flancului estic, acolo NATO „are glonțul pe țeavă”, în timp ce pentru regiunea noastră, poziția Alianței este mai flexibilă, viteza de reacție urmând să fie adaptată. Tocmai de aceea, crede Cristian Diaconescu, ar fi nevoie să creăm un proiect regional propriu de apărare. În acest context, fostul ministru de externe a criticat declarațiile venite de la Sofia, unde ministrul apărării a apreciat că Bulgaria nu este amenințată și, deci, n-ar fi nevoie de o prezență a trupelor NATO.
„Sper că vom avea o politică inteligentă și preventivă și (...) nu ne așteptăm ca alții să fie și capabili, și disponibili să ne înțeleagă urgențele noastre de securitate”, a punctat Cristian Diaconescu, marți seara, într-o intervenție la Digi24.
Federația Rusă dorește două tipuri de tratat
Statele Unite și Rusia au decis să aibă consultări bilaterale care vor începe pe 10 ianuarie la Geneva și vor fi urmate de o reuniune a Consiliului NATO - Rusia pe 12 ianuarie și de o reuniune a OSCE, pe 13 ianuarie, deci „deocamdată, cel puțin, amenințarea cu forța este înlocuită cu argumentul dialogului, al cooperării diplomatice și sperăm și al unui proiect politic”, spune Cristian Diaconescu.
El a explicat că Federația Rusă dorește două tipuri de tratat: un tratat legat de cooperarea cu Washingtonul, însă în termenii Moscovei, și un alt tratat, care practic ar pune Alianța Nord-Atlantică în situația nu numai de a nu se mai extinde spre Est, dar și de a reveni la granițele din 1997.
„Acest lucru ar însemna, practic, că noi, statele venite după anul 2000 în NATO, nu ne-am mai bucura de protecția acestei structuri. Dacă s-ar întâmpla așa ceva (excluderea unor membri - n.r.), Alianța Nord-Atlantică și de facto, și de jure nu ar mai exista”, a punctat Cristian Diaconescu, sugerând că o astfel de idee nu ar fi niciodată acceptată.
În flancul estic, lipsește „conștientizarea” amenințării
„Țările din flancul estic sunt cele mai amenințate în acest moment. Într-adevăr, situația pe o perioadă lungă de timp va fi foarte complicată în această zonă. Nu lipsește parteneriatul cu Statele Unite, nu lipsește încrederea în Alianța Nord-Atlantică și implicit în proiectul european de sprijin al Alianței Nord-Atlantice. Ceea ce, după părerea mea, lipsește este conștientizarea în flancul estic, adică între țările de aici, din această regiune, în ceea ce privește propria apărare și propriile interese de securitate. Discutăm numai cum vine cineva să ne apere. În ce măsură suntem capabili noi să creăm un proiect regional propriu, ei, aici sunt dificultăți și probleme. De exemplu, dacă ar fi să amintesc, Bulgaria a anunțat că nu consideră că situația din proximitatea estică ar impune desfășurarea forțelor NATO pe teritoriul său”, a subliniat Cristian Diaconescu.
Zbigniew „Brzezinski (diplomat și politolog american - n.r.) spunea că dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu, așa că, din punctul de vedere al României, ar trebui să aibă toate capacitățile - sigur, dacă le posedă - politice, diplomatice și militare capabile, armonizate și sincronizate în așa fel, încât să aibă și parteneri, dar să aibă și propria autoritate în ceea ce privește nu numai frontiera estică a NATO, ci și a țării noastre”, a arătat fostul ministru de externe.
Rusia, „vecina” României?
Visul care i se atribuie lui Vladimir Putin de a dori o refacere sub o formă sau alta a Uniunii Sovietice este un „joc în desfășurare”, dar cât de plauzibil este un astfel de scenariu depinde de foarte mulți factori. „Trăim într-o lume intercondiționată. De la energie până la controlul armamentului nuclear sau convențional sunt o serie de aranjamente care se încheie, unele dintre ele se destramă, unele dintre ele, care există, se încalcă. Din punctul de vedere al României, din această regiune - atât de tensionată, care va fi testată în următorii cinci-șase ani - noi nu vom putea pleca, pentru că aici ne-a pus Dumnezeu. Or, din această perspectivă, aș fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și mai ales la gurile Dunării atunci când este vorba despre un pas în plus în ceea ce privește Federația Rusă și testarea solidarității Alianței Nord-Atlantice”, atrage atenția Cristian Diaconescu.
