Australia a prezentat vineri un program de 700 de milioane de dolari conceput pentru a proteja Marea Barieră de Corali, puternic deteriorată din cauza schimbărilor climatice, în speranţa de a evita retragerea acestui ecosistem unic de pe lista patrimoniului mondial UNESCO, informează AFP.
Prim-ministrul Scott Morrison a anunţat acest plan de 1 miliard de dolari australieni (700 de milioane de dolari americani) pe nouă ani, la câteva luni după ce a evitat în ultimul moment ca cel mai vast ansamblu de corali din lume să nu fie înscris de UNESCO pe lista site-urilor periclitate.
„Vom susţine sănătatea recifului şi viitorul economic al operatorilor turistici, prestatorilor hotelieri şi al comunităţilor din Queensland care se află în centrul economiei recifului”, a declarat Scott Morrison.
Această decizie a fost luată înaintea alegerilor legislative din luna mai, când partidul prim-ministrului australian va trebui să câştige mandatele-cheie din statul Queensland, situat în proximitatea recifului, pentru a putea să rămână la putere.
În 2015, când ONU a ameninţat cu retrogradarea statutului acordat Marii Bariere de Corali, înscrisă în patrimoniul mondial din 1981, Australia a lansat un plan de investiţii de mai multe miliarde de dolari pentru a combate deteriorarea recifului, transmite Agerpres.
Citește și: Ce sunt, de fapt, coralii: plante sau animale?
De ce albesc coralii
Însă de atunci, acesta a fost afectat de trei episoade foarte grave de albire a coralilor, în 2016, 2017 şi 2020.
Albirea este un fenomen de „ofilire” a coralilor, care se traduce printr-o decolorare a acestora. El este provocat de creşterea temperaturii apei, care reprezintă o consecinţă a schimbărilor climatice. Acest proces duce la expulzarea algelor simbiotice, microorganismele ce oferă coralilor diverse culori aprinse.
Potrivit unui studiu recent, albirea a afectat 98% din Marea Barieră de Corali din Australia după anul 1998, scutind doar o parte infimă a recifului.
Guvernul conservator australian a refuzat până acum să stabilească un obiectiv privind reducerea emisiilor poluante pe termen scurt şi s-a angajat să rămână unul dintre marii exportatori mondiali de gaze naturale şi de cărbune.
Cu toate acestea, australienii sunt în majoritatea lor favorabili acţiunilor ce vizează limitarea încălzirii climei, după ce au avut mult de suferit din cauza unei serii de catastrofe naturale agravate de schimbările climatice, precum incendii de vegetaţie, secetă şi inundaţii.
Majoritatea australienilor consideră că schimbările climatice reprezintă o mare problemă
Potrivit unui sondaj realizat în 2021 de Institutul Lowy din Sydney, 60% dintre australieni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă şi urgentă.
Nu mai puţin de opt australieni din zece susţin obiectivul de neutralitate a carbonului până în 2050.
Însă economia ţării se bazează încă în mare parte pe energiile fosile şi partidele politice primesc finanţări considerabile de la donatori asociaţi industriei cărbunelui şi gazelor naturale.
Citește și: Marea Barieră de Corali din Australia, în stare critică din cauza schimbărilor climatice
Pentru reprezentanţii grupului de lobby Climate Council, noul plan de investiţii anunţat de Guvernul de la Canberra nu reprezintă un mare efort de soluționare a problemei.
„Fără reducerea puternică a emisiilor poluante în următorii 10 ani, situaţia Marii Bariere de Corali va continua să se degradeze”, a declarat Lesley Hughes, membră a acestui ONG şi profesoară de biologie la Universitatea Macquarie din Australia.
„Distribuind bani pentru Marea Barieră de corali cu o mână și finanțând cu cealaltă mână chiar acea industrie a energiilor fosile care se află la originea consecinţelor climatice devastatoare, precum valurile de căldură marine şi albirea coralilor, înseamnă agravarea problemei pe care guvernanții pretind că vor să o rezolve” , a adăugat experta australiană.
Citește și: Schimbările climatice fac ravagii în Marea Barieră de Corali: jumătate din recif a murit
O mare parte din noul plan de investiţii al Guvernului australian va viza prevenirea poluării recifelor cu apele uzate provenite din agricultură.
Aproximativ un sfert din fonduri vor fi alocate autorităţii ce administrează parcul marin al Marii Bariere de Corali pentru a reduce ameninţările reprezentate de stelele-de-mare Acanthaster, care se hrănesc cu corali.
Citește și: Coral "neobişnuit de mare", cu vârsta de peste 400 de ani, descoperit în Marea Barieră de Corali
Editor : Marco Badea
