Alegeri în Ungaria. În fața unei opoziții unite, Viktor Orban are pentru prima dată emoții

Duminică au loc alegeri parlamentare în Ungaria. Este primul scrutin legislativ din ultimii 12 ani în care premierul maghiar Viktor Orban nu este sigur de victorie. În fața unei opoziții unite împotriva sa, cel mai longeviv prim-ministru din Europa încearcă să se mențină la putere, profitând chiar de războiul din Ucraina pentru asta. Rezultatul alegerilor este de mare importanţă nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru Uniunea Europeană, pentru că liderul guvernului de la Budapesta a fost primul şef de guvern al unei ţări membre a UE care a acţionat sistematic împotriva statului de drept şi democraţiei, provocând nenumărate dezbateri şi crize ani în şir în blocul comunitar. Confirmarea lui Orban în funcţie sau alungarea sa de la putere prin vot reprezintă şi o chestiune ce ține de viitorul unei doctrine iliberale, de felul celei promovate de premierul ungar, în UE. Orban spune că maghiarii au de ales între război și pace, în timp ce opoziția spune că maghiarii au de ales între Orban și Europa.

Sondajele au prevăzut în ultimele săptămâni cea mai strânsă cursă electorală 2010 încoace. Ca să se mențină la putere și să-și susțină oferta pentru al patrulea mandat consecutiv, premierul maghiar Viktor Orban a acordat reduceri de impozite, reduceri de taxe, pensii și majorări salariale în valoare de 1,8 trilioane de forinți.

Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico Europe, partidul Fidesz, condus de premierul Ungariei, Viktor Orbán, conduce cu o majoritate restrânsă, de doar 50% în fața candidatului unic al Opoziției Unite, Péter Márki-Zay, care este cotat cu 44% din sufragii.

Cu o săptămână înainte de alegeri, un sondaj de opinie național intrat în posesia portalului www.telex.hu și realizat de Závecz Research arăta că avansul coaliției de guvernare era de doar 2%. Procentul celor care vor o schimbare de guvern era de 42% acum șapte zile, în timp ce numărul celor care doresc rămânerea guvernului Orban la putere era de 44%.

Votanții afiliați unui partid s-au aliniat în spatele acestora în privința opțiunilor lor. În rândul celor neafiliați, procentul celor care doresc schimbarea de guvern era cu o săptămână înainte de alegeri egal cu cel al celor care doresc rămânerea executivului: 26% – 26%.

Sondajul făcut de Závecz Research arăta că 64% din votanți au decis cu cine votează, iar opinia cu privire la schimbarea de guvern prefigurează votul indecișilor. Procentul acestei categorii este de 28%.

Potrivit Bloomberg, în Parlamentul de la Budapesta, care are 199 de mandate, diferența de 10 puncte s-ar putea traduce în 128 de mandate pentru Fidesz – mai puține decât cele 133 necesare pentru o supermajoritate legislativă, dar cu mult peste cele 100 de locuri minime pentru a forma un guvern. 

Tot Bloomberg scrie că alianța de opoziție formată din partide de stânga, liberale și fosta extremă-dreapta ar putea obține 71 de locuri în viitoarea configurație a legislativului de la Budapesta. Două partide mai mici sunt și ele aproape de a depăși pragul necesar pentru a intra în parlament. 

Profilele celor doi candidați

Peter Marki-Zay, 49 de ani:

• Candidatul opoziției formată din șase partide, primar al orașului central Hodmezovasarhely din 2018
• Susține introducerea euro și aderarea la Parchetul European
• Practicant catolic care susține drepturile LGBTQ+
• „Orban încă nu poate decide cum să păstreze o distanță egală față de ucigașii și victimele din Ucraina”, este una din pricipalele sale remarci din ultimele săptămâni, adunată de BBC News.

