Video Exclusiv Istoricul Mark Galeotti: Putin e lucid și conștient de dezastrul provocat Ucrainei. Septembrie, o lună-cheie pentru cursul războiului
Vladimir Putin e lucid și perfect conștient de dezastrul pe care îl provoacă Ucrainei, dar el nu este un mare maestru de șah geopolitic, care controlează lumea. Incapabil să înțeleagă secolul în care trăiește, el este influențat de propriile prejudecăți și își distruge propriul sistem, spune, într-un interviu pentru Digi24, istoricul Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului ex-sovietic și ai regimului Putin. Expertul crede că războiul din Ucraina va mai continua cel puțin până anul viitor, iar septembrie va fi o lună-cheie. În ceea ce-i privește pe potențialii „moștenitori” ai lui Putin, aceștia vor urmări un singur obiectiv: banii.
Oana Zamfir: Domnule profesor Mark Galeotti, în cartea dumneavoastră „Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul” spuneți că el nu este un geniu și că Vestul crede, în mod greșit, că este un om puternic și periculos. Încă mai credeți acest lucru, după invazia din Ucraina?
Mark Galeotti: Bineînțeles, a demonstrat clar că este periculos pentru ucraineni, dar cred că invazia Ucrainei demonstrează, de fapt, limitările gândirii lui Putin. Vreau să spun că acesta este un om care nu înțelege, cu adevărat, secolul al XXI-lea. El nu înțelege faptul că, acum, puterea nu constă în câte trupe poți trimite în cadrul unei parade din piața mare a orașului. A exagerat mult prin încercarea de a invada Ucraina și a făcut acest lucru bazându-se în întregime pe absoluta sa incapacitate de a înțelege Ucraina. Amintiți-vă, acesta este un om care nu crede că Ucraina este o țară reală, care nu crede că ucrainenii sunt un popor adevărat și, astfel, a crezut că va ocupa țara cu ușurință, cel puțin partea de est a Ucrainei, Kiev și totul de pe malul de est a râului Nipru. În această privință, a greșit în totalitate. Cred că acest lucru scoate în evidență faptul că Putin nu este un mare maestru de șah geopolitic, care controlează lumea. Acesta este un om care, pur și simplu, este influențat de propriile prejudecăți și care, prin urmare, își distruge propriul sistem.
Cum este „ noul Putin”
Oana Zamfir: Sunteți aici, în România, pentru a participa la o conferință numită „Trebuie să vorbim despre noul Putin”. Cum este acest nou Putin?
Mark Galeotti: În unele privințe, aș spune că acest Putin este ca cel vechi, ba chiar mai mult. La fel ca mulți lideri autoritari, despre care și România știe, a devenit o caricatură a lui însuși de-a lungul timpului.
Și cred că am mai văzut înainte multe dintre trendurile sale negative, precum refuzul lui de a înțelege că nu există conspirații împotriva Rusiei, refuzul lui de a asculta puncte de vedere alternative sau a lăsa pe alții să-l contrazică, credința lui că este o persoană indispensabilă, unicul om care poate consolida statul rus. Toate acestea au devenit realitate în Ucraina.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În mod evident, există mulți oameni în sistemul rus care au înțeles cât de mult a greșit în privința Ucrainei, dar niciunul dintre ei nu i-a putut spune. A creat un sistem în care treaba tuturor este să-i spună că are dreptate, să-i flateze prejudecățile și să-i confirme presupunerile. De aceea, Rusia a ajuns în această situație.
Oana Zamfir: În primele zile ale invaziei din Ucraina, a apărut următoarea întrebare: Este Putin nebun? Ce credeți?
Mark Galeotti: Nu cred că este nebun. Cred că are în minte lucruri nebunești. Până la urmă, este un individ rațional, deși cred că este mai puțin în control și mai puțin rațional decât în trecut. Nu știm dacă este din cauza vârstei sau dacă este, într-adevăr, grav bolnav, după cum spun unii oameni. În esență, el încă este o persoană rațională. Însă problema este că până și persoanele raționale pot lua decizii periculoase și stupide, dacă au informații greșite. Eu cred că aceasta este problema adevărată. Modul în care Putin vede lumea este complet în contradicție cu felul în care lumea este, cu adevărat. Prin urmare, ia deciziile ca și cum perspectiva lui asupra lumii este cea corectă.
Ce urmează după Putin?
Oana Zamfir: De asemenea, de când a început invazia Ucrainei, au apărut câteva întrebări în legătură cu timpul pe care Putin îl mai are la conducerea Rusiei. Va muri, din moment ce este bolnav? Va fi înlăturat de o conspirație? Întrebarea mea pentru dumneavoastră este: Dacă Putin dispare subit mâine, va însemna că, în acel moment, războiul se încheie? Va însemna că, din acel moment mai departe, atitudinea Rusiei față de democrație, față de NATO, față de Uniunea Europeană se va schimba?
