Alegeri Italia 2018. Cum au ajuns partidele extremiste și antisistem să cucerească votul italienilor
Italia a votat duminică pentru forţele de dreapta şi cele antisistem, iar partidul populist Mișcarea 5 Stele a fost marele câștigător al alegerilor din 2018. Voturile primite nu sunt însă suficiente pentru a crea o majoritate în Parlamentul italian, așa că rămâne de văzut cu cine se vor alia membrii Mișcării, pentru a obține majoritatea. Reporterul Digi24 Sergiu Balaban a surprins atmosfera din Italia, după votul care amenință să ducă țara tot mai departe de valorile Uniunii Europene. Asta pentru că discursurile cu care partidele antisistem au cucerit electoratul includ teme precum „toți migranții sunt răi” sau „40% din criminalii din Italia sunt români”.
Pentru a măsura succesul forțelor antisistem din Italia este suficient să te plimbi într-o dimineață pe străzile de la periferia orașului Milano. Oamenii de rând discută alegerile în egală măsură cu politicienii și, mai ales în nordul Italiei, opiniile lor au fost parcă influențate de discursul liderului de extremă dreapta, Matteo Salvini. Nu de azi, nu de ieri, acesta a ieșit în evidență prin declarații controversate la adresa străinilor sau a Europei.
Și unde nu a ajuns discursul lui Salvini, a ajuns cel al lui Di Maio. Același politician, vicepreședinte al Camerei Deputaților, care spunea anul trecut că 40% din criminalii din Italia sunt români. O greșeală care a iritat românii din Italia și l-a împins pe ambasadorul României la Roma să-i răspundă printr-o scrisoare publică.
Amândoi își doresc să preia Guvernul și singura piedică este, surprinzător, Silvio Berlusconi. Care pariază pe o veche alianță de la Bruxelles, Antonio Tajani. Scenariile, oricum ar fi ele amestecate, nu par a avantaja străinii din Italia și nici Europa.
Politica ocupă primele pagini ale ziarelor din Peninsulă de aproape două săptămâni. Duminică, în timpul alegerilor a fost un haos general care încă nu s-a terminat. Au trecut două zile de la închiderea urnelor și încă nu s-au numărat toate voturile. Sistemul electoral a înregistrat cozi peste tot, dar formidabilul popor Italian a dat încă o dată lecție de cultură civică - 74% din cei chemați la urne și-au respectat acest drept, cu toate că încrederea în politicieni a scăzut drastic în ultimii ani.
Duminică, ora 07:00. Încetinește votul în Milano sistemul antifraudă atașat pe fiecare buletin de vot, care pentru a fi îndepărtat necesită operații în plus ale președinților de secții. Este confuzie şi printre membrii comisiilor din secţii. Fiecare buletin de vot este marcat cu un cod unic anti-fraudă, iar acesta trebuie verificat şi înainte şi după ieşirea alegătorului din cabină. De asemenea, buletinul este băgat în urnă doar de preşedintele comisiei.
La cozi, cuminți, parcă din alt film, toți cei care au cerut votul italienilor. Salvini, Di Maio, Renzi, Berlusconi. Ultimul a devenit fără să vrea actorul principal din acest "Hinterland" milanez, în care o activistă Femen a ținut să-i arăte sânii fostului premier și să-i aducă parcă aminte, spre amuzamentul tuturor celor prezenți, că este "expirat".
Cu toții s-au așteptat la un succes al liderului Ligii, Salvini. Politicianul care reușea, săptămâna trecută, să adune în piața Domului din Milano câteva zeci de mii de persoane. Oferind la schimb doar un discurs. Nu concerte, nu măsline, nu reduceri. Un simplu discurs, construit pentru burta poporului italian, bazat pe problemele Europei: criză, refugiați, taxe, refugiați și refugiați.
Un discurs care a prins bine și iată, i-a oferit liderului Ligii o poziție bună din care ar putea chiar să conducă un nou Guvern. Ce-ar putea ieși din asta se întreabă și presa italiană, care amintește faptul că din partidul său au plecat practic și gloanțele din Macerata. Lucra Traini, tânărul care a vânat oameni de culoare prin centrul Italiei, era un apropiat al liderilor de extremă dreapta. Ca fapt divers, în orașul despre care vorbim, partidul lui Salvini a trecut de la o sută și ceva de voturi în trecut la 4.800 astăzi. În ultimii ani, circa 600.000 de migranţi, majoritatea africani, au debarcat în Italia, după ce au traversat Mediterana.
