Beijingul și „diplomația Lunii”: Cum vrea China să câștige noua cursă spațială contra SUA

China este prima țară din lume care a colectat probe de pe partea întunecată a Lunii. În trecut, Beijingul s-a folosit de aceste probe lunare în scop diplomatic, scrie Deutsche Welle. Acum, însă, miza este mult mai mare, întrucât „China se vede într-o nouă cursă spațială cu SUA pe care intenționează să o câștige”.

Pe data de 23 septembrie, cei mai importanți cercetători spațiali ai Chinei s-au adunat în Marea Sală a Poporului din centrul Beijingului, unde liderii chinezi au putut observa praf lunar de pe partea întunecată a Lunii – partea care nu se poate vedea de pe Pământ.

În luna iunie, China a devenit prima națiune care a reușit să colecteze roci de pe emisfera îndepărtată a Lunii.

„20 de ani de misiuni lunare reprezintă doar una dintre multele exemple care demonstrează forța națiunii noastre. Am realizat cercetări de cel mai înalt nivel și performanțe extraordinare – independent de alte state”, a spus Xi Jinping în cadrul evenimentului.

Misiunea „Chang'e-6”, numită după o zeiță din mitologia chineză despre care se spune că trăiește pe Lună cu un iepure de jad, a adus 1.935 de grame de probe lunare pe Pământ.

China a folosit în trecut probele lunare pentru a facilita cooperarea internațională în cercetare.

Primul cadou de pe Lună al Chinei a fost primit de Vladimir Putin

Guvernul de la Beijing folosește probele lunare în diplomație, însă ideea de a oferi cadouri de pe Lună a venit inițial de la Washington.

Înainte de stabilirea relațiilor diplomatice între China și SUA, Zbigniew Brzezinski, consilierul în securitate al președintelui Jimmy Carter, a făcut cadou guvernului chinez un gram de rocă lunară în timpul vizitei sale din 1978.

Prima probă a Chinei a mers în Rusia. Președintele Vladimir Putin a primit 1,5 grame de rocă selenară în timpul vizitei sale în China, în aprilie 2022.

Un an mai târziu, Putin a întors gestul și i-a dăruit lui Xi 1,5 grame de probe lunare obținute în timpul unei misiuni sovietice din anii '70.

Și Franța a primit cadou o probă lunară de la Beijing, în 2023, împreună cu mesajul: în numele cooperării în cercetare. Cadoul din China se află acum în Muzeul de Istorie Naturală de la Paris și i-a fost prezentat președintelui francez Emmanuel Macron în timpul vizitei sale oficiale în China.

În timp ce NASA plănuiește din nou să trimită misiuni pe Lună, cooperarea cu China pare greu de crezut, din cauza rivalității geopolitice dintre cele două țări.

Congresul american a aprobat o lege în 2011 care interzice orice formă de cooperare între NASA și China, cu toate că cercetătorii americani care studiază Luna au primit voie să ceară probe lunare obținute de misiunea Chang'e-5.

„China se vede într-o nouă cursă spațială cu SUA pe care intenționează să o câștige”, a scris cercetătorii Marc Berkowitz și Chris Williams de la Asociația Spațială de Securitate Națională (NSSA).

Până acum, 12 persoane, toți astronauți NASA, au pășit pe Lună. Ei au adus pe Pământ în total 381,7 kilograme de pietre de pe Lună. China vrea să îi ajungă din urmă cât mai repede.

Agenția spațială chineză a anunțat că dorește să trimită un taikonaut (astronaut chinez) pe Lună până în 2030. Vor să vadă cu ochii lor unde își face veacul zeița Chang'e.

Editor : Raul Nețoiu