Războiul din Ucraina a dat peste cap campania electorală din Ungaria 

Viktor Orban a trecut de la bătălii false cu inamici fictivi în această campanie electorală la a se susține ca garant al păcii și stabilității pentru maghiari într-o perioadă de război, după cum arată o analiză a publicației Balkan Insight.

Panouri publicitare care evidențiau referendumul anti-LGBT al guvernului maghiar, care are loc în aceeași zi cu alegerile generale, au fost trecute în fundal aproape peste noapte. La fel și sloganurile de campanie ale opoziției maghiare despre combaterea corupției sau creșterea salariilor profesorilor. Războiul din Ucraina a transformat radical realitatea politică din Ungaria.

Campania pentru câștigarea celui de-al patrulea mandat consecutiv ca prim-ministru a fost atipică. În ultimele săptămâni, premierul maghiar Orban a încercat să păstreze un echilibru, impunând o oarecare distanță între el și Vladimir Putin, cu care a cultivat relații strânse în ultimul deceniu. Totuși, liderul partidului Fidesz a oferit un sprijin limitat pentru Ucraina de când a început invazia rusă în țara vecină.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto chiar a acuzat miercuri Ucraina că încearcă să se amestece în alegerile legislative ce vor avea loc duminică în Ungaria, susțințnd că Kievul dorește ca acest scrutin să fie câştigat de opoziţia ce încearcă să-l înlăture de la putere pe premierul conservator Viktor Orban. 

Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a respins afirmațiile lui Szijjarto, declarând că Ucraina nu se amestecă în afacerile interne ale Ungariei.

De altfel, înainte de război, Budapesta și Kievul au întreținut o relație rece, cu dispute pe tema drepturilor lingvistice ale vorbitorilor de limbă maghiară care trăiesc în vestul Ucrainei.

Aceste tensiuni au revenit în prim-plan în ultimele zile, după ce Zelenski l-a certat public pe Orban în fața membrilor Consiliului European, spunându-i liderului ungar că trebuie să se hotărască alături de cine este.

Premierul ungar Viktor Orban a respins cererile formulate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Consiliul European, întrucât acestea nu corespund intereselor Ungariei, a declarat ulterior purtătorul de cuvânt al lui Orban. 

„Era imposibil să nu se folosească de tema războiului din Ucraina, având în vedere că ecosistemul mediatic a fost monopolizat de invazia din Ucraina. Războiul din Ucraina a dominat știrile săptămâni la rând, așa că toate părțile au încercat să își insereze și să își ajusteze mesajul la noul climat mediatic. Nu cred însă că i-a folosit foarte mult, deși rezultatele le vom vedea curând”, a declarat pentru Digi24.ro Marius Ghincea,  cercetător în cadrul Departamentului de Științe Politice și Sociale la Institutul Universitar European din Florența.

Înainte de alegerile, guvernul conservator al Ungariei a majorat o serie de cheltuieli preelectorale, plătind cel mai mare supliment de pensie la nivel naţional şi oferind familiilor reduceri mari de impozite. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai mare de transferuri sociale şi reduceri de taxe în valoare de peste 5 miliarde de euro despre care banca centrală a Ungariei şi unii economişti au spus că ar putea alimenta inflaţia, deja uriaşă, ar putea iniţia o creştere doar pe termen scurt a consumului şi ar afecta balanţa comercială externă a ţării prin declanşarea unui aflux de importuri. 

Totodată, partidul care conduce guvernul maghiar, Fidesz, a cheltuit de opt ori mai mult în campania sa decât toate partidele de opoziție la un loc.

Retorica politică a lui Viktor Orban, adaptată contextului 

Vizita lui Viktor Orban la Moscova, la începutul lunii februarie, cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, a devenit în mod neașteptat una dintre cele mai mari amenințări la adresa șanselor sale de realegere.

Pentru a câștiga puncte electorale, opoziția condusă de Peter Marki-Zay, un conservator de 49 de ani și tată a șapte copii, a încercat să îl catalogheze pe Orban drept un „pionul lui Putin” și să reducă ideea alegerilor la o alegere „între Est și Vest”.