Luni, ora 08:00. Plouă mărunt de la primele ore ale dimineții, la fel cum a plouat și cu promisiuni în campania electorală. La intersecțiile din Milano, pe stâlpii semafoarelor sunt încă mici afișe de pe care ies în evidență mesaje precum "Imigrația clandestină este o crimă", semnate de Ligă. Încurajați de rezultatele de la prima oră, un grup de bătrânei simpatici se uită lung după microfonul Digi24 și mă întreabă dacă am fost la vot.
Surprinși de răspunsul meu spontan și sincer, că nu sunt cetățean italian și nu pot vota, mi-au spus apăsat că atunci nici să filmez nu am voie. Și mi-au făcut câteva semne la fel de simpatice, care n-au mai avut nevoie de cuvinte. Am înțeles că vor să plec undeva departe, de preferat la mine în țară și nu mi-a fost greu să-mi imaginez pe cine au votat în urmă cu o zi. N-ar fi prima oară când italienii îmi cer socoteală pentru că documentez ce se întâmplă în țara lor și transmit în România. Pe aceștia din urmă nu i-a mai interesat originea televiziunii, pur și simplu le-a fost suficient să afle că nu sunt italian ca să evite orice dezbatere politică sau întrebare pe care încercam să mi-o formulez în minte.
Pentru a obține mai multe reacții și din cele mai diverse, am căutat tineri în centrul orașului. Există un loc sigur în Milano unde pot fi găsiți noaptea: pe canalul proiectat de Da Vinci, unde se concentrează toată distracția. Mi-am încercat norocul dimineața și după mai multe încercări am și reușit să stau de vorbă cu câțiva. M-a surprins în mod particular maturitatea unei puștoaice pe care am întrerupt-o din fotografierea pereților nezugrăviți cu o întrebare scăpată de pe celălalt trotuar: "Ești mulțumită? Ai votat?". Votase. Nu cu Salvini, asta mi-a răspuns. E născută în '99 și a fost pentru prima dată la vot. Vrea o schimbare, vrea o siguranță, vrea să nu meargă degeaba la școală.
Face parte din generația care a votat pe 4 martie pentru prima dată. Niște copii care spun singuri că nu au un viitor în Italia, culmea, a treia economie a Europei după Brexit. Niște copii care se lovesc de lumea adultă cu un bagaj de vise, frici și prea multe responsabilități. Sunt nevoiți să culeagă rodul lăsat de prima Republică, cea de acum 100 de ani. Pe vremea când alți copii abia trecuți de vârsta majoratului luptau în Primul Război Mondial. O moștenire pe care iată, sunt dispuși să o culeagă.
După statisticile de azi, Mișcarea Cinci Stele a obținut atât de multe voturi tocmai din partea celor care s-au abținut acum cinci ani sau a celor care nu au mai votat până acum.
Marți dimineață, atmosfera în Milano este la fel de încordată. Se fac pariuri pe baza alcătuirii noului Guvern, iar libertatea jurnaliștilor de a-și spune părerile la televizor sau la radio mă surprinde din nou. Prima oară s-a întâmplat prin 2009, când am auzit la radio niște expresii și înjurături pe care credeam că nu le înțeleg eu bine. Mi-am dat seama în timp că la ei este ceva normal să vorbești liber. Prea liber poate, pentru cineva ca mine, de-o vârstă cu democrația românească.
Cu toții știu cât de importante sunt aceste alegeri pentru Europa. Deloc greu de aflat cât sunt de importante pentru români, în contextul în care tema imigranților și a străinilor care fac boroboațe prin Italia a fost una dintre cele mai dezbătute în campania electorală, iar partidele de extremă par să fi câștigat alegerile. Lucica Bianchi, o româncă aflată pe listele de candidați pentru consiliul regional din Lombardia spunea, într-un interviu oferit pentru Digi24, că sunt multe acte de rasism, dar că nu mai sunt îndreptate spre români. Realitatea de pe străzi, însă, pare să contrasteze această declarație. Și românii se încadrează în aceeași categorie a străinilor, iar teama lor că naționalismul extrem și de multe ori toxic este că tocmai rezultatul alegerilor ar putea să schimbe mentalitatea relaxată a italienilor. Și cu exemple în fruntea țării care afirmau că românii sunt criminali și hoți, nu rămân prea multe întrebări fără răspunsuri.
După o campanie marcată de ciocniri între militanţii neo-fascişti şi cei anti-fascişti, dar şi de acte de vandalism şi violențe motivate de ură rasială şi împotriva migranţilor, iată că scrutinul nu a avut un rezultat greu de anticipat. Așa cum arătau și sondajele, resentimentele populaţiei faţă de imigranţi, Bruxelles, precum şi problemele economice ale Italiei au fost decisive. Participarea a fost, voință este, rămâne de văzut ce posibilități au acum polticienii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
