Autostrada Sibiu -Pitești, o bombă pentru contractele de infrastructură

Proiectul de realizare a autostrăzii Pitești – Sibiu riscă să ajungă o bombă a contractelor de infrastructură din România, consecință a faptului că este pregătit prost, făcut pe genunchi și lansat în grabă, avertizează specialiști din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Foto: Ecoduct pentru protecția animalelor. În lipsa studiilor de mediu nu se știe dacă, unde și câte astfel de ecoducte trebuie amplasate pe Sibiu -Pitești

Cu studii de fezabilitate realizate pe doar două loturi din cele cinci ale autostrăzii, și acestea incomplete și fără aviz de mediu, proiectul autostrăzii Sibiu Pitești riscă să dea, în următorii ani, dureri mari de cap șefilor de la Ministerul Transporturilor și să reprezinte o gaură neagră la bugetul de stat, spun specialiști din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România, consultați de Digi24.ro.

Ca să meargă șnur un proiect acesta trebuie să aibă un studiu de fezabilitate bine făcut. Ce înseamnă aceasta? În mare studiul trebuie să indice cât mai precis natura solului. Aceasta se realizează prin efectuarea de foraje la distanțe bine stabilite între acestea. Astfel se poate concepe soluția tehnică cea mai bună și se poate stabili traseul autostrăzii astfel încât acesta să se lovească cât mai puțin de zone locuite sau rețele de gaze, electricitate și alte utilități. După aceea, este necesară existența unui aviz de mediu astfel încâ ulterior să nu se ajungă la concluzia că autostrada trece prin zone protejate ”Natura 2000”. Ori, în cazul proiectului Sibiu Pitești lipsesc toate aceste elemente.

”Deși studiul de fezabilitate nu a fost finalizat, nici măcar pentru secţiunile 1 şi 5 , în iulie 2017 CNAIR le-a scos la licitaţie , pentru elaborare proiect tehnic şi execuţie, încălcând toate legile posibile şi făcându-l pe comisarul european Corina Creţu să ne avertizeze că nu vom primi nici un ban de la UE deoarece nu s-a obţinut , anterior lansării procedurii, acordul de mediu”, avertizează un specialist din proiect.

Practic, ne vom vedea într-o situație similară cu cea a lotul 2 din Lugoj Deva. După ce a fost făcut studiul de fezabilitate și au început lucrările s-a concluzionat că trebuie adoptate soluții pentru protecția carnivorelor mari. Pe nouă kilometri de autostradă trebuie realizate mai mulote ecoducte care să permită urșilor migrația pe direcția nord-sud. Cum ecoductele făcute suplimentar față de contract majorează valoarea acestuia proiectul a ajuns în blocaj. Ce nouă kilometri trebuie scoși din vechiul contract și trebuie relicitați. Situația este veche de câțiva ani și, se pare, că nu au fost înregistrate progrese și nu au fost găsite soluții.

Pentru realizarea studiilor de fezabilitate CNAIR a semnat în iunie 2015 contract cu asocierea Spea Ingegneria Italia și Tecnic România, firmă deținută de Dan Stratan. ”Deşi Asocierea Spea – Tecnic nu şi-a îndeplinit condiţiile contractuale, acesteia i s-au plătit peste 4.11 milioane lei şi mai are depuse la C.N.A.I.R. facturi pentru încă 9 milioane lei”, spun surse din cadrul CNAIR. Acum compania încearcă să facă pe cont propriu studiul de fezabilitate, însă demersurile sunt ilegale. Semnale în acest sens vin inclusiv de la Ministerul de Finanțe, spun surse din cadrul companiei.

Care sunt concluziile:

- Lansare unei achiziţii fără acord de mediu este ilegală, încălcând toate legile specifice iniţierii, aprobării şi realizării unei investiţii;

- Studiul de fezabilitate pentru autostradă nu are avizul Consiliului Tehnico-Economic al companiei în totalitatea sa.

- Studiile pentru secţiunile 1 şi 5 au grave lacune. Aceasta semnifică suplimentări de contract, precum şi depăşiri de termene de execuție. Aceste lacune deja conduc la necesitatea de a se aduce modificări traseelor licitate şi eventuale modificări ale unui acord de mediu încă neobţinut; - Elaborarea documentaţiei pentru secţiunile 2,3,4 direct de către C.N.A.I.R. este ilegală și se face netransparent.

- În relația cu UE neregulile în derularea proiectului vor conduce la penalizarea României (sume retrase de către Comisia Europeană, plăți refuzate, posibile investigații OLAF).