Recifele de corali sunt ceva ce dacă vezi o dată, te prind definitiv în magia lor. Dar cam 40% dintre coralii planetei au pierit deja. Acum, o grădină zoologică din Olanda încearcă să le păstreze splendoarea colorată pentru posteritate. Pentru a face asta, în micul oraș Arnhem, la Zoo, a fost creat un acvariu uriaș. Biologii marini sunt încântați de proiect, la fel și vizitatorii. Ei pot primi și răspuns la întrebarea de neratat: Ce sunt, de fapt, coralii: plante sau animale? Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
La fel ca la teatru, o grămadă de echipamente de iluminat sunt folosite ca să atragă atenţia asupra coralilor, adevăratele vedete ale spectacolului. Acest proiect de cercetare și o multitudine de culori se dezvăluie privirii sub apă. Corali de un verde aprins, portocaliu şi galben se dezvoltă aici, pe cel mai mare recif artificial din Europa. Biologul marin Max Janse și echipa sa au creat acest lucru extraordinar.
„Facem tot ce putem pentru a construi corali. Folosim tehnologia, cunoștințele și cercetările științifice pentru a crea cel mai bun habitat posibil pentru corali”, spune biologul marin Max Janse. De exemplu, hrănindu-i.
Coralii încă au secrete
Până în prezent, cercetătorii nu au aflat nici jumătate din secretele coralilor. Iar ecosistemul de la Zoo le dă speranţe oamenilor de știință că vor putea descoperi mult mai mult.
„Putem învăța multe despre specii prin testarea ADN, dar nu este vorba doar despre corali în sine. Există mult mai mulți factori, iar acest lucru face totul extrem de complex”, spune Max Janse.
Biologii din Arnhem încearcă să înțeleagă mai bine coralii. Vor să afle cum să-i ajute să supraviețuiască pe termen lung în mediul lor natural.
De ce albesc coralii din Australia
În zona Marii Bariere de Corali din Australia, schimbările climatice provoacă încălzirea oceanului și schimbă aciditatea apei. La asta se adaugă poluarea și pagubele provocate de pescuit, iar rezultatul este albirea mai frecventă şi devastatoare a coralilor.
„Este ca în cazul unei păduri fără animale. Dacă nu există pădure, atunci nu există nici animale. La fel se întâmplă și cu un recif de corali. Dacă nu există corali, atunci nu există nici celelalte animale”, explică biologul Max Janse.
Recifele sunt pepinierele mării. De aceea sunt şi principala atracție a lumii subacvatice de la Zoo. Coralii de aici cresc mai repede și sunt mai sănătoși decât în mediul lor natural.
Corali în carantină
„O colonie de corali reprezintă, de fapt, mii de animale care trăiesc împreună într-un fel de oraș enorm, în interiorul aceluiaşi schelet. Nimeni nu o înțelege cu adevărat, pentru că toată lumea se aşteaptă să vadă ochii și gura, dar le-am explicat cum sunt aceste animale micuţe cu un singur orificiu și tentacule”, spune Constanze Mager,biolog marin.
În lume există peste 14 mii de specii de corali, majoritatea amenințați cu dispariția, inclusiv din cauza contrabandei. Responsabilii vămilor din întreaga Europă îi aduc lui Max Jense animalele confiscate, precum acest coral moale rar din Australia, care a trebuit mai întâi să intre în carantină.
„E păcat că primim în continuare corali luați din mediul lor natural. În unele cazuri nu este o problemă, dar există și specii de corali care pot dispărea din mediul lor natural”, atrage atenția Max Janse, biolog marin.
60 de ingrediente pentru o apă ca în Pacific
Trimiterea înapoi în natură a coralilor îngrijiţi cu atât de mult efort nu e luată în calcul în acest moment, din cauza stării oceanelor. Totuşi, acest lucru ar fi posibil atunci când calitatea apei se va îmbunătăţi. Până atunci, cercetătorii din Arnhem vor continua să amestece 60 de ingrediente pentru ca apa din acvariu să fie precum cea din Pacific. Iar coralii vor continua să-i fascineze pe vizitatori.
„Trebuie să le arătăm oamenilor frumusețea și lucrurile speciale legate de acest mediu natural. Nu poți iubi și proteja ceva despre care nu știi nimic”, subliniază biologul Constanze Mager.
Iar coralii au nevoie urgentă de protecție dacă vrem să le garantăm supraviețuirea.
Editor : Luana Pavaluca