Mark Galeotti: Este o întrebare majoră. Cred că răspunsul sincer este că, dacă Putin dispare mâine, nu ne vom confrunta cu un alt Putin. Însă, ar urma un regim dominat de persoanele care au avut putere sub conducerea lui Putin. Acest lucru ar aduce o schimbare, dar nu ar trebui să presupunem că ar fi o schimbare bruscă și miraculoasă. Nu cred că Rusia ar deveni o democrație peste noapte.
Pe de altă parte, relativ puțini oameni din sistem au frica și antipatia emoțională și inerentă a lui Putin față de Occident. Acesta este cel mai frapant aspect. Urmărind discursurile sale recente, citind textele sale, putem observa că a ajuns într-un punct în care este foarte emotiv cu privire la Occident și cu privire la modul în care el percepe că Vestul este ostil față de el și că vrea să-l înlăture, iar Ucraina este instrumentul pe care îl folosesc.
Oamenii care vor veni după el vor fi mai puțini emotivi și, în ansamblu, sunt oameni cleptocrați. Sunt hoți. Au ajuns la putere tocmai prin faptul că au fost figuri puternice în sistemul de putere al lui Putin, iar acest lucru a fost o oportunitate să fure la scară industrială și să scape de consecințe. Lovitura este în momentul în care au probleme din cauza sancțiunilor. Ei își doresc vremurile bune din trecut, când puteau fura la ei acasă, depune profitul în bănci străine și își puteau cumpăra penthouse-uri în New York, în Londra și se bucurau de calitatea vieții.
Cred că ceea ce vom vedea când Putin dispare, indiferent de cum se întâmplă, va fi o schimbare în relația cu Occidentul. Vor dori să-și îmbunătățească relațiile cu Vestul pentru că vor fi disperați să ridice sancțiunile, vor fi disperați să se poată bucura de calitatea vieții pe care banii lor o pot cumpăra. Însă nu vor fi democrați. Nu cred că vom vedea schimbări majore în Rusia încă, dar va fi bine pentru noi și va fi bine inclusiv pentru Ucraina. În acest moment, nu există nicio șansă pentru un acord de pace. Pe de altă parte, putem observa un regim pragmatic care i-ar putea urma lui Putin și care decide să reducă pierderile și să ajungă la un fel de acord (n. red. cu Vestul), care ar avea următoarea abordare: Atât timp cât nu ne forțați mână cu privire la Crimeea, ne vom retrage din țara voastră (n. red. Ucraina).
Cine i-ar putea lua locul lui Putin?
Oana Zamfir: Și încă o întrebare. Dacă Putin dispare mâine, cine i-ar putea lua locul?
Mark Galeotti: Este o întrebare majoră, nu-i așa?
Oana Zamfir: Cine ar putea fi următorul președinte al Rusiei? Știu că, înainte de începerea războiului, ați spus că Șoigu ar putea fi o opțiune.
Mark Galeotti: Da.
Oana Zamfir: Este Șoigu încă o opțiune?
Mark Galeotti: Este mult mai dificil să ni-l imaginăm pe Șoigu președinte, având în vedere că Ministerul Apărării a prezidat asupra acestui război. De asemenea, presupun că ar fi mult mai greu pentru Occident să aibă de-a face cu Șoigu în calitate de președinte, din cauza crimelor de război și a altor astfel de probleme. Însă nu este imposibil. El este un operator politic viclean. Dar cred că mai degrabă nu va fi o singură figură dominantă într-un regim post-Putin. În schimb, va fi un grup de bărbați puternici și vor fi, în mare parte, bărbați cu interese mari, care vor crea o oligarhie. Prin urmare, președintele ar putea fi un conducător. Ar putea fi un tehnocrat, precum premierul Mișustin, care se află acolo doar pentru a gestiona lucrurile, sau ar putea fi cineva care să fie, pur simplu, o figură de conducător, precum fostul președinte Medvedev. Să fiu sincer, Medvedev este un om de care nimeni nu se teme. Dacă doar își doresc pe cineva care să joace acest rol (n. red. de președinte al Rusiei), el ar putea juca rolul. Nu sunt sigur, dar cred că, într-un fel, ar conta mai puțin cine este președintele, față de cât contează în regimul lui Putin.
Ultimele etape ale ofensivei ruse
Oana Zamfir: Acum două zile, Rusia a preluat controlul complet al uzinei Azovstal din Mariupol. Soldații ucraineni care au rămas s-au predat. Între timp, lupte grele continuă în regiunea de est, în Donbas, în Lugansk. Cu care dintre fețele, dintre etapele războiului ne confruntăm acum?