„Sper că nu se va întâmpla așa ceva (ca Rusia să ajungă „vecina” României punând în practică un proiect despre care s-a mai discutat în 2014, „Novorusia”, ce ar fi presupus, după anexarea Crimeei, controlul asupra Gurilor Dunării - n.r.), sper că vom avea o politică atât de inteligentă și preventivă pentru ca o astfel de tentativă nici măcar să nu figureze pe lista încercărilor de a blufa, dar în egală măsură - și nu ascund acest lucru - repet ceea ce președintele Traian Băsescu, al cărui șef de administrație am fost și eu, sublinia în anii respectivi în legătură cu riscurile și amenințările directe la securitatea României. N-au căzut niciodată de pe listă”, a menționat Cristian Diaconescu, întrebat dacă ele mai sunt în vigoare. „În ce măsură și cum se activează, aici sunt foarte mulți factori care joacă, dar repet: câtă vreme dorim să contăm, atunci este în regulă, dar dacă ne așteptăm ca alții să fie și capabili, și disponibili să ne înțeleagă urgențele de securitate, atunci nu mai este în regulă”, a declarat fostul consilier prezidențial.
Vladimir Putin are sprijinul poporului rus
În legătură cu aspectele de extindere a autorității naționale, trebuie spus un lucru foarte clar: președintele Vladimir Putin este sprijinit de poporul rus, nu este numai un simplu vector politic pe care îl lansează la un moment dat, deci situația este cât se poate de complicată din această perspectivă, punctează Cristian Diaconescu.
Pe de altă parte, toate acțiunile externe ale Rusiei au avut legătură și cu niște momente electorale: în 2004, a fost Caucazul de Nord, în 2008 a fost anul invaziei Georgiei, 2014 a însemnat anul invaziei Ucrainei. „Este o legătură cât se poate de evidentă. Totul se întâmplă în bazinul Mării Negre. Sigur, și peninsula Kaliningrad, nordul îndepărtat au în egală măsură elemente de amenințare cât se poate de clare. În ceea ce privește acea regiune, Alianța Nord-Atlantică, din care facem și noi parte, la două summituri a luat decizia ca NATO să fie într-o prezență avansată, cum s-ar spune, cu glonțul pe țeavă. În legătură cu partea de sud, deci cu zona Mării Negre - foarte sensibilă și ea - tot Alianța Nord-Atlantică a luat o decizie diferită și a spus: aici, reacția noastră va fi adecvată tipului de risc sau amenințare. Deci există o diferență, de data aceasta, din punctul nostru de vedere, al Alianței Nord-Atlantice, în ceea ce privește capacitatea și viteza de reacție”, a arătat Cristian Diaconescu.
„După 2014, Alianța Nord-Atlantică, noi toți, practic, am hotărât să trecem în relația cu Federația Rusă de la dialog și contingentare la dialog și apărare și descurajare. Deci, avem dialog, apărare, descurajare. Unde se pricepe România pe aceste trei paliere... sigur, mă aștept ca în toate trei”, a menționat fostul ministru de externe.
Mai poate fi speriat Putin cu sancțiuni?
În condițiile în care Europa depinde în continuare foarte mult de gazele rusești, mai poate fi speriat Putin cu sancțiunile? a fost întrebat Cristian Diaconescu.
„Este într-adevăr o problemă introducerea sancțiunilor, mai ales din perspectiva pe care o gândesc azi americanii ca variată de răspuns, poate distruge, practic, orice fel de stat, indiferent cât se automotivează din punct de vedere politic, dar problema nu este neapărat o escaladare din această perspectivă, ci găsirea la masa negocierii a unui răspuns adecvat. Nu spun a unor concesii - orice negociere presupune la un moment dat o soluție care să fie cel puțin parțial acceptabilă de către toată lumea. Cum se spune, să ajungem toată lumea la jumătatea mesei”, a explicat diplomatul.
Întrebat dacă e nevoie să fie revigorat formatul „București 9” și ce măsuri concrete poate lua România, Cristian Diaconescu a răspuns: „Ar fi nevoie de ieri ca acest lucru să se întâmple, dar nu prin simple declarații politice la cel mai înalt nivel, care n-au decât o singură concluzie: ne exprimăm preocuparea și cu asta, basta”, a încheiat fostul șef al diplomației.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
