Live Text Război în Ucraina. 87 de morți după atacul asupra unei baze ucrainene.13.000 de anchete privind crime de război sunt în desfășurare
Războiul din Ucraina a contribuit la creșterea numărului de persoane strămutate forțat în întreaga lume la peste 100 de milioane pentru prima dată, spune agenția ONU pentru Refugiați. Agenția a menționat că războiul a strămutat opt milioane în Ucraina, iar peste șase milioane de oameni au părăsit țara. Cifra ar trebui să fie „un semnal de alarmă” pentru ca aceste conflicte distructive să fie încheiate și prevenite, potrivit agenției ONU. Forțele ruse își continuă atacurile în Donbas, în special asupra Severodonețk. Ucraina spune încă o dată că nu va conveni un armistițiu cu Rusia care să implice cedarea de teritorii. Volodimir Zelenski s-a adresat liderilor prezenți la Forumul economic de la Davos, cărora le-a spus că este momentul în care se decide dacă forța brută va stăpâni lumea. primul soldat rus acuzat de crime de război a fost condamnat la închisoare pe viață.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina spune că 1,4 milioane de cetățeni ai săi au fost deportați în Rusia
ACTUALIZARE 23.45 Rusia a dus cu forța 1,4 milioane de ucraineni pe teritoriul său, a spus avocatul poporului de la Kiev, Liudmila Denisova, potrivit agenției de presă Interfax, citată de BBC.
Există „dovezi convingătoare” că Rusia a pregătit aceste deportări în avans și că se aștepta să deporteze peste două milioane de ucraineni, a adăugat ea.
La sfârșitul lunii trecute, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că peste un milion de persoane au fost „evacuate” din Ucraina în Rusia.
Metroul din Harkov va funcționa din nou, după ce a fost folosit ca adăpost
ACTUALIZARE 22.17 Igor Terehov, primarul orașului Harkov, a anunțat că metroul orașului își va relua operațiunile marți, după ce timp de 3 luni a fost folosit ca adăpost pentru oamenii care au fugit de bombardamentele rusești, relatează CNN.
„Mâine, pe 24 mai, vom deschide metroul. Toate liniile vor fi operaționale. Metroul va circula între oreșe 7:00 la 19:00. Intervalele nu vor fi aceleași ca pe timp de pace. Depoul de metrou a fost avariat în timpul bombardamentelor, astfel că intervalele vor fi mai lungi”, a spus Terehov.
În timpul apogeului bombardamentelor rusești asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, mulți locuitori s-au refugiat în sistemul de metrou al orașului. Terehov a spus că mulți dintre cei care au rămas în subteran au fost mutați în cămine aflate în zone mai îndepărtate de bombardamente.
„Dacă este necesar, oamenii pot folosi metroul ca adăpost, în special pasajele subterane”, a precizat Terehov.
Invadatorii ruși au impus folosirea rublei ca monedă oficială în Hersonul ocupat
ACTUALIZARE 20.56 Ocupanții ruși au impus folosirea rublei ca monedă oficială în regiunea Herson, luni, urmând ca moneda rusească să fie folosită în paralel cu grivna ucraineană.
„Regiunea devine o zonă cu dublă monedă: rubla va circula în paralel cu grivna. Companiile şi antreprenorii vor putea afişa preţurile în cele două monede”, a anunţat administraţia civilă şi militară a ocupanților ruși din această regiune situată în sudul Ucrainei, conform AFP, citat de Agerpres.
„Cursul este de două ruble pentru o grivna”, a adăugat administraţia invadatorilor într-un comunicat postat pe contul acesteia de Telegram.
Rușii adaugă că prima agenţie a unei bănci ruse se va deschide „foarte curând” în Herson, capitala regiunii, şi că „toţi antreprenorii” pot deschide acolo un cont „dacă îşi doresc acest lucru”.
20 de țări au anunțat că vor trimite armament și muniție Ucrainei
ACTUALIZARE 20.55 20 de țări au anunțat că vor trimite un nou „ajutor de securitate” Ucrainei, sub formă de armament și muniție, a spus secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la încheierea celei de-a doua reuniuni a Grupului de Contact pentru Ucraina, potrivit CNN.
Danemarca va furniza Ucrainei un lansator Harpoon și rachete pentru a „ajuta Ucraina să-și apere coasta”. De asemenea, Cehia a fost de acord să trimită „sprijin substanțial” Ucrainei, inclusiv „elicoptere de atac, tancuri și sisteme de rachete”, a spus Austin într-o conferință de presă.
În total, 20 de țări „au anunțat noi pachete de asistență în materie de securitate”, a spus Austin. El a precizat că este vorba despre „donarea de muniție de artilerie, sisteme de apărare de coastă și tancuri și alte vehicule blindate”.