Mark Galeotti: Cred că acestea sunt ultimele etape ale ofensivei ruse. În mod evident, au vrut să preia întreaga parte de est a regiunii Donbas. Deși avansează, cred că în curând vor ajunge în punctul în care vor fi extenuați. Militarii numesc acest lucru „culminare”. Nu cred că rușii mai sunt capabili de o altă ofensivă. Pur și simplu, nu mai au trupe. Dacă Putin nu numește acesta război și nu-și cheamă rezerviștii, vom vedea în curând fronturile de luptă stabilite. Acest lucru nu înseamnă că luptele vor înceta, dar vor ajunge la un nivel în care o parte avansează puțin, după care este contracarată, după care cealaltă parte mai avansează puțin. În esență, nimic nu s-ar schimba prea mult. Și cred că am ajuns într-un impas, în care nicio parte nu este suficient de puternică pentru a câștiga războiul, dar sunt destul de puternice pentru a nu fi învinse. De aceea, cred că acest război va continua luni de zile, până anul viitor.
Septembrie, o lună-cheie
Oana Zamfir: Recent, ați spus că, în opinia dumneavoastră, acest război s-ar putea înrăutăți începând cu luna septembrie. De ce?
Mark Galeotti: Cred, mai degrabă, că experiența războiului se va înrăutăți pentru Rusia. Cred că lucrul interesant va fi faptul că atunci prețul real al războiului va deveni evident pentru statul rus, dar și pentru poporul rus. Până la acel punct, mulți ruși se confruntă cu prețuri mai mari la alimente etc, dar au economii. Până în septembrie, multe dintre aceste familii își vor termina aceste economii. De asemenea, până în septembrie, majoritatea companiilor rusești își vor folosi resursele de rezervă pentru a cumpăra lucruri, precum piese de schimb pe care le-au importat înainte de război, lucruri de acest fel. Prin urmare, șomajul va crește. Ar trebui să aibă loc și alegeri locale, în luna septembrie. Guvernatori și consilieri vor fi aleși. Există discuții în legătură cu amânarea acestor alegeri. Dacă cei de la Kremlin fac asta, ar admite că situația este mult mai rea decât o prezintă ei. Însă dacă vor continua cu alegerile, chiar dacă și gestionate de stat, vor deveni o oportunitate pentru mai multe dezbateri în sistem. Din multe motive, în septembrie, mulți oameni încep să se gândească la iarnă și sunt mai puțin optimiști la nivel psihologic. Se întorc din vacanțele de vară, privesc la viitor și se gândesc că nu au bani, s-ar putea să nu avem locuri de muncă, iar prețurile la alimente continuă să crească. În acel moment cred vom observa că au început aceste probleme. Un ultim motiv ar fi că atunci (n. red. în septembrie) începe înrolarea în armată de toamnă. Atunci bărbații tineri vor fi chemați la arme, în jur de 130.000-140.000. Din acel punct, rușii vor înțelege mai mult din ceea ce se întâmplă în război, iar noi vom observa că mulți vor încerca să evite serviciul militar. Din nou, acestea nu sunt semne că societatea rusă începe să creadă: „Acest război nu este bun pentru noi”.
Dilema lui Putin
Oana Zamfir: Apropo, Rusia se confruntă cu un deficit de infanterie în Ucraina. Oficialii ruși deja vorbesc despre o lege care va elimina limita de vârstă pentru soldații cu contracte militare. În ciuda acestor lucruri, după cum ați spus deja, Vladimir Putin este împotriva declarării unor recrutări militare la scară largă și împotriva declarării războiului împotriva Ucrainei. Este doar o chestiune de timp?
Mark Galeotti: Nu neapărat. Este o abordare clasică a lui Putin. Nu-i place să ia decizii atunci când toate opțiunile sunt rele. Dacă declară război și s-ar mobiliza, atunci da, va avea mai multe trupe, dar numai un anumit număr, deoarece există o limită cu privire la cât de mulți soldați pot acomoda. Însă va avea probabil între 100.000 și 150.000 de trupe în plus, ceea ce este o forță adițională semnificativă. Însă nu este o forță care ar câștiga războiul. Pe de altă parte, dacă ar face acest lucru, în primul rând ar avea un impact asupra economiei, din moment ce ar reduce numărul de oameni din forța de muncă. Și mai important, va avea un impact masiv asupra societății. Cum poți susține că aceasta este o operațiunie limitată de succes, iar după să spui că, de fapt, este un război total și trebuie să chemăm în armată soții, fiii și iubiții? Ar aduce războiul în viețile atâtor oameni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
