„Am spus un singur lucru: să avem o analiză: ce înseamnă asta, cât ne costă, care e sprijinul, pentru cine? Pentru ca după aceea Guvernul să poată da un punct de vedere, adică dacă susținem sau nu inițiativa legislativă. Așa, la prima prezentare, sigur că e un lucru bun. Și s-a legat de faptul că în multe țări europene se vorbește de apă ca aliment. Intră alături de alimente la TVA redus. Aici, sigur, e vorba de mai mult decât de apă potabilă. E vorba de o anumită cantitate. Are și caracter social”, a declarat premierul Victor Ponta.
Şi primarul Timişoarei este de părere că o astfel de măsură are nevoie de analize prealabile.
„Există acest risc, să ne trezim cu prețurile la același nivel și cu încasări mai mici la bugetul de stat. Nu se pune problema de alte modificări de parametri. Nu se poate face așa, o reducere a TVA după un calcul. Sper că cei care au făcut propunerea au făcut o socoteală, să vadă ce impact ar avea această reducere asupra bugetului de stat și care sunt consecințele asupra cetățenilor”, a declarat la Digi24 primarul Timișoarei, Nicolae Robu.
Reducerea ar urma să fie acordată în limita a maximum 5 metri cubi, ceea ce înseamnă o diminuare, în medie, cu 50 de bani la factura lunară.
În acest moment, un metru cub de apă potabilă costă în Bucureşti 5,75 de bani, cu un TVA de 24 la sută. La un TVA 9 la sută, tariful ar fi de 5,05 bani, adică vom avea o reducere de 70 de bani. Înmulţim cu cei cinci metri cubi incluşi în această problemă, ar însemna că o familie din Capitală ar plăti cu 3 lei şi jumătate mai puţin la finalul lunii.
BUSINESS CLUB. O măsură cu impact limitat
Pe lista reducerii de TVA de la 24 la 9 la sută îşi face loc şi apa chioară. Cea de la robinet. Dar TVA-ul redus se dă cu porţia. Doar până la cinci metri cubi. E acum o discuţie în Finanţe de a introduce această măsură, cerută de premierul Victor Ponta. Dacă va veni - şi în ce formă, pentru că nu e defintiv - ar ajunge în vigoare undeva mai spre toamnă. E o măsură care sună bine, însă impactul său este limitat.
În general bucureşteanul ştie că plăteşte undeva la 7 lei pe serviciile de apă la metrul cub, braşoveanul vreo 7 lei, iar sibianul vreo 5,7 lei. Însă acesta este de fapt un tarif compus.
În facturi apare apă-canal. E, de o parte, apa potabilă, de cealaltă parte, apa canalizată. Pentru că în general cam acesta e drumul, cu mici cantităţi diferenţă: faci duș, speli vasele, ce iese din apă potabilă şi cu apa caldă ajunge în zona de ape reziduale.
Însă aşa cum este anunţat, TVA-ul redus, cu limită, se aplică pentru apa potabilă. Iar tarifele diferă de la oraş la oraş.
În Bucureşti apa potabilă este mai scumpă, în schimb canalizarea este mai ieftină. La Braşov apa costă mai puţin - 4,3 lei, dar canalizarea este mai scumpă, de aproape trei ori decât în Capitală. La Sibiu, apa este şi mai ieftină, iar apa canalizată pe la 2,3 lei metrul cub.
Reducerea de TVA, pentru cinci metri cubi, se aplică doar la apa care curge la robinet, nu şi la cea care ia drumul scurgerii. Cel puţin aşa reiese din forma actuală a propunerii.
Fiind valori mici, reducerea de TVA limitată se va simţi foarte puţin: undeva între 2 lei şi 3,5 lei pe lună. Se adresează cu această reducere unor categorii aflate sub medie. Care, oricum, au un consum şi mai redus decât cel stabilit de Guvern ca fiind cu TVA redus. Din diverse motive, acești oameni folosesc mai puţină apă.
Prin urmare, efectul este limitat, chiar şi pentru cei defavorizaţi.
Însă avem o altă categorie defavorizată. În această ţară, sub 10 milioane de persoane sunt racordate la un sistem centralizat de distribuţie a apei. Aproape jumătate din populaţie.
Şi poate că ar fi bine ca banii aceia puţini rămaşi dintr-o reducere de TVA să fie duşi într-un fond special pentru a extinde reţeaua de apă potabilă acolo unde nu e. Pentru că e puţin la fiecare consumator, dar în total se strâng ceva bani. 2-3 lei pe lună, multiplicat de câteva milioane de ori, înseamnă nişte bani. Asta ar fi măsură cu impact. Numai să se facă și corect.