„Alții au venit cu noi angajamente pentru antrenarea forțelor armate ale Ucrainei și susținerea sistemelor sale militare”, a adăugat Austin.
Două orașe nu mai primesc gaze după un atac al rușilor
ACTUALIZARE 19.45 Două mari orașe din estul Ucrainei nu mai sunt alimentate cu gaze după ce un atac al rușilor a distrus o conductă, anunță Sky News, citând operatorul sistemului de gaze al țării.
Atât Donețk, cât și Lugansk au rămas fără gaze din cauza atacului.
Ambele orașe și regiuni au fost supuse atacurilor rusești încă de la începutul războiului din Ucraina. Asupra lor se concentrează acum ofensiva trupelor rusești.
13.000 de anchete privind crime de război sunt în desfășurare
ACTUALIZARE 19.20 Aproximativ 13.000 de anchete privind crime de război sunt în curs de desfășurare în Ucraina, a anunțat procurorul general ucrainean.
De când au apărut acuzațiile, Rusia a negat în permanență comiterea de atrocități de război.
Luni, un sergent rus în vârstă de 21 de ani, Vadim Șișimarin, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea unui civil neînarmat.
Șișimarin a recunoscut că l-a împușcat pe Oleksandr Șelipov, în vârstă de 62 de ani, dintr-o mașină, în timp ce soldații ruși intrau în satul Ciupahivka, la patru zile de la invazie.
Oficial ucrainean: Vladimir Putin a supraviețuit unei tentative de asasinat
ACTUALIZARE 18.14 Un înalt oficial de securitate din Ucraina spune că Vladimir Putin ar fi fost ținta unei tentative de asasinat. Kirilo Budanov, șeful direcției serviciilor de informații din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, a declarat pentru o publicație locală din Ucraina că tentativa a avut loc după începutul invaziei.
Conform oficialului ucrainean, dictatorul rus ar fi fost atacat de persoane din regiunea Caucazului, iar tentativa de asasinat ar fi avut loc în urmă cu două luni. Nicio dovadă nu a fost prezentată, iar jurnaliștii nu au putut verifica informația din surse independente.
Putin și Lukașenko glumesc pe tema sancțiunilor occidentale
ACTUALIZARE 18.10 Vladimir Putin a glumit luni spunând că va avea o discuție serioasă cu Occidentul despre afirmațiile potrivit cărora el ar fi de vină pentru tot haosul economic produs în urma conflictului din Ucraina și despre sancțiunile severe aplicate Rusiei de către țările din Vest.
La o întâlnire televizată în stațiunea Soci, de la Marea Neagră, Putin i-a spus președintelui din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, că economia Rusiei merge bine, în ciuda sancțiunilor occidentale, potrivit Reuters.
„În ceea ce privește economia, le datorăm mulțumiri (țărilor din Occident), pentru că ne-au dat un astfel de impuls către propria noastră dezvoltare”, i-a spus Lukașenko lui Putin, care a zâmbit și l-a aprobat printr-un gest făcut cu capul.
Ucraina cere ajutor pentru a exporta pe mare grânele
ACTUALIZARE 18.10 Comunitatea internațională ar trebui să ajute la asigurarea unui coridor pe mare pentru trecerea în siguranță a navelor care exportă produse agricole din orașul-port Odesa pentru a ajuta Ucraina și a evita foamea în lume, a declarat prim-vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko luni, pentru BBC, potrivit Reuters.
„Ne-ar lua 5, 6, 7 ani ca să exportăm toate aceste producții agricole pe calea ferată sau rutier. Așa că, în acest moment, este extrem de important pentru noi să deblocăm porturile maritime”, a declarat Sviridenko.
„Avem nevoie de o garanție de la parteneri, desigur că este o garanție de apărare, o garanție de securitate”, a mai spus prim-vicepremierul ucrainean.
Viceministru rus: Rusia examinează planul de pace propus de Italia
ACTUALIZARE 16.40 Rusia a primit planul de pace propus de Italia şi-l analizează, a declarat luni viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, citat de agenţiile ruse de presă.
„L-am primit nu demult. Îl analizăm”, a spus el, subliniind că în prezent acesta nu face obiectul unei discuţii între Rusia şi Italia.
„Când vom termina să-l studiem, vom spune ce credem despre el”, a adăugat viceministrul rus, citat de Agerpres.
Şeful diplomaţiei italiene, Luigi Di Maio, a anunţat vineri că ţara sa a propus ONU constituirea unui „grup internaţional de sprijin” care să încerce să ajungă „pas cu pas” la o încetare a focului în Ucraina.
Potrivit lui Luigi Di Maio, „grupul de sprijin” propus de ONU „trebuie să încerce să reconstruiască dialogul între cele două părţi care în acest moment se află în război”.
