Valoarea companiei este dată de valoarea investiţiilor pe care le atrage. Iar în acest moment sunt foarte mulţi bani la dispoziţia companiilor IT recent înfiinţate. Lumea se înghesuie să bage bani. Activele companiilor din noua tehnologie s-au umflat de câteva ori într-o perioadă foarte scurtă. Ultima oară când a fost ceva similar a fost o bulă speculativă. A fost „criza dot-com” din 2000, dar acum situația ar fi diferită. Merită, pentru că sectorul e în expansiune.
Companiile IT înfiinţate recent în Silicon Valley nu numai că atrag foarte mulţi bani, dar îi atrag şi neobişnuit de repede.
Uber se pregăteşte să primească o nouă investiţie majoră, de 1,5 miliarde de dolari, care ar urma să urce evaluarea companiei la nu mai puţin de 50 de miliarde de dolari. Ar fi a treia investiţie majoră în mai puţin de un an pentru Uber, care a mai reușit să atragă două miliarde de dolari anul trecut în două runde separate. Asta în condiţiile în care compania nu a reușit să demonstreze că modelul său de afaceri funcţionează.
Aplicaţia Uber îi ajută pe șoferi să găsească pasageri pe care să îi transporte contra cost, dar se lovește de piedici legislative în mai multe ţări din lume. Inclusiv în România ar putea avea probleme după modificarea legii privind transportul de persoane.
Însă investitorii par să ignore aceste probleme și pariază pe succesul Uber pe termen lung. Iar Uber nu este singura companie care a reușit să atragă mulţi bani într-un termen foarte scurt.
The New York Times remarcă faptul că investiţiile mari și rapide în companiile IT sunt din ce în ce mai dese în ultimii ani. De exemplu, dacă reţeaua profesională de socializare LinkedIn a avut nevoie de trei ani ca să obţină trei infuzii mari de capital, companiile recent înfiinţate primesc acești bani în doar un an și jumătate. Sau chiar mai puţin.
Yik Yak, o reţea de mesagerie în care interlocutorii își păstrează anonimatul, a beneficiat în doar șapte luni de trei investiţii în valoare 73 de milioane și jumătate de dolari. Iar Zenefits, o platformă destinată diviziilor de resurse umane, a atras investiţii de peste jumătate de miliard de dolari în trei luni.
Sunt foarte mulţi bani aflaţi la dispoziţia noilor companii IT, care nici nu mai au timp să demonstreze că își merită investiţiile. Apare astfel riscul unei bule speculative. Valoarea unor companii poate fi umflată artificial de bunăvoinţa investitorilor. Iar dacă o afacere care a atras foarte mulţi bani eșuează, poate provoca o reacţie în lanţ, indiferent dacă este listată sau nu.
Într-o oarecare măsură se repetă scenariul de la mijlocul anilor 90, când au apărut foarte mulţi bani la dispoziţia companiilor care făceau afaceri pe internet. A fost așa-numită bulă „dot-com”. Acești bani au ajutat afaceri solide, precum Amazon sau eBay, dar au finanţat și foarte multe afaceri sortite eșecului. În anul 2000, acest balon de săpun s-a spart, iar pierderile investitorilor au fost uriașe.