Mulți analiști politici spun însă că Orban a reușit să rămână pe primul loc, în ciuda legăturilor sale cu Putin, tocmai datorită modalităților autocratice în care a transformat societatea maghiară în cei 12 ani consecutivi la putere.

Washington Post scrie că, pe lângă schimbarea sistemului electoral pentru a oferi partidului său un mare avantaj la urne, Viktor Orban a constrâns organizațiile neguvernamentale, a implementat cenzura împotriva jurnaliştilor și a creat un sistem de control și echilibru al puterii sale. Premierul maghiar a construit, de asemenea, un imperiu media pro-guvernamental, care echivalează cu o cameră de ecou pentru narațiunea sa iliberală.

Iar în mijlocul războiului din Ucraina vecină, acea narațiune a fost mascată de „siguranță”. În spoturile TV, premierul maghiar a apărut în ultimele săptămâni drept politicianul al cărui scop principal este să protejeze viețile maghiarilor și să țină trupele maghiare în afara războiului.

De altfel, într-un interviu acordat postului public de radio vineri, Viktor Orban a declarat că „problema războiului sau a păcii este centrală pentru viitorul ţării. Trebuie să împiedicăm atragerea Ungariei în război. Acesta nu este războiul nostru”.

Niciun scrutin din ultimii 30 de ani nu a avut o miză atât de mare precum alegerile parlamentare din 3 aprilie, a mai declarat vineri premierul ungar, conform Agerpres. El a adăugat că alegătorii ar trebui să „simtă gravitatea situaţiei, să vadă teroarea războiului şi posibilele efecte asupra Ungariei''. „Să ne apărăm patria, să protejăm Ungaria şi să votăm pentru pace'', a subliniat şeful executivului ungar.

„Nu este războiul nostru. Aici nu putem câştiga, dar putem pierde totul. Întrebarea este dacă economia funcţionează sau nu. Condamnăm atacul rusesc, dar nu îi putem ajuta pe ucraineni dacă în acelaşi timp ne distrugem pe noi înşine'', a continuat Viktor Orban.

Potrivit acestuia, spre deosebire de Ungaria, alte ţări au capacităţi de transport şi de stocare care le permit să se descurce fără gazul sau petrolul din Rusia. „Ungaria nu va avea deloc energie dacă sunt tăiate livrările din Rusia'', în absenţa cărora economia ungară nu poate funcţiona.

Orban a acuzat opoziţia politică ungară că a încheiat „propriul acord secret'', conform căruia dacă ea ar câştiga scrutinul de duminică, atunci „ar porni spre Ucraina transporturi de arme şi ar fi tăiate gazul şi petrolul dinspre Rusia, ceea ce ar distruge Ungaria''. „Acest lucru este riscant şi periculos: aripa stângă se joacă cu focul'', a spus premierul ungar, în opinia căruia Europa se confruntă cu „o criză economică gravă şi profundă ale cărei cauze sunt mai adânci decât războiul ruso-ucrainean''.

În tot acest timp, Orban a semnalat un călduros bun venit celor aproximativ 500.000 de ucraineni care au fugit de război în Ucraina, ceea ce a reprezentat o inversare față de atitudinea sa în timpul unei crize migratorii anterioare, când Ungaria a construit un zid ca răspuns la oamenii care fug de conflictul din Orientul Mijlociu și Africa.

Citește și: Tensiuni în grupul de la Visegrad. Cehia și Polonia refuză să participe la discuții pentru că Ungaria nu renunță la petrolul rusesc

Referitor la referendum, Viktor Orban a spus că acesta „va decide viitorul copiilor ungari”. „Ungaria îşi poate proteja copiii şi împiedica preluarea controlului de nebunia de gen dacă spunem clar la referendum un lucru simplu: tatăl este un bărbat, mama este o femeie şi toată lumea trebuie să ne lase copiii în pace'', a accentuat Viktor Orban.