Detaliile acestui plan nu au fost făcute publice, dar, potrivit cotidianului italian La Repubblica, documentul - extrem de detaliat - transmis ONU şi elaborat de diplomaţi ai Ministerului italian de Externe prevede patru puncte: 1) o încetare a focului în Ucraina şi demilitarizarea frontului sub supravegherea Naţiunilor Unite; 2) negocieri asupra statutului Ucrainei, la care să participe UE, dar nu şi NATO; 3) un acord bilateral între Ucraina şi Rusia asupra Peninsulei Crimeea şi a Donbasului (aceste teritorii disputate s-ar bucura de o autonomie deplină şi de dreptul de a-şi asigura propria securitate, dar s-ar afla sub suveranitate ucraineană); 4) încheierea unui acord multilateral de pace şi de securitate în Europa, având ca obiect dezarmarea, controlul armelor şi prevenirea conflictelor.
Un diplomat rus de la ONU și-a dat demisia și îl atacă pe Putin
ACTUALIZARE 16.35 Un diplomat rus și-a dat demisia din poziția sa la Organizația Națiunilor Unite, spunând că nu i-a fost „niciodată atât de rușine” de țara sa și l-a condamnat pe Vladimir Putin pentru „războiul agresiv” împoriva Ucrainei, scrie The Guardian.
Boris Bondarev, consilier la misiunea Rusiei pe lângă Biroul ONU de la Geneva, a criticat Ministerul rus de Externe - unde a lucrat 20 de ani - pentru „nivelul de minciuni și lipsă de profesionalism” tot mai mare, potrivit scrisorii în care și-a anunțat demisia.
În scrisoarea prezentată de Hillel Neuer, directorul executiv al UN Watch, Bondarev a scris: „De-a lungul a 20 de ani de carieră am văzut mai multe schimbări în politica noastră externă, dar niciodată nu mi-a fost atât de rușine de țara mea cum mi-a fost pe 24 februarie anul acesta. Războiul agresiv declanșat de Putin împotriva Ucrainei și, de fapt, împotriva întregii lumi occidentale, este nu numai o crimă împotriva poporului ucrainean, ci și, poate, cea mai mare crimă împotriva poporului rus, cu litera Z scrisă peste toate speranțele noastre și perspectivele pentru o societate liberă și prosperă în țara noastră.”
87 de morţi în urma bombardamentului rusesc din 17 mai asupra unei baze ucrainene
ACTUALIZARE 16.25 87 de persoane au fost ucise în atacul rusesc din 17 mai asupra unei baze militare ucrainene în nordul țării, potrivit unui nou bilanţ făcut public luni de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Sub dărâmăturile de la Desna sunt 87 de cadavre”, a spus Zelenski în cursul unei intervenţii în format de videoconferinţă la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos (Elveţia), potrivit Agerpres.
Acesta ar putea fi unul dintre cele mai sângeroase bilanţuri ale bombardamentelor ruse în Ucraina de la începutul războiului în 24 februarie, notează AFP.
Bombardamentul a vizat o localitate unde se afla o tabără militară de antrenament, la aproximativ 50 km nord de Kiev, în regiunea Cernigov. Un bilanţ anterior consemna opt morţi şi 12 răniţi.
Este un atac neobişnuit în această regiune din apropierea capitalei ucrainene, aflată sub controlul soldaţilor ucraineni după retragerea trupelor ruse din regiunea Kievului în ultimele zile ale lunii martie.
„Aceste persoane nu vor cunoaşte viitorul Ucrainei”, a adăugat Zelenski, referindu-se la victime. Ucraina „plăteşte scump pentru libertatea şi independenţa sa şi pentru această luptă”, a adăugat el.
Primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina, condamnat la închisoare pe viață
ACTUALIZARE 13.40 Primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina a fost condamnat la închisoare pe viață, scrie The Guardian.
Vadim Şişimarin, 21 de ani, a fost găsit vinovat de uciderea unui civil neînarmat în primul proces pentru crime de război ținut în Ucraina.
El pledase vinovat în fața instanței pentru împușcarea unui civil ucrainean neînarmat și declarase că va accepta orice pedeapsă.
Zelenski, mesaj la Forumul de la Davos: Războiul ar fi putut fi prevenit cu sancțiuni
ACTUALIZARE 13.00 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat liderilor prezenți la Forumul economic mondial de la Davos.
Este momentul în care se decide dacă forța brută va stăpâni lumea, a spus Zelenski.
El a afirmat Ucraina nu ar fi trebuit să îndure acest război și să aibă atâtea victime, dacă s-ar fi impus sancțiuni dure în toamna anului trecut.
Am oprit armata rusă cu costul unor lupte grele, mii de vieți pierdute. Ar fi trebuit să facem noi asta. Dacă s-ar fi aplicat sancțiuni Rusiei la timp, poate acest agresor ar fi fost oprit.
Războiul ar fi putut fi prevenit cu sancțiuni, a declarat Zelenski, care a adăugat că aceste sancțiuni trebuie să fie fără precedent.
