Cum profită constructorii de greşelile statului și încasează mai mulți bani

Dispute pe bani între Compania de Drumuri şi constructorii care lucrează la autostrăzi. Chiar şi drumarii, a căror muncă lasă de dorit, cer bani în plus. Ajungem să plătim scump şosele prost făcute, pentru că autoritățile se grăbesc să scoată la licitaţie proiecte fără niciun aviz şi unde exproperile nu s-au făcut, spun specialiştii în infrastructură. Pretenţii financiare de sute de milioane de lei au şi firmele care modernizează calea ferată.

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Constructorii autostrăzilor Lugoj-Deva şi Sebeş-Turda lucrează cu materiale de slabă calitate, cu oameni puţini, iar unele din lucrări nu sunt făcute ca la carte, se plâng şefii de la Drumuri. Surparea terasamentului şoselei dintre Lugoj şi Deva este cea mai bună dovadă.

„În această zonă, în zona Holdea, unde se construieşte ecoductul pentru animale, terasamentul a luat-o la vale pe o lungime de 70 de metri”, relatează Caterina Ledrer, reporter Digi24.

Şefii de la Drumuri nu au pus, însă, un preţ pe supărarea lor. Constructorii, în schimb, ştiu să profite de pe urma nemulţumirilor pe care le au. Un exemplu: spaniolii şi românii care construiesc bucata cu probleme din autostrada Lugoj-Deva cer 20 de milioane de lei în plus, pentru că lucrările s-ar fi prelungit din vina statului.

„Pentru că toţi constructorii ştiu că nu se poate construi în termenul asumat, ei pornesc din start cu ideea că vor face claim-uri, adică vor solicita prelungiri de timp sau suplimentări de bani. Şi atunci când ei primesc un contract nu se apucă să construiască, se apucă să facă lista cu ce trebuie să ceară în plus”, spune Mihai Crăciun, Asociaţia Construim România.

La începutul anului, pretenţiile constructorilor săreau de un miliard de lei şi 106 milioane de euro.

„Şi acum se licitează proiecte fără să aibă indicatori tehnico-economici aprobaţi, fără ca acolo să fie făcute exproprierile, fără să fi fost identificate toate utilităţile şi ele să fie pregătite pentru mutarea lor rapidă. Este uşor să licitezi un contract, dar după aceea constructorul vine şi spune: Dă-mi terenul”, afirmă Alin Goga, fost angajat al CNAIR.

„Proiectele pe care urmează să le lansăm până la finalul anului vor fi fi în jur de 800 de kilometri”, susține Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

„Şi companiile care ne repară calea ferată, astfel încât viteza trenurilor să crească la 130 de kilometri pe oră cer bani în plus. Şi nu puţini. Peste 500 de milioane de lei”, relatează Cristina Sbîrn, reporter Digi24.

Italienii de la Pizzarotti, care lucrează de ŞASE ani la 33 de kilometri de cale ferată, între localităţile Vinţu de Jos şi Coşlariu din judeţul Alba, cer suplimentar peste 251 de milioane de lei, adică 33% din valoarea contractului.

Constructorii nu ar mai avea motive să ceară bani în plus dacă înainte de începerea lucrărilor s-ar face toate exproprierile, relocările de utilităţi şi s-ar obţine toate avizele şi autorizaţiile. În plus, lucrările ar dura mai puţin dacă proiectarea ar fi bine făcută, de firme independente, şi pe baza unor studii de fezabilitate actualizate.