„În acest fel ne putem proteja copiii şi dreptul părinţilor de a decide cu privire la educaţia sexuală (a copiilor lor)'', a încheiat şeful executivului ungar.

Va continua Orban politica iliberală dacă va fi reales?

Marius Ghincea, care mai este și asistent universitar la Johns Hopkins School of Advanced International, spune că Viktor Orban are șanse mari la încă un mandat, dar victoria, și o majoritate constituțională, nu mai sunt garantate. 

„Coalizarea întregii opoziții relevante sub un singur nume și în spatele unui singur contra-candidat reprezintă o amenințare electorală fără precedent în ultimul deceniu pentru Orbán. Sistemul electoral introdus de FIDESZ favoriza partidul în contextul fragmentării opoziției. Dacă opoziția e unită, atunci sistemul electoral nu mai aduce aceleași avantaje partidului lui Orbán. Ultimele sondaje arată că diferența dintre cele două tabere este foarte redusă, ceea ce ar putea da speranțe unora pentru a victorie, chiar și la limită opoziției unite. Ce cred că e clar este că FIDESZ nu se va mai bucura de o majoritate constituțională. Asta însă va duce la o abordare și mai liberală, pentru a compensa lipsa de instrumente instituționale și legale prin care să-și impună voința'', este de părere Marius Ghincea.

Rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare din Ungaria nu va reprezenta pe deplin voința poporului pentru că „nu este o democrație adevărată”, a avertizat un politolog intervievat de Euronews.

Péter Krekó, director executiv la Political Capital, a spus că speră ca lumea să pună rezultatul în context, oricare ar fi rezultatul. „Ungaria nu mai este o democrație liberală, este un regim hibrid moale, dar nu este o democrație reală”, a spus Krekó, care a mai punctat că diverse instituții publice din Ungaria, cum ar fi procuratura și comisia electorală, nu sunt independente și imparțiale, ceea ce face astfel din Ungaria o țară în care devine din ce în ce mai evident că instituțiile statului „ajută titularul”.

„Cred că opoziția maghiară a ratat unele oportunități de a contesta guvernul”, a mai declarat Péter Krekó. „Dar, în același timp, este cu adevărat dificil să obții un succes electoral împotriva unei structuri de stat, creată de partid, din ce în ce mai eficientă și pe care o vedem pusă în practică în Ungaria”, a mai adăugat politologul. 

Alegerile parlamentare din Ungaria în umbra dezinformării

Deși dezinformarea a fost prezentă în arena politică maghiară în timpul și înainte de campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2022, ea a predominat de ambele părți. În aceeași zi cu alegerile parlamentare, are loc și un referendum cu privire la așa-numitul „act de protecție a copilului”. 

Acest act a fost puternic criticat pe scena internațională. Legea propusă își propune să protejeze copiii de pedofilie, dar în realitate limitează temele LGBTQ+ în mass-media și educația sexuală. Au fost lansate campanii de dezinformare pentru a convinge oamenii că copiii sunt în pericol iminent din partea lobby-ului de gen din vest din Bruxelles. 

Un exemplu al acestei campanii este un videoclip în care purtătorul de cuvânt al Fidesz vorbește despre „statistici” cu privire la câți copii au trecut prin tratament de reatribuire de gen în anumite țări din Europa de Vest. Procedurile discutate sunt, de fapt, interzise în toate țările menționate.

Dar nu numai guvernul a răspândit dezinformarea în jurul acestui subiect. Publicația News Eastern Europe subliniază că și candidatul de opoziție, Péter Márky-Zay, a declarat că Fidesz are „cel mai mare număr de politicieni gay” și chiar l-a acuzat pe fiul lui Orbán că este homosexual. Se presupune că a făcut acest lucru pentru a „atrage atenția asupra ipocriziei” Fidesz. Ca atare, homofobia și dezinformarea de ambele părți au dominat conversația în jurul acestei probleme.