Soldații ucraineni de la Azovstal vor fi judecați de un „tribunal internațional” în Donețk (Interfax)
ACTUALIZARE 12.40 Toți soldații ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal sunt deținuți pe teritoriul autoproclamatei Republici Populare Donețk și vor fi judecați de un „tribunal internațional”, a declarat liderul acestei republici, Denis Pușilin, potrivit Interfax.
„Prizonierii de la Azovstal sunt deținuți pe teritoriul Republicii Populare Donețk. De asemenea, pe teritoriul republicii este plănuită organizarea unui tribunal internațional”, a afirmat Denis Pușilin, potrivit sursei citate.
Pușilin a mai adăugat că „în prezent se lucrează la documentul de înființare a tribunalului”.
Un colonel rus a pierdut un laptop cu informații militare după o beție într-un bar
ACTUALIZARE 12.30 Un colonel rus care se află la conducerea unui departament al centrului de cercetare al armatei din Moscova a pierdut un laptop după o beție cruntă într-un bar din Moscova.
În seara de 18 mai, colonelul Alexandr Kuzivanov a sărbătorit împreună cu un coleg împlinirea celor 70 de ani, în barul „Castori și rațe” din Moscova, spun jurnaliștii de la Baza într-un mesaj publicat pe Telegram.
Acasă a fost dus de paramedici, după ce i s-ar fi făcut rău pe stradă, iar trecătorii au chemat ambulanța. Când și-a revenit, colonelul a constatat că îți perduse laptopul în care avea stocate mai multe informații cu caracter militar și a anunțat poliția.
El le-a spus ofițerilor că nu avea în laptop informații secrete, ci doar însemnări și articole militare pe care le scrie periodic pentru o publicație rusă.
Tancurile lui Putin stau pe străzile din Kiev, însă nu cum și-a imaginat liderul de la Kremlin
ACTUALIZARE 12.15 O tânără își face un selfie în fața unui transportor blindat rus, distrus de armata ucraineană. Un copil care mănâncă o înghețată se uită la rămășițele unei turele de tanc. Un pensionar curios fotografiază eticheta de pe fuselajul unui avion, etichetă care menționează că acesta a aparținut unui Su-25 rus, doborât de armata ucraineană pe 2 martie.
Vladimir Putin și-a imaginat, fără îndoială, un scenariu în care blindatele rusești să stea pe străzile din centrul capitalei Kiev în această primăvară, dar probabil că nu și-a imaginat că vor arăta așa, scrie The Guardian.
Vezi GALERIA FOTO AICI
Cel mai nou bilanț al pierderilor suferite de armata rusă pe frontul din Ucraina
ACTUALIZARE 11.35 Ministerul ucrainean al Apărării a publicat luni cel mai nou bilanț al pierderilor pe care l-ar fi provocat forțelor armate rusești de la declanșarea de către Rusia a „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie. Prin urmare, rușii au pierdut în fața ucrinenilor:
- 29.200 militari ruși
- 1.293 tancuri
- 3.166 blindate și vehicule de luptă
- 604 sisteme de artilerie
- 201 lansatoare multiple de rachete
- 93 sisteme antiaeriene
- 204 avioane
- 170 elicoptere
- 476 drone
- 110 rachete de croazieră
- 13 nave de război / bărci militare
Polonia reziliază un acord interguvernamental cu Rusia
ACTUALIZARE 11.00 Polonia a decis să rezilieze un acord interguvernamental cu Rusia privind gazoductul Yamal, a anunțat, luni, pe Twitter ministrul polonez al mediului, Anna Moskwa.
"Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat acuratețea hotărârii guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am știut întotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere", a spus Anna Moskwa.
"Ce s-ar întâmpla dacă ți-am tăia urechea?". Dezvăluiri despre ororile din lagărul de filtrare înființat de ruși la Bezimenne
ACTUALIZARE 10.35 La trei luni de la începutul războiului, procesul de dezumanizare cunoscut sub numele de filtrare a devenit parte din realitatea vieții sub ocupația rusă. CNN a vorbit cu câțiva ucraineni care au trecut prin procesul de filtrare în ultimele două luni. Mulți sunt încă prea speriați să vorbească în public, temându-se pentru siguranța rudelor și a prietenilor care încă încearcă să scape din zonele stăpânite de Rusia. Toți cei cu care a vorbit CNN au povestit că au fost amenințați și umiliți, iar mulți au fost martori sau știu despre oameni care au fost ridicați de trupele ruse sau de soldați separatiști și ulterior au dispărut fără urmă.
Pentru majoritatea persoanelor cu care a vorbit CNN, procesul de filtrare a inclus verificări ale documentelor, interogatoriu, amprentare. Mulți au fost despărțiți de familiile lor. Bărbații erau în mod obișnuit dezbrăcați și li se căutau tatuaje sau alte semne.
