Salvatorul Georgiei. Sluga Rusiei. Filantrop. Oligarh. Bidzina Ivanişvili a fost numit în toate aceste feluri şi încă în mai multe altele. Bărbatul în vârstă de 68 de ani este considerat deopotrivă de prieteni şi duşmani drept cea mai puternică personalitate din Georgia, o adevărată eminenţă cenuşie, chiar dacă nu a mai deţinut o funcţie publică de peste un deceniu. Georgia se află, sâmbătă, în faţa unor alegeri cruciale pentru viitorul ţării, scrie News.ro.
Bidzina Ivanişvili a prezentat alegerile de sâmbătă drept o luptă existenţială pentru a preveni ca un „Partid al Războiului Global” din Occident să împingă Georgia într-un conflict distructiv cu fosta stăpână, Rusia, aşa cum spune el că s-a întâmplat cu Ucraina.
Miliardarul, cea mai bogată persoană din Georgia şi fondatorul partidului său de guvernământ, este rar văzut în public şi, în ultima vreme, aproape exclusiv în spatele geamurilor antiglonţ. Cu toate acestea, prezenţa sa planează asupra acestei mici ţări europene, prinsă între Rusia şi Occident, şi asupra unor alegeri care i-ar putea modela destinul, scrie Reuters.
Ivanişvili poate privi centrul oraşului Tbilisi dintr-o vilă masivă din oţel şi sticlă de pe faleză, care se înalţă la circa 60 de metri deasupra capitalei, cu heliport. Aici îşi satisface pasiunile exotice, cum ar fi creşterea rechinilor şi zebrelor şi colecţionarea copacilor rari.
„Georgiei şi Ucrainei nu li s-a permis să adere la NATO şi au fost lăsate în afară”, a declarat el într-o rară apariţie publică la un miting pro-guvernamental din Tbilisi pe 29 aprilie. „Toate aceste decizii sunt luate de Partidul Războiului Global, care are o influenţă decisivă asupra NATO şi Uniunii Europene şi care vede Georgia şi Ucraina doar ca pe carne de tun”, afirma atunci Ivanişvili.
Săptămâna aceasta a avut din nou o apariţie publică şi le-a vorbit susţinătorilor din spatele unui geam antiglonţ pentu a diaboliza opoziţia prooccidentală.
De ce ar avea ecou mesajul lui Ivanișvili
În timp ce majoritatea celor 3,7 milioane de locuitori ai Georgiei doresc să se apropie de Occident prin aderarea la UE şi NATO şi, în mare parte, nu au încredere în Rusia, după cum arată sondajele de opinie, mesajul lui Ivanişvili rezonează totuşi cu mulţi care doresc să evite cu orice preţ soarta Ucrainei. Sunt încă proaspete, de altfel, amintirile războiului din 2008 cu Rusia pentru regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, susţinute de Moscova, care a durat cinci zile şi s-a încheiat cu înfrângerea Georgiei.
Casa lui Oleg Maceavariani se află la numai zece kilometri de Osetia de Sud. Funcţionarul public pensionar, în vârstă de 75 de ani, se teme de o repetare a istoriei în cazul în care opoziţia pro-occidentală şi anti-rusească va câştiga puterea. „Cred că primul lucru care se va întâmpla este că vom fi absorbiţi de război”, spune el.
Potrivit sondajelor de opinie, partidul Visul Georgian al lui Ivanişvili este pe cale să devină cel mai popular partid din ţară în alegerile parlamentare, deşi este pe cale să piardă teren la nivel naţional faţă de 2020, când a câştigat o majoritate strânsă în parlament.
Ivanişvili a fost puternic pro-occidental când partidul său a venit la putere, în urmă cu 10 ani. Visul Georgian afirmă că rămâne angajat faţă de integrarea cu Occidentul şi faţă de o politică pragmatică faţă de Rusia vecină.
Adoratori politici
Interviurile Reuters cu mai mulţi foşti colaboratori apropiaţi ai miliardarului, precum şi cu alegători de ambele părţi ale spectrului politic şi cu experţi în Georgia oferă o imagine pentru influenţa exercitată de acest magnat misterios în naţiunea din Caucazul de Sud.