Zea Szebeni este psiholog social, în prezent cercetător doctor la Universitatea din Helsinki, unde studiază dezinformarea, polarizarea politică și populismul, a transmis pentru News Eastern Europe că guvernul maghiar războiul a afectat în mod clar campania electorală și cel mai probabil va afecta și rezultatele. În general, în perioadele de criză și instabilitate, oamenii tind să aibă încredere în sistemul actual. Această tendință este evidentă în recentele sondaje de opinie. În același timp, consecințele economice ale războiului se văd și în creșterea prețurilor, precum și în inflația forintului maghiar, mai spune Szebeni.

Aceasta mai avertizează că oricine va câștiga alegerile parlamentare din Ungaria va trebui să se confrunte cu o țară din ce în ce mai divizată, în care oamenii de ambele părți sunt probabil înclinați să creadă ceea ce vor să creadă.

Supermajoritatea artificială a lui Viktor Orban

New York Times scrie că pentru a înțelege unul dintre modalitățile prin care Viktor Orban a remodelat democrația, trebuie luat considerare următorul aspect: atunci când partidul său politic, Fidesz, a câștigat ultimele două alegeri naționale, a primit mai puțin de jumătate din voturi, dar și-a asigurat totuși o supramajoritate de două treimi în Parlament. Supermajoritatea i-a permis premierul Orban să treacă prin schimbări ale Constituției, ca parte a agendei sale iliberale.

Explicația constă în sistemul electoral complex al Ungariei: țara este împărțită în 106 districte, fiecare dintre ele alege un membru în Parlament, la fel cum membrii Congresului sunt așezați în Statele Unite. Dar apoi alte 93 de locuri sunt acordate partidelor politice pe baza unei formule unice.

Viktor Orban a schimbat această formulă de distribuire a locurilor într-un mod dramatic, în beneficiul Fidesz. Partidele care câștigă scor mare la alegerile districtuale pot obține locuri suplimentare, o mișcare care se așteaptă să umple marja de câștig a lui Fidesz în Parlament, dacă realizează câștiguri mari în districtele unde deține controlul.

Robert Laszlo, analist electoral la Political Capital din Ungaria, susține într-o intervenție pentru cotidianul american că din cauza noilor reguli electorale, opoziția va trebui să câștige cu până la șase puncte procentuale pentru a-l detrona pe Viktor Orban. Dacă va obține victoria duminică, Marki-Zay se va confrunta cu dificultăți și mai mari la putere. „Nu este o treabă ușoară să menținem această coaliție unită; cele șase partide sunt foarte diferite”, a mai spus Laszlo. 

„Fidesz se bazează atât pe factori economici cât și culturali. Ei merg împreună, nu separat. Sărăcia duce la valori conservatoare și autoritare, vrei să ai pe cineva cu mână de fier să facă lucrurile mai bune pentru tine. FIDESZ oferă ajutoare sociale pe baze economice și culturale (sprijinirea natalității, spre exemplu). Deci este atât o alegere ideologică - bazată pe valori conservatoare - și interes economic”, a spus la rândul său, Marius Ghincea, explicând dacă votul pentru Fidesz nu mai este o alegere ideologică, ci una născută din apatie, sărăcie și frică.

Principalele scenarii după alegerile din Ungaria

Marius Ghincea susține că sunt trei scenarii plauzibile. 

„Primul scenariu, cel mai credibil, este cel în care Orbán mai câștigă încă un mandat, dar nu mai are majoritate constituțională. În cazul ăsta, opoziția unită se fragmentează și Orbán va încerca fie să manipuleze sau să cumpere traseiști sau un partid din opoziție cu care să mențină majoritatea constituțională. De reținut că în același timp cu alegerile avem și un referendum anti-LGBT. În cazul unei victorii a lui Orbán, ar trebui să ne așteptăm ca Ungaria să adopte o poziție și mai rigidă și mai vocală în UE împotriva Bruxelles și împotriva proiectelor integraționiste. Ungaria s-ar putea să devină actorul care pune punct oricărui proiect de reformă în UE în următorii 4-5 ani. 