"Ce s-ar întâmpla dacă ți-am tăia urechea?" l-au întrebat soldații pe Oleksandr Vdovicenko. Apoi l-au lovit în cap. Loviturile cu pumnii au continuat atunci când cei care îl interogau nu erau mulțumiți de răspunsurile lui.
Rușii l-au întrebat ce crede despre război, despre planurile lui de viitor, i-au verificat documentele, l-au amprentat și l-au dezbrăcat pentru a verifica dacă avea tatuaje sau alte semne care să arate că ar face parte din grupul luptătorilor ucraineni.
Bărbatul a primit atâția pumni în cap, încât vederea i-a fost afectată, spune fiica lui, Maria Vdovichenko pentru CNN. Cu toate acestea, Oleksandr a fost unul dintre cei norocoși, a reușit să treacă de "filtrare".
"Rușii căutau oameni vorbitori de ucraineană, simboluri ucrainene, tatuaje", a spus Maria Vdovichenko, adăugând că soldații i-au verificat telefonul, dar nu au găsit nimic compromițător. "Am șters totul pentru că alți oameni ne-au spus că se pot uita la orice – contacte, poze. Le-am șters, am făcut câteva poze noi și mi-am șters profilurile de rețelele sociale", a adăugat ea.
Citește continuarea AICI
Numărul ucrainenilor care au intrat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia a trecut de un milion
ACTUALIZARE 9.50 Numărul ucrainenilor care au intrat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia, în 24 februarie, a trecut de un milion de persoane, conform datelor transmise luni de Poliția de Frontieră.
Poliţia de Frontieră anunţă că duminică au intrat în România 7.903 cetăţeni ucraineni, în scădere cu 17,4% faţă de ziua precedentă. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.733 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 23,3% faţă de ziua precedentă), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.041 cetăţeni ucraineni (creştere cu 0,8% faţă de ziua precedentă).
De la declanşarea războiului și până la data de 22 mai, ora 24.00, au intrat în România 1.003.246 cetăţeni ucraineni. De asemenea, începând cu 10 februarie 2022 au intrat în ţara noastră 1.037.775 ucraineni.
Germania vrea ca UE să impună embargo împotriva petrolului rusesc și fără acordul Ungariei
ACTUALIZARE 9.45 Ministrul german al economiei, Robert Habeck, s-a declarat dezamăgit că Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un acord privind embargoul asupra petrolului din Rusia. Oficialul a spus chiar că Germania este dispusă să renunțe la participarea Ungariei în luarea acestei decizii, astfel încât embargoul să fie impus cât mai curând.
„Dacă președinta Comisiei Europene va spune că facem asta (impunerea embargoului - n.r.) în format de 26 fără Ungaria, eu voi susține varianta aceasta”, a declarat Robert Habeck told the la postul Deutschlandfunk, potrivit Reuters. „Dar nu am auzit încă acest lucru din partea UE”, a adăugat el, înaintea unei întâlniri cu lideri politici și industriași la Forumul Economic de la Davos.
Dintre cele 27 de țări UE, Ungaria este cel mai vocal critic al unui embargo împotriva țițeiului din Rusia.
Ministerul britanic al Apărării: evaluarea zilnică a războiului
ACTUALIZARE 9.30 În analiza de luni dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că în primele trei luni ale „operației sale militare speciale” în Ucraina, armata rusă a suferit probabil un număr de morți similar cu cel experimentat de Uniunea Sovietică în timpul războiului său de nouă ani din Afganistan.
Londra spune că o combinație de tactici slabe și de nivel scăzut, o acoperire aeriană limitată, lipsa de flexibilitate și o abordare de comandă pe front care nu a făcut decât să întărească eșecurile și să ducă la repetarea greșelilor au dus în final la această rată ridicată de victime, care continuă să crească pe măsură ce ofensiva din Donbas încă rămâne activă.
Britanicii mai subliniază că publicul rus s-a dovedit, în trecut, sensibil în ceea ce privește numărul de victime generate de războaiele pornite de Moscova. Pe măsură ce numărul răniților, invalizilor și decedaților ruși continuă să crească pe frontul din Ucraina, nemulțumirea rușilor de rând față de războiul început de Putin pe 24 februarie și dorința de a o exprima vor crește.
Rogozin: Rusia va pune în funcţiune 50 de noi rachete nucleare Satan 2
ACTUALIZARE 9.10 Rusia intenţionează să pună în funcţiune aproximativ 50 de noi rachete balistice intercontinentale Sarmat până la finalul acestei toamne, a anunțat directorul general al agentiei spaţiale Roscosmos, Dmitri Rogozin.
