Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a informat sâmbătă că Vladimir Medinski, consilier al preşedintelui Putin, conduce delegaţia rusă în discuţii prin videoconferinţă cu Ucraina, care se desfășoară de câteva zile.
„Din partea noastră, delegaţia este condusă în continuare de Medinski”, a spus purtătorul de cuvânt, dezvăluind că ambele părţi în conflict au avut mai multe întâlniri în acest format, scrie agenția EFE, care preia o știre a agenției TASS.
Până acum nu se ştia că cele două părţi negociează prin videoconferinţă, menționează Agerpres.
Vladimir Medinski este oficialul care a condus delegația rusă și la cele trei runde de discuții față în față care au avut loc până acum.
O schimbare de ton observată la Kremlin
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Kremlinului sâmbătă, Vladimir Putin „le-a spus în detaliu preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz (cu care a vorbit la telefon - n.r.) despre recenta serie de discuţii între reprezentanţii ruşi şi cei ucraineni care au avut loc în ultimele zile în format video”.
După conversaţia telefonică pe care cei trei lideri au avut-o sâmbătă, surse de la Palatul Elysée au asigurat că preşedintele Putin nu intenţionează să oprească războiul, deşi au remarcat o schimbare de ton în discursul liderului rus, întrucât acesta nu mai vorbeşte despre „denazificarea” Ucrainei şi nici despre destituirea preşedintelui Zelenski, relatează Agerpres.
O schimbare de ton și la Kiev
Pe de altă parte, o altă evoluție interesantă a avut loc sâmbătă seara, când Ministerul ucrainean al Apărării, care acuzase inițial Rusia că a deschis focul și a ucis 7 civili, inclusiv un copil, în timp ce aceștia se aflau pe un culoar de evacuare convenit, a revenit asupra declarațiilor și a precizat că cei şapte civili, femei şi un copil, despre care informase sâmbătă că şi-au pierdut viaţa după ce forţele ruse au atacat un convoi în apropierea unui sat din regiunea Kiev, nu se aflau, de fapt, pe un coridor de evacuare agreat, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Serviciul de informaţii al Ucrainei anunţase iniţial că cele şapte persoane care au murit în apropierea localităţii Peremoha se aflau pe un „culoar verde” de evacuare, convenit cu partea rusă. Potrivit precizărilor făcute ulterior de Ministerului Apărării, persoanele ucise făceau parte dintr-un convoi de civili care au încercat să scape singuri şi au încercat să o facă în afara coridorului agreat cu partea rusă.
Ucraina a acuzat Rusia în repetate rânduri până acum că împiedică evacuările din zonele de conflict nerespectând armistiţiile convenite şi trăgând asupra unor ţinte civile.
Rusia a negat că a vizat ţinte civile de la începutul invaziei sale de pe 24 februarie şi a acuzat Ucraina pentru eşecul repetat al eforturilor de a evacua populaţia din zonele cele mai afectate de război, printre care şi portul Mariupol.
Istoricul negocierilor ruso-ucrainene
În două săptămâni de conflict, cele două părți au avut trei runde de discuții faţă în faţă, desfăşurate la nivel de oficiali cu rang mai mic (adjuncți, consilieri) și care nu au adus progrese semnificative, analiștii văzând în ele mai mult mișcări de tatonare. Ulterior, s-a ajuns la o a patra rundă de discuții, de data aceasta la nivel de miniștri de externe.
Prima rundă de discuţii ruso-ucrainene față în față, desfășurate la nivel de ajuncți ai miniștrilor de externe, a avut loc în regiunea Gomel pe 28 februarie şi a durat cinci ore. A doua rundă a avut loc la 3 martie, tot în Belarus, şi a avut drept rezultat un acord privind crearea de coridoare umanitare pentru civili. Cea de-a treia rundă a avut loc în regiunea Brest din Belarus, în 7 martie.
Un pas înainte a fost făcut însă la 10 martie, când discuțiile au avut loc la un nivel superior, de miniștri de externe. Întâlnirea ministrului rus de externe Serghei Lavrov cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba a avut loc în Antalya, fiind mijlocită de Turcia, dar nu a adus rezultate notabile.
Ce au declarat Kuleba și Lavrov după întâlnirea lor de joi
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba s-a declarat dezamăgit de lipsa unui unui progres în urma discuţiilor de joi cu omologul său rus Serghei Lavrov în Antalya. Kuleba a spus că nu s-a putut conveni o încetare a focului în Ucraina și nici siguranța coridoarelor umanitare.
La rândul său, Serghei Lavrov a profitat de expunerea mediatică pentru a flutura din nou amenințări voalate la adresa Occidentului și pentru a face declarații de-a dreptul halucinante, de pildă că Rusia nu a invadat Ucraina.
Totuși, ministrul de externe ucrainean a spus că ţara sa este dispusă să renunțe la aderarea la NATO, dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi oferă un „sistem de garanţii similar celui al NATO”.
Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru „statele europene”, a declarat în replică Serghei Lavrov.
Elementele pe care Moscova le-a descris drept garanţii de securitate pentru ea - în cererile pe care le-a transmis în decembrie către SUA şi NATO - constau cu precădere în angajamentul că NATO nu se va mai extinde către est, în special către Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 (adică inclusiv din România - n.r.). Respingerea acestor cereri de către Occident, împreună cu presupuse abuzuri împotriva rusofonilor din Donbas (estul separatist al Ucrainei) au fost invocate de preşedintele Vladimir Putin în decizia prin care a ordonat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei.
Summit Zelenski - Putin la Ierusalim?
Pe de altă parte, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit din nou, sâmbătă seară, cu premierul Israelului, Naftali Bennett, despre un posibil summit la Ierusalim cu omologul său rus, Vladimir Putin, iar oficiali israelieni au anunţat că liderul de la Kremlin analizează propunerea, scrie Mediafax.
Conform Biroului premierului israelian, Naftali Bennett a avut o conversaţie de peste o oră, sâmbătă seară, cu Volodimir Zelenski, „despre modalităţile de oprire a confruntărilor militare în Ucraina şi despre eforturile Israelului în acest sens”, conform cotidianului The Times of Israel.
„Am continuat dialogul cu premierul israelian, Naftali Bennett. Am vorbit despre agresiunea rusă şi despre perspectivele negocierilor de pace. Trebuie să oprim reprimarea civililor; am cerut şi asistenţă pentru eliberarea primarului captiv din Melitopol şi a altor personalităţi locale”, a declarat Volodimir Zelenski, sâmbătă seară, într-o postare pe Twitter.
Anterior, Zelenski anunţase că i-a propus lui Naftali Bennett să insiste pentru organizarea unei reuniuni diplomatice între Rusia şi Ucraina la Ierusalim, subliniind că Israelul poate juca „un rol important” în eforturile de oprire a războiului.
Oficiali guvernamentali israelieni citaţi de Channel 12 au afirmat că Vladimir Putin analizează propunerea participării la un summit în Ierusalim, dar este „prematur” să fie analizate şansele organizării unei astfel de reuniuni.
În ultima săptămână, Naftali Bennett a avut o serie de contacte diplomatice cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, şi cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, în scopul opririi confruntărilor militare în Ucraina. Sâmbăta trecută, în zi de Șabat, el a făcut un adevărat tur de forță diplomatic, mergând în aceeași zi în Rusia și Germania pentru a discuta cu Vladimir Putin și Olaf Scholz.
Editor : Luana Pavaluca
