Următoarea criză financiară ar putea fi provocată chiar de cei care ar trebui să o prevină

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În studiul sau, Departamentul de cercetare al London School of Economics spune ca autoritățile financiare se bazează pe un singur scenariu de criză atunci când evaluează riscurile la care sunt supuse băncile. Englezii consideră că această abordare este greșită, deoarece viitorul depinde de foarte multe variabile și, în plus, riscurile ar trebui evaluate în funcţie de fiecare bancă în parte.

Citat de ziarul britanc The Telegraph, studiul avertizează că al treilea acord Basel, regulamentul care stabilește capitalul și lichiditățile de care au nevoie băncile pentru a face faţă unei crize, se bazează pe scenarii de risc cu o precizie mai redusă decât precedentul acord.

Unele dintre regulile noi sunt destul de simple și de directe. De exemplu, Fed-ul american le-a cerut celor mai mari bănci din Statele Unite capital suplimentar de 200 de miliarde de dolari pentru a face faţă unor eventuale șocuri.

Dacă reglementările ar fi mai flexibile și ar permite că bănci diferite să adopte strategii diferite, ar fi șanse mari că unele dintre ele să adopte strategia corectă și să facă faţă unei crize, arată cercetătorii.

Cu alte cuvinte, dau de înţeles că vechile reglementări nu erau chiar atât de rele. Însă vechile reguli le-au permis băncilor să își construiască un sistem de protecţie împotriva riscului care s-a dovedit a fi complet deficitar în momentul în care bula imobiliară s-a spart.

Băncile s-au bazat atunci pe un fals sentiment de siguranţă. Sentiment pe care acum îl induc autorităţile financiare, arată studiul London School of Economics. Autorităţile se bazează pe ideea că dacă au pus la adăpost anumite elemente ale sistemului bancar, atunci întreg sistemul este în siguranţă, ceea ce este greșit. Și, potrivit studiului, limitările actualelor mecanisme de protecţie, bazate pe un scenariu comun pentru toată lumea, s-au văzut în momentul în care pragul cursului de schimb al francului a fost eliminat.

Mai multe bănci au fost afectate de acea decizie surprinzătoare. Este genul de eveniment care nu apare în testele de stres, deoarece autorităţile pur și simplu nu s-au gândit că se poate întâmpla așa ceva.

De altfel, concluzia studiului realizat de London School of Economics este că viitorul nu poate fi prevăzut și că indiferent de măsurile de siguranţă, vor fi bănci ameninţate de faliment în cazul unei crize. De aceea ar fi nevoie de mai multă flexibilitate. În caz contrar, spun britanicii, autorităţile financiare riscă să provoace viitoarea criză financiară, propagând în sistem expunerea la risc tocmai prin intermediul reglementărilor.