Rachetele Sarmat - cunoscute în terminologia NATO sub denumirea de „Satan 2” - urmează să fie fabricate în oraşul siberian Krasnoyarsk, a declarat Dmitri Rogozin pentru agenţia de presă Interfax, preluată de dpa, potrivit Agerpres.
Rusia a efectuat prima testare a următoarei sale generaţii de rachete Sarmat la cosmodromul Plesetsk din nordul Rusiei, la sfârşitul lunii aprilie.
Sarmat are o rază de acţiune de 18.000 de kilometri şi poate transporta până la 15 focoase nucleare. Aceasta ar permite Rusiei să atingă ţinte în întreaga lume, lansând atacuri fie prin Polul Nord, fie prin Polul Sud.
Primele rachete Sarmat urmează să fie amplasate în regiunea Krasnoyarsk. Preşedintele Vladimir Putin a folosit lansarea de rachete din aprilie pentru a lansa ameninţări împotriva Occidentului în contextul războiului din Ucraina.
Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie
ACTUALIZARE 8.45 Primarul numit de Moscova în orașul Energodar din sudul Ucrainei, unde se află și centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost rănit duminică într-o explozie, au anunţat un oficial ucrainean şi agenţiile de presă ruse.
Andrei Shevtchik a fost numit primar în Energodar după ce trupele ruse au preluat controlul asupra acestui oraş şi asupra centralei nucleare din Zaporojie, situată pe teritoriul său.
„Avem confirmarea precisă că în timpul exploziei, Shevtchik, autoproclamatul şef al administraţiei populare, şi gărzile sale de corp au fost răniţi”, a anunţat pe Telegram Dmitro Orlov, oficial ucrainean, potrivir AFP, preluată de Agerpres.
VIDEO EXCLUSIV. Istoricul Mark Galeotti: Putin e lucid și conștient de dezastrul provocat Ucrainei. Septembrie, o lună-cheie pentru cursul războiului
ACTUALIZARE 8.40 Vladimir Putin e lucid și perfect conștient de dezastrul pe care îl provoacă Ucrainei, dar el nu este un mare maestru de șah geopolitic, care controlează lumea. Incapabil să înțeleagă secolul în care trăiește, el este influențat de propriile prejudecăți și își distruge propriul sistem, spune, într-un interviu pentru Digi24, istoricul Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului ex-sovietic și ai regimului Putin. Expertul crede că războiul din Ucraina va mai continua cel puțin până anul viitor, iar septembrie va fi o lună-cheie. În ceea ce-i privește pe potențialii „moștenitori” ai lui Putin, aceștia vor urmări un singur obiectiv: banii.
Oana Zamfir: Domnule profesor Mark Galeotti, în cartea dumneavoastră „Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul” spuneți că el nu este un geniu și că Vestul crede, în mod greșit, că este un om puternic și periculos. Încă mai credeți acest lucru, după invazia din Ucraina?
Mark Galeotti: Bineînțeles, a demonstrat clar că este periculos pentru ucraineni, dar cred că invazia Ucrainei demonstrează, de fapt, limitările gândirii lui Putin. Vreau să spun că acesta este un om care nu înțelege, cu adevărat, secolul al XXI-lea. El nu înțelege faptul că, acum, puterea nu constă în câte trupe poți trimite în cadrul unei parade din piața mare a orașului. A exagerat mult prin încercarea de a invada Ucraina și a făcut acest lucru bazându-se în întregime pe absoluta sa incapacitate de a înțelege Ucraina. Amintiți-vă, acesta este un om care nu crede că Ucraina este o țară reală, care nu crede că ucrainenii sunt un popor adevărat și, astfel, a crezut că va ocupa țara cu ușurință, cel puțin partea de est a Ucrainei, Kiev și totul de pe malul de est a râului Nipru. În această privință, a greșit în totalitate. Cred că acest lucru scoate în evidență faptul că Putin nu este un mare maestru de șah geopolitic, care controlează lumea. Acesta este un om care, pur și simplu, este influențat de propriile prejudecăți și care, prin urmare, își distruge propriul sistem.
Citește continuarea AICI
ANALIZĂ. China are nevoie de cărbune rusesc. Moscova are nevoie de clienți și a redus prețul
ACTUALIZARE 8.30 China cumpără cantități record de cărbune rusesc ieftin, în timp ce Moscova încearcă să găsească noi cumpărători după ce Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva importurilor din Rusia.
În aprilie, nu numai că a doua cea mai mare economie a lumii a cumpărat mai mult cărbune din Rusia, importurile atingând valori record, dar a eliminat și tarifele de import pentru toate tipurile de cărbune, o mișcare despre care analiștii spun că vor beneficia în principal furnizorii ruși, scrie CNN.
Importurile de cărbune ale Chinei din Rusia aproape s-au dublat între martie și aprilie, ajungând la aproape 5 milioane de tone, potrivit datelor comerciale de la Refinitiv. Rusia a depășit Australia ca al doilea cel mai mare furnizor al Chinei și acum reprezintă 19% din importurile sale de cărbune, în creștere față de ponderea de 14% pe care o avea în martie.