Aliaţii din cele mai înalte săli ale puterii vorbesc despre el în termeni aproape mesianici. „Când oamenii îşi pierduseră definitiv orice speranţă, a apărut un om care le-a redat-o”, a declarat Irakli Garibaşvili, de două ori fost prim-ministru, despre victoria iniţială a lui Ivanişvili în alegerile din 2012, după care a fost premier timp de un an.
Garibaşvili s-a numărat printre o serie de oficiali care l-au lăudat pe Ivanişvili, preşedintele de onoare al partidului, în discursurile rostite la un miting în septembrie, când - spre deosebire de oligarh - nu au fost protejaţi de geamuri antiglonţ.
Actualul premier Irakli Kobahidze a declarat că Ivanişvili a sacrificat totul, inclusiv bunăstarea sa, pentru a elibera Georgia de inamicii politici.
Georgia luată pe cont propriu
Ivanişvili şi-a petrecut cea mai mare parte a anilor 1990 în Rusia, fondând companii bancare, de metale şi de telecomunicaţii şi îmbogăţindu-se în urma prăbuşirii haotice a Uniunii Sovietice.
Oponenţii săi politici descriu imaginea unui oligarh avid de putere care exercită un control periculos asupra Georgiei, fost stat sovietic. Mulţi îi numesc partidul „Visul rusesc”. Unii îl cataloghează drept un activ al Kremlinului, fără a prezenta dovezi în acest sens.
„A transformat Georgia într-o companie privată, al cărei proprietar este în proporţie de 100%”, a declarat Gia Huhaşvili, fost consilier politic de top al lui Ivanişvili, care l-a ajutat să lanseze Visul Georgian înainte ca relaţia lor să se destrame în 2014, când Huhaşvili l-a acuzat că păstrează puterea din culise.
Ghiorghi Gaharia, care a fost prim-ministru al Visului Georgian în perioada 2019-2021 şi care a demisionat după ce l-a acuzat pe Ivanişvili de interferenţă în chestiuni guvernamentale, a preluat aceste critici. „Acumularea puterii este uriaşă”, a declarat Gaharia, care conduce acum partidul Pentru Georgia, unul dintre cele patru blocuri principale ale opoziţiei divizate din Georgia care candidează la alegerile din 26 octombrie. „Nu mai există nici măcar o instituţie independentă în această ţară”, a declarat Gaharia, care i-a enumerat pe şeful băncii centrale a Georgiei, al comisiei electorale, al biroului de audit al statului şi al sistemului judiciar ca fiind toţi aserviţi în ultimă instanţă magnatului. „Toţi aceşti oameni sunt în legătură directă cu Ivanişvili. Ei îi sunt loiali”, susţine Gaharia.
Comisia electorală a declarat că sugestiile potrivit cărora ar fi fost influenţată de partidul de guvernământ sunt „nefondate şi în detrimentul integrităţii procesului electoral”, în timp ce biroul de audit a declarat că declaraţiile lui Gaharia sunt menite să „înjosească” reputaţia sa.
Schimbare la 180 de grade
De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Ivanişvili aproape că a inversat alinierea de lungă durată a Georgiei la Occident, pe care el însuşi a susţinut-o în calitate de prim-ministru în 2012-2013.
În acest an, guvernul Visului Georgian a promovat proiectul de lege privind „agenţii străini”, care impune organizaţiilor care primesc peste 20 % din finanţare din străinătate să se înregistreze ca atare, şi a luat măsuri drastice privind drepturile LGBT, decizii lăudate de Moscova şi denunţate de critici ca fiind antidemocratice şi de inspiraţie rusă.
Aceste măsuri, împreună cu retorica antioccidentală intensificată a guvernului, au determinat SUA şi UE să suspende o parte din ajutorul acordat Georgiei, iar blocul comunitar a îngheţat cererea de aderare a ţării.
Ghiorghi Margvelaşvili, preşedintele Georgiei în perioada 2013-18 şi un apropiat al lui Ivanişvili în primii ani la putere, a declarat că miliardarul părea sincer pro-occidental în timp ce se afla în prima linie a politicii. El îl descrie drept un gânditor strategic calm, care a încercat să echilibreze o politică pro-UE şi NATO cu imperativul de a evita provocarea vastului vecin nordic al Georgiei.
