Unde sunt, de fapt, IT-iștii români

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Tot mai mulți români renunţă la locul de muncă din corporaţie, îşi fac cont pe o platformă online şi lucrează de acasă, direct cu angajatorii de peste Ocean sau din Europa. Aleg asta, chiar dacă viaţa de freelance nu este atât de roz pe cât pare deoarece nu ai un venit constant, nu eşti sigur dacă luna viitoare vei mai avea vreun contract şi eşti veşnic în căutare de clienţi.

Sebastian a fost angajat ca manager de jocuri electronice până în 2010, iar de cinci ani este freelancer.

„Există încă acea idee încetăţenită de a munci de la 9 la 5 sau la 6, pe acelaşi lucru, timp de ani de zile. Treaba asta s-a cam dus. Acum, ceea ce fac eu este o combinaţie între project management, management de dezvoltare, recrutare şi management de testare”, a declarat Sebastian Dracopol.

Sebastian lucrează, în medie, şase ore pe zi şi este plătit la oră sau la proiect. Oricum ar fi, câştigă mult mai bine decât atunci când era angajat.

„Se câştigă de 3-4 ori mai bine ca în România, cel puţin în tot ce înseamnă IT, testare, design la administrare de servere, programare sau project management”, a explicat Sebastian Dracopol.

Tot mai mulţi români cu abilităţi de IT, de design sau scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine renunţă să lucreze pe un program fix într-o companie şi sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance.

„Este o metodă foarte bună de a rămâne în ţară, cum am ales şi eu s-o fac, şi continui să lucrez totuşi cu nişte oameni din afară, cu nişte salarii competitive cu cele din afară şi într-o manieră, ce este cel mai important, ca cea din afară”, a adăugat Sebastian Dracopol.

Să fii freelancer vine la pachet şi cu dezavantaje. Este bine că poţi să lucrezi de acasă, şi-ți poți controla singur timpul, dar problema este că nu ai un venit constant și nu ştii dacă luna viitoare vei avea vreun contract și implicit, cu ce să-ți plătești întreținerea

Dacă în 2014 doar 40 la sută dintre patronii români aveau probleme când căutau angajatul potrivit, anul trecut procentul a crescut până la 61 la sută. La nivel mondial, România este pe locul şase la acest capitol, arată un studiu realizat de firma de recrutare Manpower.

În timp ce se arată cu degetul către facultăţile de profil, care nu ar avea destule locuri pentru studenţi, cauza lipsei de forţă de muncă o reprezintă parțial și platformele de tip freelance.

Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20 la sută din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari sau prestatori de servicii, conform unei analize PricewaterhouseCoopers.