Citește continuarea AICI
VIDEO O elevă din Rusia a strigat în timpul unei festivități de la școală: „Libertate pentru Ucraina”
ACTUALIZARE 8.20 În mijlocul unei festivități de la școală, o elevă a avut un mesaj anti-război și anti-Putin la care nu se aștepta nimeni. Fata este în clasa a XI-a și învață la un liceu din orașul Izberbaș, Dagestan.
În timp ce se afla la microfon, eleva a spus: "Nu, războiului! Libertate pentru Ucraina! Putin este diavolul!"
Interesant este că restul colegilor au aplaudat-o, în timp ce profesorii încremeniți nici n-au încercat să recupereze microfonul.
Fata este în clasa a XI-a și învață la un liceu din orașul Izberbaș, Dagestan, iar mesajul a fost transmis în momentul în care și-a primit premiul la festivitatea de final de an, relatează ziarul ucrainean Pravda, care citează canalul de Telegram rusesc "Republic".
Ce este și ce face Legiunea Internațională în Ucraina. Povestea tânărului de 19 ani care a plecat din America Latină să ajute pe front
ACTUALIZARE 8.10 Au trecut peste aproape trei luni de la invadarea Ucrainei. Deși Putin și-a dorit un război-fulger, armata sa avansează mai lent decât anticipau mulți. Totul, datorită rezistenței înverșunate a soldaților ucraineni, dar și a voluntarilor străini care luptă alături de ei. Se estimează că până la 20 de mii de bărbați și femei s-au alăturat militarilor Kievului. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
În Ucraina, nu doar ucrainenii luptă. Mii de oameni din străinătate li s-au alăturat în război. Cine sunt ei? Și de ce fac acest lucru?
Sunt voluntari din toată lumea, cu o gândire similară. Unii dintre ei nu au mai ținut niciodată o armă în mână. Alții însă au experiență în tranșee. Voluntarii știu ce greutăți îi așteaptă, deși unii par mai conștienți decât alții în privința acestui lucru.
Printre voluntarii străini sunt și oameni precum Kapon, un tânăr din America Latină care se simte obligat să apere Ucraina. O echipă Deutsche Welle l-a însoțit pe Kapon în călătoria sa către linia frontului.
„Știu că merg acolo cu un motiv întemeiat. Și dacă nu-mi voi mai vedea familia, prietenii și oamenii pe care îi iubesc aici, pe acest pământ, am credința că îi voi întâlni după moarte”, afirmă, plin de curaj, tânărul din America Latină care a plecat să lupte în Ucraina.
„Dacă este nevoie de mine pentru a-mi ajuta camarazii pe front, mă voi duce acolo. Dacă este nevoie să am grijă de civili, voi face asta. Orice sarcină pe care mi-o dă legiunea, o voi îndeplini”, își propune tânărul voluntar.
Kapon, așa cum își spune el, este din America Latină. Din motive de securitate, nu dezvăluim exact locul în care se află. Se pregătește să plece de acasă. Îmi spune că lucrează ca paramedic și pare să aibă o mulțime de prieteni. În general, viața lui pare destul de normală.
Citește continuarea AICI
VIDEO Ce ne învață criza provocată de Rusia și cum va arăta lumea după război?
ACTUALIZARE 8.00 Lumea se confruntă cu mai multe crize simultane. Se simte însă tot mai accentuat lipsa de încredere pe care oamenii, indiferent de ţara în care trăiesc, o au în politicienii care ar trebui să-i reprezinte. Democraţiile sunt cele mai afectate, pentru că felul în care liderii din lumea liberă iau decizii, adică democratic, este perceput de public ca fiind unul mai degrabă slab. Prin comparaţie, autocraţii îşi consolidează imaginea de puternici care luptă pentru binele poporului, oricare ar fi acela. Ce au de făcut politicienii care ţin la democraţie pentru a reintra în contact cu cetăţenii care au aşteptări de la ei şi se simt dezamăgiţi? Jeff Lightfoot, director de program pentru Europa la unul dintre cele mai mari think-tankuri americane, Centrul pentru Întreprinderi Private Internaționale (CIPE), explică într-un interviu pentru Digi24 ce este de învățat din războiul Rusiei contra Ucrainei.
Cristina Cileacu: Jeff, războiul din Ucraina subliniază încă o dată cât de importante sunt valorile democratice. Dar, în același timp, privim și vedem că liderii europeni au avut o abordare destul de naivă în privinţa Rusiei. Ce ar trebui să învețe politicienii lumii occidentale, din Europa în mod specific, din această lecție, până acum?