Margvelaşvili spune, totuşi, că există o nouă ostilitate în retorica antioccidentală a lui Ivanişvili de la războiul din Ucraina, o schimbare care i s-a părut profund ieşită din comun. „Putem doar să speculăm ce l-a forţat pe Bidzina Ivanişvili să intre în acest tip de turbulenţe politice”, a spus Margvelashvili. „Schimbarea bruscă a retoricii cu 180 de grade nu este stilul său”, susţine el.
Narîșkin de la Moscova e convins că georgienii vor face „alegerea corectă”
La summitul de la Bucureşti din 2008, NATO a convenit că Georgia va deveni în cele din urmă membră. Se întâmpla cu câteva luni înainte de războiul cu Rusia, iar de atunci s-au făcut puţine progrese.
Mulţi georgieni se tem de calvarul din Ucraina, unde protestele pro-occidentale „Maidan” din 2013-2014 au înlăturat un guvern pro-rus înainte ca Moscova să anexeze Crimeea şi să înceapă să furnizeze arme separatiştilor din estul ţării.
Oficialii ruşi au declarat în repetate rânduri că nu intervin în statele suverane şi au acuzat Occidentul de amestec în politica georgiană. Şeful spionajului extern al Rusiei, Serghei Narîşkin, a declarat luna aceasta că este sigur că georgienii vor face alegerea „corectă” şi vor vota pentru „forţele sănătoase şi patriotice”.
Fostul consilier Huhaşvili susţine că Ivanişvili i-a spus că a părăsit Rusia după venirea la putere a lui Putin în 2000, crezând că preşedintele va lua măsuri drastice împotriva oamenilor de afaceri cu ambiţii politice. Huhaşvili spune că schimbarea politicii externe a lui Ivanişvili de la conflictul din Ucraina este o încercare de a se pune pe sine şi Georgia la adăpost de furia lui Putin.
Ivanişvili însuşi a primit o mare lovitură în Occident în 2020, când un bancher de la Credit Suisse a deturnat aproximativ 1 miliard de dolari din banii săi. Deşi o mare parte din bani au fost recuperaţi, aliaţii săi au citat acest caz ca dovadă că se află sub sancţiuni americane „de facto”. Statele Unite au declarat în repetate rânduri că Ivanişvili nu a fost sancţionat.
„Oamenii obișnuiți” pentru Georgia
Natalie Sabanadze, fost ambasador al Georgiei la UE, a declarat pentru Reuters că Visul Georgian a fost întărit şi de nepopularitatea opoziţiei, care a avut dificultăţi în a scăpa de asocierea sa cu figura divizivă a fostului lider georgian Mihail Saakaşvili, care a condus ţara până în 2012 şi care execută în prezent o pedeapsă de şase ani de închisoare pentru abuz de putere.
În ciuda deteriorării relaţiilor cu Occidentul, partidul de guvernământ se poate baza în continuare pe un „factor de statu-quo”, în special în rândul lucrătorilor din mediul rural şi din sectorul public, a declarat Sabanadze, cercetător principal în cadrul think-tank-ului londonez Chatham House.
Într-adevăr, în partea de vest săracă şi rurală a Georgiei, unde a crescut Ivanişvili, acesta este venerat de mulţi localnici ca fiind un filantrop. Levan Ivanaşvili, primarul districtului Sacihere, a subliniat proiectele finanţate de oligarh: trei şcoli, un stadion de fotbal, o piscină, un spital şi un hotel, precum şi restaurarea castelului istoric.
Alţi alegători s-au săturat. „Dl Ivanişvili a făcut lucruri pozitive pentru Georgia în trecut, dar a decăzut, Georgia sub conducerea sa este în declin”, a declarat Nikoloz Şurgaia la un miting al opoziţiei din Tbilisi. „Lăsaţi o nouă generaţie de politicieni, oameni obişnuiţi, să conducă Georgia către un viitor mai bun”, a îndemnat acesta.
Citește și Omul care a cumpărat o țară. Ghidul unui oligarh pentru a obține controlul total asupra viitorului a peste trei milioane de oameni
Editor : B.E.
