Atacul bolsonariștilor împotriva principalelor instituții ale democrației braziliene din weekend-ul care tocmai a trecut arată foarte similar cu atacul „confraților” trumpiști din SUA, de acum doi ani. Nu doar motivațiile extremiștilor care au atacat în SUA și în Brazilia seamănă izbitor, la fel ca și idolii care au reprezentant sursa violențelor, ci și felul în care ambele atacuri au fost „premeditate” și instigate.
Scenele din Brasilia, de duminică, au arătat extrem de similar cu cele de acum doi ani, când întreaga lume a fost zguduită de ce se întâmpla în cea mai veche democrație a lumii. Legăturile dintre Asaltul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021 și cele întâmplate în capitala braziliană în 8 ianuarie 2023 par să fie ceva mai profunde și arată că mișcarea de extremă dreapta care există deja la nivel internațional e tot mai periculoasă în convingerile sale că răsturnarea alegerilor democratice este posibilă prin violență.
Similitudinile dintre cele două evenimente nu se opresc doar la atacurile efective ale extremiștilor ci merg mai departe, existând inclusiv dovezi ale implicării unor importante personaje din cercul lui Donald Trump.
„Toată chestiunea asta miroase”, spunea un invitat la podcastul lui Steve Bannon, unul dintre cei mai cunoscuți ideologi ai neofascismului american și un important membru al cercului lui Donald Trump. Afirmația a fost făcută la doar o zi după ce se terminase primul tur al alegerilor din Brazilia, în octombrie anul trecut.
Afirmația ar suna ridicol pentru oricine a urmărit sondajele și felul în care se desfășurase campania – Lula da Silva era văzut ca favorit deja de multă vreme și erau inclusiv indicii că acesta ar putea să câștige din primul tur. Însă Bannon și oamenii lui au continuat să facă ceea ce făceau deja de săptămâni – răspândeau teorii ale conspirației lipsite de orice minimă formă de dovadă cu privire la „fraudarea alegerilor”.
E o tactică deja binecunoscută a neofasciștilor dintr-o mulțime de țări și a fost începută de Trump încă de la alegerile din 2016 pe care le-a și câștigat surprinzător. Trump a refuzat cu multiple ocazii să spună dacă va accepta rezultatul alegerilor și a spus în nenumărate rânduri, fără niciun fel de dovadă, că alegerile vor fi „viciate de fraude masive”. Totuși, după ce a câștigat, „fraudele masive” nu au mai fost atât de importante pentru Trump.
Tactica a fost reluată și pe parcursul următorilor ani, atingându-și apogeul în 2019 și 2020 când Trump a mers pe aceeași linie, pregătindu-și susținătorii cu multă vreme înainte pentru cazul în care ar pierde alegerile.
Anul trecut, Bolsonaro a preluat și el tactica, ridicând semne de întrebare față de integritatea alegerilor în multiple rânduri și instigându-și pasiv susținătorii. Strategia a fost adoptată și de trumpiștii americani în sprijinul prietenului lor brazilian.
De-a lungul mai multor episoade ale podcastului său și în mai multe postări pe rețelele sociale, Bannon și invitații lui au vorbit constant de „alegerile fraudate” din Brazilia și de „forțele din umbră” care acționează asupra lor, scrie BBC. Mai mult, Bannon a promovat hashtag-ul „Primăvara braziliană” pe Twitter, într-o încercare evidentă de a instiga un posibil răspuns violent la înfrângerea lui Bolsonaro, una care devenea deja evidentă în sondaje, în ciuda unei ușoare reveniri a președintelui de extremă dreapta.
Dar Steven Bannon, fost strateg-șef în Casa Albă a lui Donald Trump, a fost doar unul dintre mulții aliați ai fostului președinte SUA care a adoptat această strategie deja veche de ani de zile.
Și la fel ca în 6 ianuarie 2021, aceste false informații propagate fără rușine și cu un scop precis au alimentat acțiunea unei gloate extremiste care a atacat clădiri guvernamentale într-o încercare de a răsturna democrația.
Citiți și: Reacțiile guvernelor lumii la tentativa de insurecție a extremiștilor pro-Bolsonaro din Brazilia
Susținătorii lui Bolsonaro, instigați să se revolte pentru idolul lor învins
Cu o zi înainte de tentativa de insurecție de la Capitoliu, din 6 ianuarie 2021, Bannon le spunea ascultătorilor lui că „va fi un haos așa cum nu ați mai văzut, mâine”. După această afirmație, el a fost condamnat la patru luni de închisoare pentru că a refuzat să se supună unui ordin al Congresului, care i-a cerut să depună mărturie în fața comitetului care investiga atacul mortal.
La fel ca alți neofasciști americani, asociați lui Trump, Bannon s-a arătat complet impenitent față de atacul din Brazilia, în ciuda imaginilor care arătau distrugerile masive provocată de gloata de extremiști care a atacat clădirile principalelor instituții democratice din Brazilia.
„Lula a furat alegerile. Brazilienii știu asta”, a scris el pe o rețea socială, Gettr, numindu-i pe atacatori „luptători pentru libertate”.
Un alt susținător american al conspirațiilor ridicole ale extremei-drepte, Ali Alexander, care a apărut după 2020 ca fiind unul dintre liderii mișcării „Stop the Steal”, a încurajat, de asemenea, gloata bolsonaristă cu mesaje ca „Faceți tot ce este necesar!” și susținând că are contacte în țară.
Susținătorii lui Bolsonaro, cuprinși de paranoia prezentă deobicei în astfel de cercuri de extremiști, au discutat pe internet despre „criza existențială” și despre „revoluția comunistă”, exact același tip de retorică ridicolă care îi speria și pe trumpiști în lunile de după alegerile din 2020, în ciuda faptului că Joe Biden este unul dintre cei mai centriști politicieni din țară, mai aproape de dreapta democratică tradițională decât de orice formă de stânga.
Aparatele de vot, țapul ispășitor pentru extremiștii de dreapta
Legăturile dintre mișcările lui Bolsonaro și Trump au fost subliniate și mai mult la o întâlnire din noiembrie între fostul președinte american și fiul lui Bolsonaro, la Mar-a-Lago.
Pe parcursul acestei întâlniri, Eduardo Bolsonaro a discutat nu doar cu Trump ci și cu Steve Bannon și Jason Miller, un consilier al fostului președinte.
La fel ca în 2020, acești „negaționiști” ai alegerilor și-au concentrat atenția pe mecanismele de vot. În privința Braziliei, ei au pus la îndoială aparatele numărare a voturilor electronice.
Insurecționiștii au purtat, duminică, bannere cu slogane precum „Vrem codul sursă”, în engleză și portugheză, o referință la teoriile conspirației conform cărora, aparatele de vot fuseseră programate în prealabil împotriva lui Bolsonaro.
Valul de informații false a fost accentuat și după ce Elon Musk a cumpărat Twitter și a reactivat o mulțime conturi care răspândeau informații false cu privire la alegeri.
Musk însuși a sugerat că unii dintre angajații săi din Brazilia erau „foarte partizani din punct de vedere politic”, fără să dea detalii sau să ofere vreo dovadă.
Editor : Adrian Dumitru