Jeff Lightfoot, director de program Europa, la Centrul pentru Întreprinderi Private Internaționale: Cred că este important să înveți lecții și este important să te adaptezi și să înveți dintr-o situație. Evident, o serie de țări au legături energetice și economice profunde cu Rusia, care se dovedesc acum a fi o răspundere nu numai din punct de vedere economic, ci și strategic. Așa că vedem politicieni încercând să se adapteze rapid, din mers, și să reziste mai bine. Și acest lucru va crea un impuls pentru unitatea europeană și solidaritate democratică între țările din Europa Centrală și de Est, care sunt foarte expuse Rusiei, și țările din Europa de Vest, care şi-ar putea limita dependență energetică, de exemplu. Și este, la fel, un moment pentru ca această solidaritate europeană să nu fie construită în opoziție cu relațiile transatlantice puternice, ci în cooperare cu acestea. Este momentul pentru o mai mare transparență a legăturilor de afaceri dintre guvernele autoritare și guvernele democratice. Am văzut în Germania, de exemplu, dar nu în Germania, în Bulgaria și alte locuri unde legăturile energetice rusești au avut, sincer, un impact corupt asupra politicii democratice, care corodează democrațiile din interior și creează dependențe de o putere externă precum Rusia. Deci, trebuie să privim și pe plan intern. Cu toții, țara mea procedează la fel în privinţa fluxurilor cleptocratice de bani, canalizate prin afaceri imobiliare în Statele Unite. Cu toții trebuie să ne curățăm economiile pentru că vedem aceste conexiuni atât în economie, cât și în domeniul energetic, care ne-au slăbit sincer rezistența față de puterile autoritare, care nu ne provoacă doar pe câmpul de luptă, ci și în alte domenii precum cibernetica și economia.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Până la 100 de ucraineni mor în fiecare zi în est
ACTUALIZARE 7.50 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că între 50 și 100 de ucraineni mor în fiecare zi pe frontul de est al războiului.
Cele mai grele lupte se concentrează în jurul orașelor Sievierodonetsk și Lisihansk din Lugansk.
Serhiy Gaidai, guvernatorul orașului Lugansk, a declarat într-un interviu la televiziune locală că Sievierodonetsk a fost atacat din „patru direcții diferite”, dar că rușii nu au reușit să intre în oraș.
Agenția ONU pentru refugiați: 100 de milioane de persoane strămutate, un record care nu ar fi trebuit niciodată atins
ACTUALIZARE 7.30 Invadarea Ucrainei de către Rusia a crescut pentru prima dată numărul persoanelor strămutate în întreaga lume la peste 100 de milioane, a avertizat luni ONU, scrie BBC.
''Numărul persoanelor forţate să fugă din cauza conflictelor, violenţei, încălcărilor drepturilor omului şi a persecuţiilor a depăşit pentru prima dată pragul de 100 de milioane, sub efectul războiului din Ucraina şi a altor conflicte mortale'', potrivit unui comunicat al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
''Cifra de 100 de milioane este uluitoare, îngrijorătoare. Este o cifră care nu ar fi trebuit niciodată atinsă'', a declarat Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.
''Acest lucru trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru ca noi să rezolvăm şi să prevenim conflictele distructive, să punem capăt persecuţiilor şi să luptăm împotriva cauzelor profunde care îi obligă pe oameni nevinovaţi să-şi părăsească locuinţele'', a avertizat el.
Rusia vrea negocieri
ACTUALIZARE 7.20 Negociatorul rus Vladimir Medinski a declarat că Rusia este dispusă să reia negocierile de pace cu Ucraina şi a dat asigurări că acestea au fost suspendate din cauza Kievului.
„Suntem gata să continuăm dialogul”, a afirmat Vladimir Medinski, consilier al Kremlinului responsabil de negocierile cu Kievul, într-un interviu acordat televiziunii din Belarus.
„Îngheţarea discuţiilor a fost în întregime o iniţiativă a Ucrainei”, a susținut el, adăugând că „mingea este în terenul” ucrainenilor. „Rusia nu a refuzat niciodată negocierile”, a mai spus negociatorul rus.
Rușii au bombardat așezări din Krivoi Rog
ACTUALIZARE 7.00. Forțele ruse au bombardat trei așezări din districtul Krivoi Rog, a declarat șeful Consiliului regional din Dnipropetrovsk, Mikola Lukașuk. Zece obuze au fost trase asupra satului Marianske, iar alte două au lovit comunitatea Apostolove.
De asemenea, o rachetă rusească a căzut în râul Samara, în districtul Pavlograd. Potrivit lui Lukașuk, nu sunt victime, iar elementele de infrastructură nu au fost afectate. Oficialul dă asigură că nu există trupe de ocupație rusești în regiune, menționează CNN.
Cel puțin o persoană a fost ucisă într-un atac cu rachete asupra orașului Malin din regiunea Jîtomîr, a declarat un oficial militar ucrainean de rang înalt.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