Un al doilea scenariu este cel al unei victorii a opoziției, care rezultă într-o rocadă la guvernare, cu FIDESZ în opoziție, dar cu o majoritate foarte eclectică și divizată, care va duce la instabilitate politică. Această nouă majoritate eclectică ideologic și politic, va încerca să schimbe marile transformări produse de FIDESZ, dar fără o majoritate constituțională și unitate internă îi va fi foarte greu.

Un al treilea scenariu este cel în care opoziția câștigă, dar un partid din coaliția de opoziție trădează și se aliază cu FIDESZ pentru a forma o nouă majoritate care să îl țină pe Orbán în funcția de prim-ministru. În cazul acesta nu s-ar schimba multe lucruri”,  explică Marius Ghincea, cercetător în cadrul Departamentului de Științe Politice și Sociale la Institutul Universitar European din Florența. 

Alegerile din Ungaria vin într-un moment dificil pentru democrația la nivel mondial, deoarece guvernele distrug principii fundamentale precum libertatea academică , libertatea de exprimare și independența judiciară, punctează New York Times. 

Viktor Orban, care își caută al patrulea mandat consecutiv și al cincilea în general, a devenit un erou în rândul multor conservatori din lume.  Când vine vorba de corectitudinea alegerilor, Ungaria seamănă acum mai mult cu epoca sovietică decât cu alegerile libere care au urmat căderii comunismului, conform grupului nonprofit suedez V-Dem, care evaluează țările pe o serie de indicatori democratici.

„Frauda electorală nu începe la 7 dimineața, când urnele sunt deschise. Frauda electorală are loc în Ungaria de ani de zile”, a declarat Klara Dobrev, una dintre figurile critice la adresa lui Orban, care candidează pe locul 2, pe lista opoziției unite. 

Deutsche Welle avertizează că, chiar dacă va pierde, Orban va avea în continuare un cuvânt greu de spus din culise. Multe din posturile de conducere din stat, de exemplu la Curtea Constituţională, în mass-media sau economie, sunt ocupate până în deceniul următor de oamenii săi. Cu ajutorul lor, liderul Fidesz poate cel puţin sabota substanţial activitatea oricărui nou guvern.

Dar dacă rezultatul alegerilor este aproape, fie opoziția, fie Fidesz obținând o victorie slabă, acest lucru ar putea duce la o instabilitate politică de lungă durată, caracterizată de demonstrații de stradă, mai notează analiștii de la Balkan Insight. Acestea ar fi cel mai probabil dominate de Fidesz, deoarece istoria arată că este singurul partid capabil să-și mobilizeze susținătorii pentru o perioadă lungă de timp.

Un lucru este cert, scrie Reuters. Într-o situație economică îngrozitoare, când țara se luptă cu inflația de două cifre, un război la graniță și prețurile vertiginoase la energie, agravate de o societate extrem de polarizată, guvernarea la Budapesta va fi o sarcină monumentală pentru oricine câștigă alegerile de duminică.

„Pentru maghiarii liberali și anti-autoritari, aceste alegeri sunt fundamentale pentru că vor determina dacă regimul de la Budapesta va continua pe panta iliberală și anti-Occidentală sau dacă va reveni în matca democrațiilor liberale, mai ales în contextul de securitate actual. Pentru NATO și UE sunt alegeri importante pentru că vor determina cât de rapid și cât de ușor se vor putea realiza reformele instituționale interne și cât de mult se va putea marșa pe promovarea unor valori liberale, progresiste în Europa și în lume, în special în ceea ce privește UE”, mai explică Marius Ghincea. 

Citește și: Viktor Orban: Ungurii ştiu că „cel mai bun război este cel pe care reuşeşti să-l eviţi”